43,337 matches
-
acesta a fost trecut În rândul grobienilor, a celor care au mutilat ori au deformat adevărurile, mult mai grav decât Mihail Sebastian În Jurnalul său). Datorez o mică paranteză lui Ioan Petru Culianu, cel care ar fi putut urma profunzimea gândirii eliadești, dacă n-ar fi fost ucis mișelește, și care, uimit de numărul crescând al defăimătorilor mentorului său, atacându-i chiar opera științifică, s-ar fi pronunțat eminamente inteligent și deductiv: „Cel mai mare elogiu i lau adus lui Eliade
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
spirit, la Claude Lévi-Strauss și de sacru, la Mircea Eliade. La acest nivel științific, de tip academic, directivitatea primară a termenului de sacru solicită un polimorfism direcționat spre mit și metafizic, În consonanță cu universalele cosmicului, cu filosofia inițială a gândirii formative. Totul cu o condiție - obiectul /lucrul/fenomenul să existe. În consens, după comentariile lui Bryan Rennie (din Reconsiderându-l pe Mircea Eliade) și reluate de dr. Francisc Ion Dworschak, reținem: „sacrul nu apare În scrierile lui Eliade În nici un
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
apelurile la prolificitatea sa de sensuri, care identifică și stabilizează, până și În China sau Japonia, este cel de sacru. Revelația definirii lui a avut loc În contactul nemijlocit și cu forțele credincioase ale Indiei care i-au ridicat controlul gândirii la nivelul filosofiei existențiale. Omul Eliade, Întors În România, a devenit un altul. Rezultatul sejurului indian s-a afișat biruitor prin cele două lucrări Maitreyi și Yoga. Savantului i s-a publicat postum, În 16 volume, Enciclopedia religiilor, lucrare ce
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
poze, așa cum scrie la carte. Faptul că ziarul se poate îndoi pe două mari titluri, ca și cum ar fi alcătuit din două ziare, e o idee excelentă pentru cititorul de metrou. Dar e Adevărul un ziar de metrou? În orice caz, gîndirea după care s-a făcut macheta primei pagini urmărește cîștigarea unui nou segment de cititori în afară de actualii cumpărători ai ziarului. În timp ce vechiul Adevăr folosea prima pagină adresîndu-se unui cititor care deschide ziarul și vede prima pagină în întregime, noul Adevăr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15163_a_16488]
-
Constantin Țoiu Cel mai mult unii iubesc ce trădează. Sau ce înșeală. Maximă, căruia nu mai știu cui îi aparține. În orice caz, ea pare vecină gândirii cugetătorului genial al Florenței renascentiste... Analizate strict la rece, propozițiile de mai sus sunt în stare să nu te mai șocheze. E normal, când trădezi ceva, un lucru capital pentru existența ta, să ții la acel act, fără de care viața
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
morală, numai spre a intra în grațiile doamnei de Rênal, în eroii destrăbălați ai vremii lui Machiavelli... În Istoria literaturii italiene, Francesco De Sanctis definește acest stil reflectând întreaga filosofie a autorului Prințului: Proza aceasta uscată, precisă și concisă, numai gândire și numai fapte, vestește un intelect adult, emancipat de elementele mistice, etice și poetice și care a devenit orânduitorul suprem al lumii; el înseamnă logica sau forța lucrurilor, destinul modern (traducere Nina Façon). Din această perspectivă, ce era ticăloșie într-
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
ultimul din tribul său (ediția Parnassus a apărut în septembrie 1964). Nu știm care dintre versiuni a ajuns la E.M. Cioran. Istoria celui ce a prezentat drept �ultimul indian sălbatic al Lumii Noi" a devenit ilustrarea unei profeții pe care gândirea sceptică de la finele veacului XX avea să și-o asume. Motivul ultimului supraviețuitor, revenind în scrierile lui E.M. Cioran ca o proiecție a timpurilor crepusculare ale umanității, căpăta o ilustrare bazată pe o situație reală, un fapt cu dimensiuni tragice
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
de o viață apusă, cea interbelică, de o anume atitudine, cea aristocrată, de o anume scriitură, cea a rememorării calme, senine în ciuda nebuniei timpurilor. Prefața cărții este extrem de importantă - Constantin Țoiu ne introduce tocmai în această atmosferă a toleranței, a gîndirii pașnice, de boier, a autorului. Ne oferă o neașteptată apropiere de personajul-autor, prefațatorul îndemnîndu-ne să recunoaștem în spatele lui Gh. Jurgea-Negrilești un personaj fascinant numit Georgică. Țoiu a fost prieten cu autorul, iar prefața sa este o caldă invitație la o
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
șterse despre manualele după care au studiat. De aceea își amînă scrierea propriilor cărți. Naivi ca pașoptiștii, vor să schimbe lumea: vor să facă manuale atrăgătoare, să recîștige terenul pierdut de carte, vor să modeleze o generație nouă, iute la gîndire, cultă, sensibilă, frumoasă, cu idei generoase, care să citească din pură plăcere. își închipuie că toate astea sînt posibile, că nimeni nu le va pune bețe-n roate și, uneori, își închipuie, la fel de naiv, ce vor face cu banii primiți
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
speculațiile privind reforma B.O.R. Urmărindu-l de curând pe mitropolitul Daniel al Moldovei și logica discursului său, mi-am dat seama că mai repede va începe să curgă Bahluiul de-a-ndoaselea decât să așteptăm vreo urmă de modernitate în gândirea acestui prelat în care mulți și-au pus speranțe. Prezumtiv urmaș al lui Teoctist în scaunul Patriarhiei, școlitul înalt prea-sfințit de la Iași se dovedește a fi un rudimentar utilizator al limbii de lemn a bisericii-stat, și nimic mai mult.
