514 matches
-
de inseparabilitate între tradiție, Scripturi și Biserică - toate organizate în jurul unei singure provocări din întrebarea lui Iisus către ucenici: „cine ziceți voi că sunt Eu?” - conferă și astăzi teologiei o sarcină ultimă. IIItc "III" Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr”tc "Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr”" Pariul sinceritățiitc "Pariul sincerității" Nasc și în Britania oameni „cu învățătură despre Împărăția cerurilor” (Mt. 13,52). Capabil să relativizeze modelele prezentului, Andrew Louth - căci despre acest cărturar vom vorbi - nu ratează deloc sensul profund al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
33-35. • „Canonul confesiunii apostolice” a apărut inițial cu titlul „Confesiunea apostolică, hermeneutica Scripturii și limbajul teologic al Ortodoxiei”, în volumul colectiv îngrijit de T. Baconksy și B. Tătaru-Cazaban (ed.), Dumitru Stăniloae sau paradoxul teologiei, Editura Anastasia, București, 2003, pp. 307-370. • „Gâlceava dintre «metodă» și «adevăr»” a apărut inițial cu titlul lărgit, ca postfață a volumului Andrew Louth, Deslușirea Tainei. Eseu despre natura teologiei, trad. rom. de M. Neamțu, prefață de Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1999, pp. 227-286. • „Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Excurs despre vocația temeiniciei: Dumitru Stăniloae 43 Bolta Templului 50 Credința și mărturisirea apostolică 54 Martiriul și autoritatea tradiției 56 Duhul adevărului 59 Darul discernământului 62 Premisele Crezului 65 Gramatica și lexicul Ortodoxiei 71 Ortodoxie: posesie ori participare? 77 III. Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr” 82 Pariul sincerității 82 Întrebătorul acestui veac 83 Fântânile carteziene 86 Cascadele empatiei romantice 90 Hermeneutica fenomenologică 94 Topologia paradoxului 97 Traducerea dialogului 99 Vocația peratologică a matematicilor 102 Perspectivismul epistemologic 107 Michael Polanyi (1891-1976) 113
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
monopolului producțiilor culturale provenite din lumea anglo-americană (în limba engleză). "Științele culturii" • Fondarea "științelor culturii" Sociologia germană a apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în toiul unei dezbateri epistemologice între "științele naturii" și "științele culturii", ceea ce s-a numit "gâlceava metodelor" între cele două categorii de științe. Ea s-a afirmat în spațiul științei fenomenelor culturale centrate pe individ, opus celui al fenomenelor naturale, studiate de fizică și mecanică, biologie și chimie. În timp ce științele naturii susțineau o analiză explicativă asupra
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
departe își turna apă pre dânșii unii altora. Aceasta acum și la unii din creștini vedem făcîndu-se, adecă a doua zi după Paști, numindu-se trasul în vale, dintru care "tras în vale" prin îndemînarea diavolului se fac multe sfezi, gâlcevi și bătăi. 4) Alții avea alt Dumnezeu, ce-i zicea Caleada, carii ei, adunîndu-se la praznicele și "zborurile " lor cele idolești, cânta lăudând pre acel Coleada, pomenindu-i de multe ori numele. Și aceasta o vedem că se ține la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
le dau ce este venitul mănăstirii și țin în tăria mea”. Pe considerentul că este „trebuitor țării”, domnul nu dispune scoaterea sa din sat, dar îl îndeamnă, scrie căpitanul în zapis, „să mă așăzu cu părinții să nu mai fie gâlceavă, să aibu a ședea pe locul mănăstirii, iară ce oi ara să dau ce este de a zecea și din pâine și din fân și din bălți cu pește ce oi vâna, să dau ce este adetul și să nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pământ împrejmuite cu gard rotund de nuiele sau copaci, stâlpi de lemn, drumuri, cursuri de apă sau alte semne. Între proprietari, hotarele erau marcate cu mușuroaie, copaci sau cu o creastă de pământ. Încălcarea acestora de către megieși constituia prilej de gâlceavă sau de procese. Țarina câmpului era închisă cu o poartă numită „poarta țărnii”. În Tarnița, aceasta era situată lângă locuința lui N. Apostu. Recoltele erau păzite de către un jitar, care primea, drept răsplată pentru activitatea depusă, o cotă parte din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aparținând unei/ unor opere suficient de cunoscute și chiar asimilate de public încât să fie ușor recognoscibile. Desigur, nu trebuie îndepărtată nici posibilitatea ca operele astfel rezultate să dezvolte sensuri apropiate ironiei ori satirei ("niscaiva vână groasă de satiră și gâlcevi, foarte asemănătoare prin natură și substanță cu veninul păianjenului") sau să se folosească de umor pentru a atinge o dezvoltare stilistică de excepție. Ea rămâne totuși la îndemâna autorului, discursul desfășurându-se adesea sub forma unei erudite polemici. "Cărțile de controversă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ei tot nu va mai ajunge nimeni! Cei care-i cunosc mai bine, cu alte cuvinte locuitorii Scandinavei, afirmă cu toată certitudinea că se mai și pizmuiesc între ei. Când se-ntâlnesc, destul de rar și numai din întâmplare, apare și gâlceava. E și normal. La ce se poate aștepta un bătrân cu anumite obiceiuri și nenumărate metehne, dobândite de-a lungul îndelungatei sale existențe, de la un alt bătrân cu alte obiceiuri și tot atât de multe metehne înrădăcinate, într-un timp la fel de îndelungat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
