2,691 matches
-
veniți cu mine dacă nu vreți. Mma Potsane tresări. — Nu pot să vă las să intrați singură, mormăi ea. Vin și eu. Împinseră ușa de plasă de la intrarea principală. Lemnul fusese șubrezit de termite și cedă la o simplă atingere. — Furnicile astea or să mănânce tot ce există-n țara asta, comentă Mma Potsane. Într-o bună zi n-or să rămână decât ele. Atunci vor fi mâncat totul. Intrară în casă și simțiră imediat răcoarea care luase locul arșiței de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
desprinse de pe perete și o băgă în buzunar. Mma Potsane se îndepărtase și o urmă în camera cealaltă. Aici, pe podea, zăcea scheletul unei păsări mari, prinsă în capcană în casă și incapabilă să mai iasă. Oasele, curățate complet de furnici, zăceau acolo unde trebuie să fi căzut pasărea. — Asta-i încăperea pe care o foloseau drept birou, îi explică Mma Potsane. Aici păstrau toate facturile și aveau un seif mic acolo, în colț. Oamenii le trimiteau bani, știți cum e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
șerpuitoare, acum reduse la niște mici șanțuri. Ici-colo, încă se mai cunoștea locul unde fuseseră amplasați stâlpii de lemn care susținuseră transperantele, dar nu mai era nici urmă din lemnul în sine, care, ca totul în jur, fusese măcinat de furnici. Mma Ramotswe își duse mâna streașină la ochi. Câtă muncă, zise ea gânditoare, și iată ce-a mai rămas. Mma Potsane ridică din umeri. — Dar ce-am zis rămâne valabil, Mma. Chiar și Gaborone. Priviți clădirile astea. Oare Gaborone va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
muncă, zise ea gânditoare, și iată ce-a mai rămas. Mma Potsane ridică din umeri. — Dar ce-am zis rămâne valabil, Mma. Chiar și Gaborone. Priviți clădirile astea. Oare Gaborone va mai fi în picioare peste cincizeci de ani? Oare furnicile n-au pus ochii și pe Gaborone? Mma Ramotswe zâmbi. Pusese bine problema. Toate eforturile noastre omenești sunt în pericol, reflectă ea, și asta numai pentru că suntem prea ignoranți ca să ne dăm seama sau suntem prea uituci ca să ne amintim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Se uită la ea cu atenție câteva momente înainte să ridice privirea spre Mma Ramotswe. — E veche, remarcă ea. Era aruncată pe-acolo? — Nu. Era pe un perete. Mai erau alte câteva hârtii prinse cu piuneze pe perete, pe care furnicile le-au ratat. Mma Makutsi se întoarse la examinarea fotografiei. — Sunt niște nume aici, zise ea. Cephas Kalumani. Oswald Ranta. Mma Soloi. Cine-s oamenii ăștia? — Locuiau acolo, îi răspunse Mma Ramotswe. Trebuie să fi fost acolo când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
toate, zicea și la Teleenciclopedia, după reguli? Cine le-a dat regulile astea? mă gândesc io. Cine le spune lor? De unde știu gâștele când să plece? De unde știu broaștele unde să-și lase ouăle? Și un’ să plece? De unde știe furnica să-și facă mușuroi? De unde știe albina unde-i polenul și care-i matca? Și nu știu dacă fac bine ăștia de se burică, de tratează cu multe chimicale, ba clonări, ba viruși... Ei, parcă-i o regulă, nu? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
arunci privirea, după ce îndrăznise totul s-a liniștit în el. Și el auzise, o vreme chiar i se păruse că apariția în somnul său a guvernantei se datora acestui fapt, auzise că în jurul prințului totul începe să freamăte, se trezește, furnică, dă colț. Pînă și vinul începea să fiarbă în butoaie la cele mai neașteptate intervale. Din cauza asta Hariton se dădea de duhul morții să-l împiedice pe Șerban Pangratty să viziteze prea des Crama și cînd n-avea ce face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se leagănă deasupra pământului, sprijinindu-se pe nimic, în schimb, macaronarul se îneca în glorie și admirație, pe cînd ei își rodeau coatele prin birouri și stăteau smirnă în fața unui pifan cu tuleie la gură care urcase în grad ca furnica pe cireș. "Trăim zorii unei noi lumi, o lume a tehnicii și a curajului, de fapt a curajului și a tehnicii, pentru a fi mai exacți, iar îndrăzneala este aceea care alege oamenii noi din fierberea întunecată a mulțimii, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Și ne-am dat unii altora porecle, de pildă „Pețitorul”. Sau „Veriga Lipsă”. Sau „Mama Natură”. Nume prostești. Asociații libere. Așa cum inventai, când erai mic, nume pentru plantele și animalele din lumea ta. Peoniilor lipicioase de nectar și năpădite de furnici le spuneai „floarea furnicii”. Câinilor collie le ziceai „Lassie”. Așa cum și azi îi spui cuiva „ăla cu un singur picior” Sau, „știi, negresa aia ...” Ne-am numit unii pe ceilalți: „Contele Calomniei” Sau „Sora Justițiară”. Nume pe care ni le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