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
cel mai scandalos din carte. Lavastine n-are nici o dificultate în a scrie negru pe alb: "Că pozițiile sale ideologice, expuse și argumentate de-a lungul a sute de pagini înainte de 1945, au contribuit în mare măsură la a hrăni gîndirea istoricului religiilor, este un lucru de necontestat..." (p. 453-454). Sau: "Categoriile religioase și concepțiile politice care l-au împins spre fascism și i-au determinat fascinația pentru mistica Mișcării legionare sînt aceleași pe care savantul și-a construit universul mental
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
în întregime conținut în trecut. Problema ei adevărată nici nu e "uitarea", nerecunoașterea trecutului, ci imposibilitatea prezentului de a se debarasa de trecut, ca de un păcat originar care nu este iertat în veșnicie. În al doilea rînd, pentru că aplică gîndirii unor oameni din anii '30 standardele din anii '2000. Și încă într-un mod foarte rigid, ca și cum toată concepția noastră de astăzi despre om, societate, istorie, politică, ca și cum legislația noastră în privința drepturilor omului ar fi existat, cu aceeași relevanță cu
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
unor acțiuni (performance), ei au încercat, după mai bine de cincizeci de ani de supremație a nonfigurativului, dacă nu punem la socoteală realismul socialist din țările comuniste, în esență și el un abstracționism sui generis, reconectarea expresiei artistice și a gîndirii specifice la vechea paradigmă antropocentrică, zguduită serios de către experiențele avangardiste. Fără a fi un fenomen local sau unul necunoscut în arta europeană - această întoarcere spre figurativ reprezenta o tendință puternică pe plan mondial -, artiștii români au pus cîteva accente foarte
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
artistice ale tinerei generații. Recenta sa expoziție, cea de-a patra personală dacă e să o luăm în calcul și pe aceea cuprinsă în expoziția Master 2000, deschisă la galeria Orizont, confirmă fără dubii capacitatea pictorului de a-și sistematiza gîndirea, de a-și identifica formele și de a-și comunica mesajele. Unul dintre puținii artiști români, și raportarea nu trebuie făcută doar la generația tînără, în măsură să gîndească în perspectivă amplă și să lucreze în spațiul unor proiecte mari
Artistul de mîine și lumea de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15201_a_16526]
-
am început să inventez oameni care nu există. Fiind vorba de un prieten, l-am întrebat dacă nu cunoaște el însuși asemenea oameni. Mi-a răspus că nu. Adică el n-a întîlnit oameni buni, generoși pînă la prostie, potrivit gîndirii comune, și care fac bine celor din jur. Mă îndoiesc de asta. Dar ca să găsești oameni buni trebuie să fii dispus să-i cauți. Cînd pleci de la ideea că ești înconjurat numai de impostori, secături, ticăloși, hoți etc. ratezi întîlnirea
Oamenii de valoare și pilele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15206_a_16531]
-
a-și compensa, prin "distincție", carența de fond. O a doua sursă a Răului e de ordinul concepției literare. Peste starea damnării se suprapune rețeta naturalistă, care încearcă, la rîndul său, a suplini discreditul axiologiei etice și religioase cu produsele gîndirii pozitivist-scientiste. Așezat "dincolo de bine și de rău", autorul aspiră a restaura "adevărul" condiției umane, servindu-se, după cum recunoaște romanciera, de "lupa" severității, pentru a pune accentul, firește, pe Rău (căci o mediere reală între cei doi poli ai moralei nu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
prezența "timpului acum"" (subl.n.). Catrinel Pleșu a echivalat foarte elegant, punând în ghilimele, pentru neobișnuita încărcătură metaforică, creația lingvistică Jetztzeit, care nu e pur și simplu un echivalent pentru Gegenwart, prezentul, ci exprimă misticul nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl.n.) saturată de tensiuni, ea îi provoacă un șoc care o cristalizează în monadă. Un istoric materialist abordează un subiect istoric numai
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
punând în ghilimele, pentru neobișnuita încărcătură metaforică, creația lingvistică Jetztzeit, care nu e pur și simplu un echivalent pentru Gegenwart, prezentul, ci exprimă misticul nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl.n.) saturată de tensiuni, ea îi provoacă un șoc care o cristalizează în monadă. Un istoric materialist abordează un subiect istoric numai când acesta se prezintă ca o monadă". Catrinel Pleșu a tradus
