7,586 matches
-
să trăim corespunzător modernitatea; abia am ieșit dintr-un sistem social imaginat de unul din urmașii lui Hegel, și anume Marx. Poate că gândirii unei nații îi este imposibil să ardă etapele. În același timp, cred că tehnica, unul din fundamentele modernității, ne-a găsit nepregătiți. Din perspectivă evoluționistă este mai inteligentă specia care a trebuit să înfrunte condiții mai nepotrivite cu natura ei. Ceea ce ar însemna că persoanele care au de înfruntat mai multe dificultăți ar trebui să fie mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ar trebui să fie mai inteligente (din perspectiva adaptării). Altfel spus, bunăstarea tâmpește, mai ales când este instalată de generații întregi. Se întâmplă asta în Occident? Datorită relației cu Celălalt avem chiar mai mult decât limbajul: avem inteligența. Iată un fundament pentru morală! În lipsa experiențelor corespunzătoare, pentru multe cuvinte avem doar înțelesuri de suprafață, provizorii. Există însă și riscul de a deplasa realitatea în zona cuvintelor, închizându-ne existența în definiții de dicționar. Esența limbii este dată de relațiile ce se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
derivând în special din formele de organizare a învățării. Altfel spus, nu știu câte din clasificări ar mai fi existat dacă nu ar fi fost această nevoie de transmitere a experienței și gândirii prin intermediul învățării. Clasele sunt generate de didactică. Familiaritatea are fundamente gnoseologice: ea se bazează pe cunoscut. Unul din modurile în care ne raportăm la Celălalt: știm (fără să conștientizăm) la ce concluzii trebuie să ajungem (cel mai adesea că e mai slab decât noi; excepție face iubirea când ținem să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dictatură (în cadrul căreia o singură persoană dictează punctele de vedere) sau totalitarism (toți trebuie să aibă aceeași perspectivă). Ceea ce arată că esența puterii este de factură gnoseologică. Fundamentarea unei gândiri (a unei filosofii) poate să aibă nevoie chiar de cercetarea fundamentelor gândirii. Sunt două moduri de a face filosofie: a lua un anumit nivel al gândirii ca dat (amintesc faptul că un anumit nivel al gândirii înseamnă în același timp un anumit stadiu al limbajului) și a construi pe el și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
al gândirii ca dat (amintesc faptul că un anumit nivel al gândirii înseamnă în același timp un anumit stadiu al limbajului) și a construi pe el și în continuarea lui, sau a încerca să orientezi interogația și construcțiile pornind de la fundamentele gândirii. Cred că această reorientare radicală reprezintă sensul tare al filosofiei. Numai că ei îi scapă dependența de dat, continua situare în contextul lingvistic (care înseamnă și mental) al epocii. Admite o teorie corectări parțiale? Ori ea, prin definiție, trebuie
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
deciziilor sale etice. Altfel spus, în antichitate transformarea de sine survine înainte de cunoaștere, ca o condiție a ei, în timp ce pentru modernitate mai întâi vine cunoașterea iar apoi, ca o consecință a cunoașterii, transformarea de sine. Consecința: modernitatea postulează subiectul ca fundament atât al cunoașterii cât și al deciziei etice. Nu sunt de acord cu un existențialism creștin așa cum nu pot fi de acord nici cu o bioetică creștină, decât într-un sens slab al acestor concepte (care fundamentează stiluri de gândire
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
atleților; k) să încurajeze organizațiile sportive și autoritățile publice de a utiliza cele mai bune eforturi ale lor de a prevedea (furniza) viitorul social și profesional al sportivilor; l) să încurajeze dezvoltarea sportului pentru toți, care este parte a bazelor (fundamentelor) sportului de înaltă performanță, care pe rând contribuie la dezvoltarea sportului pentru toți; m) să vadă dacă Jocurile Olimpice sunt organizate în condiții care demonstrează interesul responsabil pentru resursele mediului și să încurajeze Mișcarea Olimpică să demonstreze o preocupare responsabilă pentru
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cercetarea inițiată de către CIO în 1998 în colaborare cu Meridian Management SA și Edgar Dunn&Company (cu baza în San Francisco). Scopul acestui proiect a fost de a ajuta la crearea unui plan strategic de marketing pentru viitor care este fundamentul miezului filosofiilor și valorilor olimpismului. Această cercetare a inclus 5.500 de interviuri în 11 țări și mai mult de 250 de interviuri cu membrii familiei olimpice, reprezentanți ai mass media, sponsori și difuzori ai Jocurilor. Rezultatele au furnizat cele
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