unii altora porecle, de pildă „Pețitorul”. Sau „Veriga Lipsă”. Sau „Mama Natură”. Nume prostești. Asociații libere. Așa cum inventai, când erai mic, nume pentru plantele și animalele din lumea ta. Peoniilor lipicioase de nectar și năpădite de furnici le spuneai „floarea furnicii”. Câinilor collie le ziceai „Lassie”. Așa cum și azi îi spui cuiva „ăla cu un singur picior” Sau, „știi, negresa aia ...” Ne-am numit unii pe ceilalți: „Contele Calomniei” Sau „Sora Justițiară”. Nume pe care ni le-am câștigat după poveștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
a defini ceea ce simțea. Știa, doar, că atunci când se gândea la nașterea lui Iisus sau la moartea Lui pe lemnul rece al crucii, inima i se umplea de o bucurie ori durere sublimă și-i dădeau lacrimile. Se considera o furnică, din cea mai mică, care încerca să pătrundă adâncurile cerului, să mângâie norii, să atingă perfecțiunea. Darul cel mai de preț moștenit de la bunica acesta era: credința. Când se termina slujba, se opreau să aprindă câte o lumânare. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
avea mai multă Încredere În biroul ei și În Universitate decât În propria ei casă. Pe biroul lui Din nu mai era Însă nimic. Rafturile joase din spatele mesei lui erau la fel de goale, dacă nu punea la socoteală un șir de furnici care se strecurau Într-o crăpătură din perete. Asta i-a amintit de patul tatălui ei de la azil, după ce murise. Ajun sese cu o jumătate de zi prea târziu, iar când intrase patul i se păruse fantomatic, fără cearșafuri, fără
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
hrăneam și-i îngrijeam cu multă dragoste. Hrană exista din belșug, căci din seceratul grâului se scuturaseră o mulțime de boabe, iar de sete nu sufereau căci, beau dimineața roua de pe frunze. Într-o zi, când eram plecată după niște furnici, puiul cel mare, neastâmpărat, a căzut din cuib și a fost prins de un flăcău sub căciulă. Ce spaimă a tras, săracul! Noroc de un bătrân mai înțelept care l-a rugat să-i dea drumul, zicând că-i numai
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rai de fluturi albi; fluturii se scaldă în culorile florilor; fluturii torc în firele de iarbă; fluturi albi cum e omătul. Despre insecte: zbor subțire de gândac; stol bălai de îngerași; diamante de seamă ce strălucesc prin cupe de flori; furnica cu antene curioase; piciorușe ca niște firicele; furnica negricioasă; greierul mic muiat în tuș și pe-aripi presărat cu brumă. Despre iarbă: iarbă de mătase; iarbă groasă și deasă; covor mătăsos; iarbă de un verde crud; iarbă de catifea; prispe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
culorile florilor; fluturii torc în firele de iarbă; fluturi albi cum e omătul. Despre insecte: zbor subțire de gândac; stol bălai de îngerași; diamante de seamă ce strălucesc prin cupe de flori; furnica cu antene curioase; piciorușe ca niște firicele; furnica negricioasă; greierul mic muiat în tuș și pe-aripi presărat cu brumă. Despre iarbă: iarbă de mătase; iarbă groasă și deasă; covor mătăsos; iarbă de un verde crud; iarbă de catifea; prispe de verdeață. Despre iarnă: văl alb de promoroacă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
târcoale cotețelor de găini și lupul umblă iar după vânat. Un ghiocel firav l-a vestit și pe Moș Martin de sosirea primăverii și greoiul umblă acum prin pădure. Insectele dau și ele o raită prin aer: albinuțe harnice, musculițe, furnici și fluturași viu colorați de parcă i-ar fi stropit cu o stropitoare o ploaie ghidușă. Fluturii se plimbă printre florile multicolore care ne încântă la toți privirile. Oamenii și-au început lucrul de primăvară. Ară pământul, lucrează în livezi. Ce
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din copaci plouă cu frunze galbene, triste. În tulpinile care se îndoaie, în frunzele care cad și mor, simți parcă o lume întreagă de plante și gâze care se întrece neputincioasă între o luptă nedreaptă ce le sortește pieirii. Doar furnicile, mărgele negre semănate pe drumuri albe de lumină, aleargă să agonisească din prisosul toamnei hrana. E vremea când, privind paleta atât de variată a culorilor și a bogăției care te înconjoară, te simți fericit, dar îți pare puțin rău fără