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
democrație de masă: "democrația de masă e aceea în care cetățenii nu sînt decît niște furnizori de opinie pentru sondaje, niște consumatori stimulați", "pe scurt, dictatura flască a unei libertăți bine supravegheate, cea a culturii de masă, gradul zero al gîndirii, al meditației și contemplației, al emoției și iubirii". Principiul esențial al lumii de azi îl constituie economicul, argumentează autorul, și lui i se subordonează pînă și obiectele de artă (devenite mărfuri și evaluate în funcție de valoarea lor pe piață) sau chiar
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
fenomenului muzicii contemporane românești. Profit de această ocazie pentru a schița sumar un portret estetic și ideatic al acestui mare compozitor român, astfel cum se relevă cititorului german din grupajul tematic al revistei. Viziunea teoretică Trei sunt ideile fundamentale ale gândirii muzicale a lui Ștefan Niculescu: 1) raportul dintre unu și multiplu, 2) teoria sintaxei muzicale (din care se profilează cercetarea și aplicarea aprofundată a eterofoniei), 3) principiul "coincidentia oppositorum". Toate celelalte idei derivă din acestea. Ele comunică permanent una cu
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
muzica lui Ștefan Niculescu s-ar putea defini mult mai bine prin termenii de "omofonie" sau "armonie" decât prin cel de "eterofonie". Ceea ce au în comun Ison II, Cantos, Simfonia a II-a, Deisis, Litanii, Undecimum nu este eterofonia, ci gândirea armonică și, de aici, controlul permanent al dimensiunii verticale în orice fel de structură muzicală, fie ea monodică, polifonică sau chiar eterofonică. Nu hybris-ul eterofonic primează în această muzică, ci pathos-ul armonic. Chiar și atunci când focalizează ornamentul, timbrul sau
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
este în primul rând un foarte fin și complex armonist. Unisonul ca "vehicul al mântuirii" discursului muzical constituie un alt topos, adânc înrădăcinat în tradiția românească folclorică și bizantină. Preluând creator sistematica unisonului enescian, Niculescu îl transformă în pol al gândirii sale. Unisonul ca soteriologie se manifestă multiplu în această muzică: ca agent al plenitudinii și bucuriei, ca imagine a Divinității, ca promisiunii a Judecății, ca salvare și reîntoarcere în matca originară. El adoptă, pe rând funcții de "liman" (Cantata a
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
A.R.-G.: Definiția pe care André Bréton a dat-o suprarealismului - îl citez pe Bréton - este următoarea -: suprarealismul este un automatism psihic pur care-și propune să reprezinte, fie în scris, fie într-o altă manieră, funcționarea reală a gîndirii înafara oricărei preocupări de ordine politică sau morală... ceva de acest fel. Există termeni care nu sunt întru totul exacți - acest fapt nu are importanță acum. Dar în orice caz, neg complet din punctul meu de vedere automatismul psihic pur
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
din punctul meu de vedere automatismul psihic pur. Tot ceea ce Bréton denumea scriitură automată etc. nu mă interesează absolut deloc. Deci din acest punct de vedere resping complet suprarealismul. Este adevărat că suprarealismul a fost o mișcare importantă în istoria gândirii. Dar eu nu m-aș considera ca un fiu al suprarealismului. R.B.: Ca cititor, la lectura unei cărți avem libertatea de a face unele investiții de sens și în acest spirit m-am referit la o filiație suprarealistă... A.R.
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
intermedii, o oarecare bogăție și invenție lingvistică (comic de limbaj, elemente de argou țigănesc etc.)... în fine, piesa este "dominată de un puternic spirit parodic; din ea străbate, nealterat, un enorm apetit pentru viață, maximalizînd o năzuință spre libertate în gândire similară aceleia pe care o regăsim și în Țiganiada sau Trei viteji". Ion Istrate face și o minuțioasă analiză a particularităților lingvistice ajungând la concluzia că acestea nu pot fi atribuite unui grup, ci unui singur autor. Cercetătorii care au
Despre începuturile literaturii românești by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15239_a_16564]