duce la realizarea unor opere care să fie credibile și, prin aceasta, mult mai puternice în a-și impune mesajul. Însă au existat și alunecări dogmatice, dintre care cele mai faimoase au fost cele prilejuite de ceea s-a numit "gâlceava Cidului" ("la querelle du Cid"), faimoasa dispută cauzată de subiectul abordat de Corneille în tragedia sa, jucată pentru prima dată în 1636. În principal, i s-a imputat autorului abordarea unui final neverosimil, prin faptul că Ximena acceptă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înalt din Parnas care până atunci fusese locuit de Antici. Coborârea în concret a motivațiilor abstracte ale disputei reale clarifică într-un fel scopurile acesteia dorința accederii la un statut mai înalt, la propria glorie. Modernii sunt cei care stârnesc gâlceava, tulburând status quo-ul, fiind așezați, astfel, sub semnul unei insurgențe orgolioase. Replica Anticilor este inițial una pașnică: "...povața lor (a Anticilor n.n.) ar fi mai curând ca Modernii să caute a-și înălța propria bucată de deal, decât să nutrească
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mai bine. Dar nu a reușit să se impună ca o structură veritabilă, autonomă. Tensiunile erau foarte puternice. Congresele reprezentau ocazia unor puternice rivalități între Partidul Democrat Popular Francez și Zentrum-ul german: nici unul, nici altul nu au reușit să depășească gîlcevile naționale iscate de problema reparațiilor. La Congresul din 1928, ideea unei adevărate Internaționale Creștin-Democrate, avansată de italieni, a fost respinsă. Dar mai ales SIPDIC nu a știut să reacționeze împotriva hitlerismului. În 1935, într-o scrisoare adresată lui Henri Simondet
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la un moment dat, nimic nu păruse mai primejdios decât apucăturile autoritariste ale lui Al. I. Cuza, agravate de discordia politică. Renunțarea la democrația, în mâinile căreia ne încredințasem destinul, ne putea fi fatală. Deasupra clasei politice, mereu pusă pe gâlceavă și dispusă să sacrifice interesul național în numele unor cauze personale mărunte, a fost ales un prinț străin. La Carol I nu a contat proveniența sa dintr-o casă războinică germană, ci, cu precădere, înrudirea cu Napoleon al III lea, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
soi de invidie amestecată cu suspiciune și chiar dispreț față de valorile occidentale, în vreme ce elitele ruse nu fac decît să întrețină aceste resentimente, simți-ndu-se izolate și ignorate de politica globală a Statelor Unite, care pare că și-au uitat vechiul partener de gîlceavă, găsind între timp alți adversari, mai interesanți se pare, în lumea musulmană. Societatea rusă este, în continuare, bine controlată de serviciile secrete. Boris Elțîn e cel care le-a atras și în politică, iar Putin a creat un întreg păienjeniș
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
față de sinteze, de globalizare. În plus, Economia are, am văzut mai sus, o stabilitate vecină cu dogmatismul în raport cu ipotezele fondatoare, cu paradigmele etc. Acest inventar de provocări cu răspuns întârziat sau inadecvat este la rândul lui o provocare generatoare de gâlceavă. Este limpede însă, trecând peste discuții pricinoase, că Economia nu mai poate să pretindă succesul amânând la nesfârșit răspunsul clar. Recuperarea de sensuri ale limitărilor înțelegerii înfrânte în alte științe ar fi o variantă de urgență a soluției. Sugestiile sunt
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în pragul unei porți sau pe terasa unei cafenele -, postúri frecvente în contextul microcomunităților, postúri care permit „pândirea cuiva”. Giorgio Strehler a recunoscut acest tip de supraveghere la Goldoni și l-a pus genial în scenă, în spectacole memorabile precum Gâlcevile din Chioggia și, mai ales, Piațeta. Aici, supravegherea de proximitate furnizează neîncetat informații, grație unei permanente activități de spionare a vecinului, plasat sub tirul unor priviri iscoditoare, informații care leagă și dezleagă prietenii, anulează făgăduieli de căsătorie sau consolidează alte