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu luminosul soare ce se sprijină parcă pe piscurile de diamant, cu norii ce călătoresc de la un ev la altul. Privind în jos, vezi culmi unice în blânda lor arcuire, vezi casele ca niște ciupercuțe de culori vii, vezi niște furnici umblătoare, care nu sunt decât oamenii, care aici, sus, nu mai par atât de falnici pe lângă mărețul Ceahlău. Te simți cel mai înalt om din lume, cel mai fericit, cel mai norocos. Chiar dacă pânzele imense și schimbătoare ale nopții învăluie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pe jumătate goală și apa care mai rămăsese fusese acoperită de un covor tăcut de frunze căzute dintr-o salcie uriașă care străpunsese pavajul străvechi. Mi-am croit drum spre copac, evitând cu grijă să calc peste un șir de furnici mari și negre și ocolind multele smocuri de iarbă maronie și tufișuri joase, care răsăriseră și ele pe unde putuseră, printre pietre. Comitetul de revendicare al naturii. Apropiindu-mă, am observat un șezlong de plastic alb, așezat la umbra copacului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
parte, unde mai erau loc Între copaci și se vedea cerul. Șasa se ridicé și Începu sé se baté cu palmele peste picioare și pește mîini, si sé se scuture. Lué sacul și-l Întinse mai Încolo, unde nu erau furnici. A doua zi Nicolai Arsenievici Își lué toporul și ferestréul și se duse În pédure sé caute un al doilea béț pentru scaré. Trecu pédurea cea micé și livadă de nuci mici și intré În pédurea cealalté. Începu sé caute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un lemn de tei? Își zise Nicolai Arsenievici, nu poate sé facé scaré dintr-un lemn de frasin și-un lemn de tei! Se culcé pe spate și-și duse mîinile sub cap, bucuros cé nu-l vor mai deranja furnicile. Numai cé aici nu era nici un loc gol printre copaci, ca sé se vadé cerul. Își lué sacul și se duse mai Încolo, unde era loc printre copaci și se vedea cerul. Tata l-a Învéțat cum prinde pédurarul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nimeni. Se ridicé și-și lué sacul. Ce veche se mai fécuse scară. Coaja se Înnegrise și se uscase și pe alocuri crépase și se acoperi de mucegăi alb. Pe unde se scoroji coaja se vedeau niște gîndaci mici că furnicile care intrau și ieșeau din lemn. Șasa vézu chiar si niste ciuperci mici de tot care au Început sé creascé dedesubt. Cred cé Dumnezeu va trebui sé-și facé alté scaré că sé nu aibé scaré cu ciuperci. Ce scaré-i asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
prin orașe, pionierii din țară Întreagé umblau dupé gazete, reviste și cérți, pluguri sau hîrlețe, ligheane și caiete. Atît plugurile cît și caietele, cérțile sau bucéțile de calorifer puteau sé fie noi și vechi, iar pionierii umblau peste tot că furnicile, cu teancuri de gazete și bucéți de fiare. Tébléraia pe care o trégeau pe asfalt fécea gélégie pîné ce ajungea sé fie cîntérité. La ușile pensionarilor se adunau grupe de pionieri care nu Încépeau cu toții În vizor. De acolo pionierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
insistent, fără a-i adresa un cuvânt. O altă caracteristică a cărții se relevă prin două povestiri, Împărătița Furnică și Sub semnul Aspidei, care plonjează în plin basm. În prima, naratorul, văzând, la o poală de deal, o caravană de furnici, urcă, din curiozitate, alături de acestea povârnișul și, după cale lungă, intră, urmând-o, într-o deschizătură ce duce într-un palat subteran: "(...) mă aflu într-o sală uriașă în fața unui tron de malahit, pe care sta împărătița Furnică, îmbrăcată într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
caravană de furnici, urcă, din curiozitate, alături de acestea povârnișul și, după cale lungă, intră, urmând-o, într-o deschizătură ce duce într-un palat subteran: "(...) mă aflu într-o sală uriașă în fața unui tron de malahit, pe care sta împărătița Furnică, îmbrăcată într-o rochie de dantelă neagră, cu o coroană de sârmă pe cap". Mânioasă că un om, făptură netrebnică, stăpânită de gânduri și dorințe urâte, a pătruns în sanctuarul ei, hymenoptera suverană vrea să-l pedepsească, dar aflând, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]