492 matches
-
mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin purtător de aur. Aici scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur. Aurul se topea apoi Într-un ”mojar” până se obținea o “gâlcă” (mic bulgăre) de aur. 3.2. Tehnica tradițională de obținere a aurului de către rromii rudari Tehnologia rudimentară de obținere a aurului se transmitea pe cale orală și era păstrată cu sfințenie de fiecare membru a familiei. Din mărturisirile unui rrom rudar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tambur): med. ro. timpan s.n. (cf. fr. tympan, s.m.; en. tympanum. NA); toco,- -toc "naștere" (cf. gr. τόκος, -ου s.m. "naștere, fiu"): med. ro. tocoferol (cf. fr. tocophérol s.m.; en. tocopherol); tonsil(o)- "amigdale" (cf. lat. tonsillae, -arum s.f. pl. "gâlci, amigdale"): med. ro. tonsilă s.f. (cf. fr. tonsille s.f.; en. tonsil, tonsilla. NA); toxo-/toxi- "otravă, toxină" (cf. gr. τόξον, -ου s.n. "arc, săgeată; trasul cu arcul): med. ro. toxemie, s.f. (toxémie s.f.; en. tox(a)emia); trapez(i)-/trapezo-
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
urgență ministrului, care la rândul lui expediază o urgență către revizorul școlar. Acesta face o anchetă și trimite o urgență cu cele constatate: "Școala despopulată complet, iar restul tușind și dureri cu umflături în gât", de unde "cazuri de amigdalită, adică gâlci", iar primăria este somată să satisfacă "justele reclamațiuni ale doamnei directoare". După interpelări în Camera Deputaților, în primăvară, directoarea primește printr-o urgență înștiințarea că va primi cinci care de lemne. În vreme de război I.L. Caragiale este un bun
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut iarbă, Ci au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la.. .descântec. Descântec de gâlci Au plecat nouă gâște Ca să pască iarbă, Dar n-au păscut iarbă, Ci au păscut gâlcile lui (numele copilului) S-au dus nouă și-ai venit opt, S-au dus opt și-au venit șapte, S-au dus două și-a venit una, S-a dus una și n-a venit niciuna. Baba descântătoare știe zeci
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și paragrafe; fiindcă irită; fiindcă sufocă tot ce parvine din mediocritate sau tinde către ea; fiindcă literatura nouă care gâlgâie la barierele inimii și așteaptă să inunde, să se reverse ca o ploaie torențială peste betonul orașelor îmbâcsite de atâtea gâlci intelectuale, nu va mai fi o valiză a cuvintelor potrivite". Într-un gest profetic, anunță o literatură care "să sature colectivitatea", care să pornească "din viață și se termină în viață". Tonul dur se păstrează până la finalul articolului unde poetul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru confortul sporit ce trebuia oferit „oaspeților” muscali nepoftiți de cineva ci, poate doar de cei din „coloana a V”, comuniștii, pe care se baza cu strășnicie bețivul și paranoicul „tătuc” de la Kremlin. La data de 10 ianuarie 1945, profesorul Gâlcă, prefectul județului, dispusese conceperea și semnase telegrama-fulger nr.233, prin care cerea fonduri Serviciului pentru aplicarea Convenției de Armistițiu din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (în continuare, MAI): „Rugăm trimiteți lei 8.000.000 pentru întreținerea Armatei Sovietice (subl.ns.) având de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost jefuită de briganzii roșii fără a se ști nici acum cuantumul valoric. Documentul la care ne vom referi în continuare, este un referat întocmit de către șeful Serviciului contabilității, Ștefan Donose, din cadrul prefecturii tutovene și fusese trimis pe adresa prefectului Gâlcă: „Conform ordinului Dv. verbal de a mă prezenta împreună cu un reprezentant al Serviciului technic județean la locul unde s’a depozitat materialul lemnos pentru confecționarea paturilor comune la Casa Ostășească Sovietică (subl.ns.) din Bârlad și materialul necesar pentru confecționarea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la „... confecționarea ambalajelor”. Cheresteaua fusese procurată de la Depozitul „Tătaru” din Bârlad. Desigur, factura urma a fi achitată din „fondurile Armistițiului”. h. O foarte mică parte din cerealele „plătite” de către ruși Ceva mai înainte, la 5 februarie 1945, prefectul Gheorghe V. Gâlcă, raportase Ministerului de Interne prin adresa nr.4577 mai multe „ridicări” de bunuri de pe teritoriul județului Tutova: „(...) Avem onoare de a vă raporta că depe raza județului Tutova s’a ridicat de către Armata Sovietică următoarele cantități de cereale: 32.795
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta „...cu Dl. Harii (vreun evreu bolșevic local, n.n.) pentru locuința Domnișoarei Demtrescu ocupată de Partidul Comunist (subl.ns.)”