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
conflicte de interese; crud; cruzime; cumplit; cutremur; Dacia; decădere; Decebal; degradare; departe; depopulare; depresie; deranj; dezmăț; distrugere, violență; distrugeri; dreptate; duel; durere, frică; era; eră; eveniment; explozie; fapte; femeie; film; foame; foamete; fortărețe; frate; fulger; fum; Galia; gălăgie; genocid; Germania; gîlceavă; gloanțe; glonț; greutate; independență; interes; a irosi; istorie; ițe; împușcături; îndurare; înfricoșător; înfruntare; înțelegere; lacrimi; lege; lupta; luptă, pușcă; luptător; marți; masacru; mereu; metal; minciuni; mizerie; model; mulțime; muniție; nazism; necazuri; nedreptate; neevoluat; neînțeles; nenorocire; nevăzut; nimic; patrie; patriot; pericol
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort; discret; displăcere; disprețui; disprețuire; distruge; divorț; a-i dori rău; dragoste; dramă; de dușmani; dur; egoism; el; eu; față încruntată; fără gîndire; la fel; fericire; fete; frumos; gîlceavă; gînd rău; gînd; gîndire; gînduri; gol; grea; gri; groaznică; Grumpy Cat; ignoranță; insuportare; inutil; inutilă; inversiune; invidios; iubește; împăcare; înfumurat; îngrozire; înșeală; întunecat; lacom; lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și livezi. Buză Cînd te mănîncă buzele, ai să săruți pe cineva. Cînd pe un sugaci îl mănîncă buzele, își va vedea visul cu ochii. Dacă i se bat cuiva amîndouă buzele, apoi se crede că respectivul va avea o gîlceavă cu un cunoscut. Luni dimineață, în Săptămîna Mare după a brînzei, să pupi oala cu unt, că nu-ți vor mai crăpa buzele. Femeia însărcinată să nu stea jos pe vreun prag, căci poate veni în urmă-i vreun vrăjmaș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
treimiiștilor, comice: un gîndac efemer la cîrma ideologică a anilor '60, un oarecare Florea (pe care, culmea!, l-am cunoscut în '74, în casa lui Lazăr Vrabie!), l-a întrebat cu aroganță pe Mugur "cui folosește un spectacol perfect cu Gîlcevile din Chioggia, dacă n-are nici o idee politică?" "Publicului!" a răspuns, corect, artistul. Dar și realizatorilor sastisiți, în epocă, de "capodopere" precum Omul cu arma, Arcul de trimf, În Valea Cucului și Trenul blindat... Uluitoare este și o amintire a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore, trăsătura definitorie este ludicul. În Hore, ființele minuscule întrețin o atmosferă euforică, nelipsită de aspectul ludic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1946); Universul poeziei (1947); Trei nuvele (1949); Bietul Ioanide (1953); Nicolae Filimon (1959); Gr. M. Alecsandrescu (1962); Lauda lucrurilor (1963); Cronicile optimistului (1964); Scrinul negru (1965); Teatru (1965); Estetica basmului (1965); Vasile Alecsandri (1965); Opere, I-XVII (1965-1983); Ulysse (1967); Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist (1927-1949); Cronici literare și recenzii (1927-1933), vol. I-II (1991-1992). Istoria literaturii române de la origini până în prezent A fost apreciată de criticii valoroși (E. Lovinescu, Ș. Cioculescu, Vl. Streinu) la apariție, dar i s-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
divorț cu soția sa, Marica Filipescu, se folosește și el de influența pe care o are pe lângă același mitropolit pentru a câștiga zestrea soției. Ilinca Socoteanu consideră că nu-și poate afla dreptatea pentru că cel cu care se află în gâlceavă nu este nimeni altul decât nepotul mitropolitului Grigorie. Și exemplele ar putea continua la nesfârșit. Alexandru vodă Ipsilanti preocupat de această plagă, atât în instrucțiunile premergătoare legii cât și în codul de legi, le cere judecătorilor să nu se lase
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
secolului al XVIII-lea este încă o societate a oralității care își potolește nevoia de informație culegând-o și prelucrând-o cu intensitate. Trasul cu urechea la discuțiile altora reprezintă un bun prilej de a mai afla câte ceva. „Am auzit gâlceavă și mergând eu aproape de casă am auzit cu urechile zi când popa Neculae cumnată-său că nu-i aduce de mâncare soții lui, adică soru-sii“, povestește un vecin curios care și-a lăsat lucrul pentru a asculta cearta din casa
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
des fă șu ra rea acestei nunți, nu numai datorită gra du lui de rudenie cu fata, ci și pentru că au fost mij lo ci tori la încheie rea alianței. Deși de clară că nu este ama toa re de gâlceavă, cucoana se dovedește a fi contrariul. Nun ta devine o oca zie excelentă pentru întâlniri cu celelalte bo ie roai ce. În cer cul său de prieteni, cucoana își exprimă deseori nemulțumirea față de viitoa rea noră, față de fratele acesteia care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]