sau plăcere, ci este și educație. Credința că sportul poate sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, vârstă, sex și să construiască punți de legătură între oamenii de pretutindeni, încurajând înființarea unei societăți pacifiste, preocupată de conservarea demnității umane, au constituit fundamentele Cartei Olimpice adoptate de CIO. b) autoritatea legal-rațională - are la bază instituții, un sistem de legi și reguli acceptate de societate care investesc o anumită poziție cu putere legitimă. Numită și autoritate birocratică, este legată cel mai adesea de o
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
I, Paul Nechifor, 1997 - Iași); - 1975 - suprafața de 127,97 ha și o populație de 1296 de locuitori (349 de familii). Densitatea medie - 10,2 locuitori/ha. Locuințele: 5% din cărămidă, 10% din chirpici, 85% din lemn și paianță, pe fundament de piatră și beton. Acoperite cu tablă și țiglă într-un procent de 10%, internită 70%, iar restul cu stuf, paie și carton (bitum). Are o școală cu cinci săli de clasă, construită în 1910, iar Căminul cultural construit în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
inclusiv în sindicat -, vrea și are dreptul să știe "încotro" și "cum", să înțeleagă, să simtă că aparține sau, mai mult, că se identifică cu un scop mai înalt. Pentru că, uman, funcționăm mai bine atunci când speranțele noastre au un anumit fundament de cunoaștere și de înțelegere. Aneta BOGDAN Introducere Conceptul de brand de angajator din perspectiva stadiului actual al cunoașterii este insuficient exploatat, deși este intens vehiculat în domeniul brandingului și în cel al managementului resurselor umane din mediul internațional. Indispensabil
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
constituie într-un overview asupra tuturor aspectelor pe care tocmai le-am evocat. Vom trata conceptul analizând fiecare element al puzzle-ului astfel încât, la final, să avem un tablou al interdependențelor și relațiilor esențiale care, odată lămurite, pot reprezenta un fundament pe baza căruia să fie clarificate beneficiile sale de natură emoțională, funcțională, strategică și financiară. Spuneam în introducere că employer brandingul a apărut în anul 1990, când părintele său Simon Barrow l-a folosit pentru prima dată în fața unui auditoriu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
rând instruirii (politice, de data aceasta). Într-o conferință cu titlul Cultura în Uniunea Sovietică, ținută în 25 ianuarie 1948 la Ateneul Român, Iorgu Iordan, proaspăt întors din URSS, vorbea despre "înlesnirea și răspândirea creațiilor culturale" ca despre unul dintre fundamentele societății sovietice. Dat fiind că socialismul însuși era "un produs, de calitate superioară, al culturii"3, statul sovietic își propunea să obțină o "masă cultivată", punându-i la dispoziție o cultură "generoasă, umanitară". În viziunea partidului, literatura, teatrul, cinematograful aveau
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
to seek - a căuta, n.m.), ne spune inaugural Utterson, nefăcînd doar un simplu joc metaforic și lingvistic, ci invitînd discret la conștientizarea intrării noastre într-un univers textual al construcției simbolice. Înțelegem de la avocat, prin intermediul unei "pledoarii" narative enigmistice, cu fundament gotic, faptul că dl. Hyde aparține acelei clase teratologice numite plastic de Poe undeva monstrum horrendus. El locuiește într-o zonă imundă a capitalei britanice, are fizionomie lugubră și, mai ales, comportament agresiv. Lovește fără motivație un copil, iar apoi
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
tradițiile și cutumele autohtone, etosul familiei, al muncii, al datoriei, într-un "bun autoritarism" și un "tradiționalism productiv", într-o "gospodărească rigoare morală" și o "firească aristocrație a valorilor perene". Această dreaptă conservatoare, nu liberală, ar trebui înțeleasă ca miez, fundament al ființei naționale. De partea cealaltă, descoperim structurile "străine firescului organic", plebeianismul comunizant, revoluționarismul celor "sovietizați mintal", trepădușii partinici ridicați din fundul Văii, care au preluat frâiele societății de la clasa celor cu blazon, publicul select de la Ateneu. Acest vector de
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
erei noastre care, după o vreme, ar fi obosit să-l caute pe Dumnezeu. E obsedat de ei pentru că, în ei, Cioran se recunoaște pe sine însuși. De aceea face din autoflagelare permanentă un izvor de energie. Și, pe acest fundament, al eșecului, se petrece poate chiar reconcilierea intimă dintre Cioran și propria-i țară. Nu spusese el că aparține unei nații pentru care eșecul este endemic?! Nu-și admiră el foștii prieteni rămași, asemenea ciobanilor din țara sa, niște anonimi
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
SNSPA), doctor în filosofie al Universității din București. Domenii de interes: teorie politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez, Polirom, 2013). MIROSLAV TAȘCU-STAVRE este lector universitar
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