. La finalul documentului, am găsit compoziția „Comisiei Județene Tutova”: „Prefectul Județului prof. Gh. Gâlcă; Comandantul Cercului Teritorial Tutova maior Eugeniu Voloagă; Comandantul Centrului de Exploatare: Căpitan Trufașu”. Prin „centrul de exploatare” trebuie înțeleasă acea instituție constituită pe toată perioada aplicării Convenției de Armistițiu ce avea misiunea ingrată de a centraliza toate bunurile ce urmau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sau al orașului Bârlad, spre a fi forțați să se repatrieze. Angajații celor două instituții de forță întocmeau tabele cu aceștia după care le trimiteau Prefecturii Tutova, spre informare și luare a deciziilor. Dar, ce decizie putea lua profesorul Gheorghe Gâlcă, șeful județului, odată ce aceste acțiuni îi fuseseră ultimativ ordonate de către cei doi ofițeri aciuați pe la Bârlad, din care unul mare amator de acorduri muzicale pe pian furat cu nerușinare de la o biată profesoară vârstnică? Semna tabelele și le trimitea inchizitorilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în altă parte (cel mai probabil „uitând” să returneze instrumentul doamnei Alice Vrioni), în locul lui fiind numit căpitanul Muzrac. Exact odată cu numirea acestui muscal ce urma a fi responsabil pentru toate hoțiile și abuzurile coreligionarilor lui întru politică, profesorul Gheorghe Gâlcă, prefectul județului Tutova, fusese schimbat cu Ioan Andronache, care va rămâne pe această funcție chiar și după noua reformă administrativ teritorială de tip sovietic demarată în toamna anului 1950. z. „Loturile” repatriaților Ca orice marfă oarecare, așa au fost numite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aduc aminte că era un maior de jandarmi, Lupea, care dusese o viață îmbelșugată și fusese și-un gurmand la viața lui, iar aici ajunsese de îi curgea burta în jos ca un șorț. Între deținuți mai era un preot, Gâlcă, din Câmpulung, un evreu de-aici din Râmnicu Vâlcea, și un fost boier bătrân, care de-abia își ducea picioarele... Am aflat pe ormă că evreul a primit doi ani și pă urmă a fost achitat și acum e în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trecut îndepărtat. Cele mai vechi urme de existență umană sunt atestate arheologic încă din epoca neolitică (epoca pietrei cioplite), deci cu circa cinci-șase mii de ani în urmă. Sunt încântat să constat că un profesor de istorie și geografie, Dumitru Gâlcă, originar din/și profesor la școala din satul Voinești, a demonstrat lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
economic. De remarcat că și satul Stâncășeni era inclus printre cele mai vechi (1455), dar a fost o confuzie, discutată de noi când ne vom referi în detaliu la acest sat. Oricum, în recenta sa monografie "Voinești" (2004), prof. D.Gâlcă a conspectat numeroase documente privind așezările umane, existente sau dispărute, de pe teritoriul actualei comune Voinești, efort pentru care merită sincere felicitări. El a fost premers de C-tin Solomon cu "Monografia satului Avrămești" (1904). Toate atestările de mai sus confirmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de altele mai prospere. Între acestea merită nominalizate cele depistate de harnicul cercetător al vechilor scrieri, profesorul Dumitru Gâlcă în recenta monografie "Voinești" (2004), respectiv Schineni, Glodeni, Hălmăgeni (Hălmăgioaia), Măcrești, Oprișeni, Gănești, Bobești, Pulpești, Rătegi (?), Tominești, Onești, Chipereni, Andriești (?), Popești, Tulești, plus unele indicate de eminentul învățător Constantin Solomon în "Monografia comunei Avrămești" (pe care nu am avut onoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
stat). 3. Celelalte așezări: Fundătura, Cârțibași, Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
abia după Unirea Principatelor (1859), recensămintele oferă date mai exacte. Tabelul II ne arată clar evoluția în timp a numărului de locuitori ai satului, număr aproximat la circa 50 de către cele două recensăminte rusești din anii 1772-1774. Totodată (după D.Gâlcă) se dau și detalii asupra stării locuitorilor din Stâncășenii anului 1772. 3 mazili (răzeși însărcinați cu strângerea birurilor) 2 văduve 4 oameni liberi 1 în serviciul de poștă 10 cisle (gospodării cu cotă parte din bir fixată de obștea sătească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Harta așezărilor atestate documentar în sec. 15, 16 și parțial 17 Așezările din Colinele Tutovei către sfârșitul sec. 18. Așezări din ColineleTutovei, după Condica Liuzilor din 1803, cu menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a lui Ioniță Oatu, postelnicel din satul Stâncășeni, vechil al răzeșilor de pe moșia Stâncășeni, prin care comunică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Încrustarea în limba slavă este, însă, desigur mai recentă .... Tot de la părintele Tomșa am mai reținut și numele preoților din ultima sută de ani (sec.20): Pitirim I., Vasiliu Șt., Filichi Const., Ursăcescu V., Tomșa Gh., Mera Ion, Bujor Const., Gâlcă Gabriel ș.a. Dar iată că, recent, am dat de un document (în "Surete și izvoade", vol.I) în care se precizează că biserica din satul Stâncășeni datează din anul 1795. Elena Tomșa, Gheorghe Tomșa învățătoarea, fiica soților preotul satului Ibănescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
răsare soarele, apoi du-l la ră spinteni* și-l întinde să treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
treacă peste el cineva. Cînd îl lași jos, zici de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de trei ori: „Nu lapăd fir roșu, ci lapăd roșața sau năjitul de la mine din gură ori din gingii.“ Gîlci Cînd cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști, face gîlci*. Dacă mănînci gheață ori omăt, ori țurțuri, faci gîlci. Gîndac De gîndaci de casă se poate cotorosi dacă se iau vinerea cu dosul măturii și se dau peste drum. Se crede că spre a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omului; să iei buburuza și s-o azvîrli după ușă, ca să n-o mănînce nimeni. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, faci a sărăcie. Cînd mănînci mămăligă din ceaun, dă uliul la pui. Să nu mănînci mămăliga de pe făcăleț, căci faci gîlci. Cînd razi ceaunul, nu-i bine să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]