de interes: teorie politică, politici publice, teoria alegerii sociale. A mai publicat: Filosofie fără haine de gală (ALL, 1998), Argumentul ontologic: o cercetare logico‑filosofică (ALL, 2002), Politici publice (Politeia, 2002), Fundamentele politicii. I. Preferințe și alegeri colective (Polirom, 2006), Fundamentele politicii. ÎI. Raționalitate și acțiune colectivă (Polirom, 2007), Introducere în filosofia politică (Polirom, 2009) și Competiția politică în România (în colaborare cu Șerban Cerkez, Polirom, 2013). MIROSLAV TAȘCU-STAVRE este lector universitar doctor la Universitatea din București, Catedră de Sudii Culturale
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
astăzi, ca și în 1985, anul primei sale apariții, prin caracterul său de operă deschisă. Gândită ca o reflecție sistemică asupra poieticii lui Paul Valéry, ea depășește cadrul enunțat, intrând, cu o viziune proprie, pe un teren inepuizabil: acela al fundamentului ontologic al poeziei. În anii dictaturii, ca și acum, domeniul supus discuției era/este la fel de impalpabil. Senzația celui ce se încumetă să citească acest volum profund și pasionant, este de peisaj selenar, imuabil, în pofida modificării reperelor istorice. Moștenirea lui Paul
Ultima Thule a poeticului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9059_a_10384]
-
cu valorile culturale de aici. Poate doar legitimarea occidentală conduce, uneori, la câte o jumătate de panegiric, cum s-a întâmplat cu Brâncuși sau cu trio-ul (supus, pe rând, în mod egal mitificării de bon ton și aneantizării pe fundament ideologic) Cioran-Eliade-Ionescu. În viziunea lui Patapievici, cultura română e constituită pe o structură funcțională de tip spectacular, iar nu pe una comunicațională, de schimb. Cele trei concluzii derivă aproape direct, printr-o bună corelare de constatări: în primul rând, la
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
al componisticii actuale și lider al Vienna Art Or--chestra, jazzologii Cris-toph Huber, Emanuel Wenger, Emilian Tantana, Harald Albrecht ș.a. Cu toții au fost de acord că această formație reușește să creeze un univers muzical sui generis, utilizând un limbaj în care fundamentele jazzului sunt subtil îmbinate cu ethosul muzicii din întregul areal al romanității orientale. În continuarea festivalului pe cele două scene s-au produs alți remarcabili artiști ai jazzului nostru, precum Mircea Tiberian, Liviu Butoi, Anca Par-ghel, Cristian Soleanu, Arthur Balogh
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
devant le Congres des Orientalistes. Aici, la Viena, Hasdeu l-a întrerupt pe profesorul budapestan Paul Hunfalvy, adresându-i o obiecție. I s-a alăturat profesorul Alfred Ludwig, cu o a doua observație. "Cele două cestiuni tindeau să sdruncine chiar fundamentele teoriei expuse. D. Hunfalvy n-a răspuns nici la una, nici la alta. Când se vrea totuși să se demonstreze că nu au fost români în Dacia Traiană pe toată întinsa perioadă a Evului Mediu, când se pretinde însfârșit - așa cum
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
reprezintă garanția lor. Având în vedere toate măsurile venite "de sus", specifice sistemului Uniunii Europene, s-ar putea ca subtitlul cărții să nu fie o metaforă, ci să corespundă chiar realității, căci este vorba chiar de "distrugerea de către Europa" a "fundamentelor societății politice". Democrația este sufocată cu invocarea ei demagogică pe buze și aceasta corespunde foarte mult tezei izvoarelor totalitare ale ideologiei Uniunii Europene de astăzi. Departe de a fi doar o "provocare", cartea atât de curajoasă a politologului britanic este
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]
-
de învățământ occidentale), călătoriseră prin Europa, știau limbi străine, își rafinaseră gustul estetic fiind la curent cu cele mai valoroase produse literare, lucrări simfonice sau capodopere ale artelor plastice. Nu deranjau pe nimeni, viața lor părea fixată definitiv pe niște fundamente ale normalității, sensibilității și bunului gust, într-o armonie familială pe cât de solidă, pe atât de predictibilă. Au întâmpinat cu entuziasm sfârșitul războiului, convinși că lumea va reveni la rosturile ei firești și primii ani postbelici au fost de frenetică
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
social, precum și factorii care stau la baza regulilor, legilor fizice și comunităților?” (Ostrom, 2005, p. 9). Altfel spus, „putem cerceta dincolo de imensa diversitate a interacțiunilor sociale regularizate în piețe, ierarhii, familii, sporturi, legislaturi, alegeri și alte situații pentru a identifica fundamentele universale care stau la baza tuturor acestor structuri?” (Ostrom, 2005, p. 5). CADI reprezintă construcția teoretică prin care se oferă un răspuns acestor întrebări și prin care este vizată înțelegerea instituțiilor ce influențează comportamentul indivizilor în general, strategiile acestora, în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]