310 matches
-
este străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea. Este monument istoric . Denumirea Gârbova provine din limba slavonă, iar comuna este numită în maghiară Szászorbó, și în germană Urwegen. Localitatea este situată în partea sud-estică a județului Alba, la poalele Munților Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așezarea de la Gârbova a fost
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
istoric . Denumirea Gârbova provine din limba slavonă, iar comuna este numită în maghiară Szászorbó, și în germană Urwegen. Localitatea este situată în partea sud-estică a județului Alba, la poalele Munților Cindrel, 25 de km distanță de orașul Sebeș. Așezarea de la Gârbova a fost constituită de sașii chemați aici de regele Ungariei, Geza I (1141-1161) pentru a apăra granițele voievodatului. Cetatea a fost construită în centrul localității de către greavul sas Herbord de Wrbow, în a doua parte a secolului al XIII-lea
Cetatea Greavilor din Gârbova () [Corola-website/Science/322730_a_324059]
-
hidrografică este destul densă și după cum spune denumirea este reprezentată de cele două râuri Secaș la care se adaugă în nord răul Târnava ca și colector principal în partea nordică. În sud Secașul Mic are ca afluenți râurile: Sângătin, Apold, Gârbova, Boz, Șpring, Șpring și Slatina. În partea centrală Secașul Mare are mai mulți afluenți de dreapta până la vărsarea în râul Târnava, dar cel mai important este râul Gârbău. În nord râul Târnava Mare continuat în aval de Blaj de Târnava
Țara Secașelor () [Corola-website/Science/328220_a_329549]
-
circumscrisa în nord de râurile Trebiș (emisar Bistrița) cu afluenții Slatina, Cârligați Negel, în est de Siret cu afluenții Bahna, Izvoarele, Cleja, Răcăciuni, Parava, Orbeni, Scurtă, Botohan, Fântânele, Contești, în sud-est de Trotuș (emisar Siret) cu afluenții Pârâul Mare și Gârbova, iar în vest - în partea sudică a depresiunii de Tazlău (emisar Trotuș) cu afluenții Nadișa, Răchitiș, Orașa, Helegiu, Văereni, Brătila. Afluenții Tazlăului cu origine în au un debit relativ redus dar permanent, talveguri cu panțe accentuate, viteze mari de curgere
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
și silindu-l pe voinic să se întoarcă din drum. La fel pățește și fiul cel mijlociu. Într-o noapte, fiul cel mic se gândea cum să scape de frica ursului și să încerce și el. El întâlnește o babă gârbovă, pe care o miluiește, iar aceasta se transformă într-o zână bună (Lica Gheorghiu), care îi spune cum să procedeze. Fiul craiului alege calul cel mai bun, punând o tavă de jăratic în mijlocul hergheliei, din care mănâncă o mârțoagă care
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
în folosință construirea Hanului (Casa) Peștera, iar inaugurarea definitivă are loc la 29 iunie 1925. La 27 ianuarie 1924 s-a înființat la Sinaia, Secția Alpină a Bucegilor a Hanului Drumeților, activitatea desfășurându-se asupra zonei din Masivul Bucegi și Gârbova până în Valea Doftanei în jurul localităților Comarnic, Secăria, Teșila, Sinaia, Poiana Țapului, Bușteni, Azuga și Predeal. În anul 1925 se termină realizarea elementelor la „Casa Omul” (actuala Cabana Omu) numită la început „Casa Zorilor”, lucrare care este preluată în același an
Societatea „Hanul Drumeților” () [Corola-website/Science/332824_a_334153]
-
Centrală a Siberiei (Munții Altai și Sayan). În România este răspândit în zona de munte din Transilvania și Muntenia, fiind întâlnit în toate depresiunile și văile carpatice împădurite, la altitudini de 600-1 800 m (Masivul Ceahlău, Retezat, Ciucaș; Bucegi și Gârbova; Munții Godeanu și Făgăraș) Trăiește în zone împădurite, mai ales în cele cu subarboret, de pe versanții stâncoși ai munților: în pădurile de foioase în care predomină fagul și în cele de conifere, cu trunchiuri doborâte la sol, în luncile și
Șoarece scurmător () [Corola-website/Science/333702_a_335031]
-
Ampoiului (ce-și adună apele atât din munții Metaliferi cât și din Trascău) cu afluenți: râurile Ampoița, Bucerdea, Trâmpoiele, râul Galați, Valea Mică, Vâltori, Valea Feneșului. Celelalte bazine hidrografice aparțin râurilor: Galda (cu afluenții: Găldița, Mlaca, Cricău, Tibru, Valea Ceteii), Gârbova, Aiud, curs de apă cunoscut de localnici sub denumirile de "Aiudul de Sus" și "Vălișoara" (cu afluenții: râul Izvoarele, Inzel, Rachiș și Măgina) și Geoagiu (cunoscut în amonte ca Valea Mănăstirii). Pe suprafața teritorială a sitului se află două lacuri
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
, este o trecătoare situată în Carpaților Orientali la altitudinea de 1298 m (1295 m după altă sursă), la limita dintre Munții Gârbova (Baiului) (aflați la vest) și Munții Grohotiș (aflați la est) și, care face legătura dintre Depresiunea Brașovului (prin valea Doftanei Ardelene) și sudul României prin valea Doftanei Prahovene. Trecătoarea este situată pe axa N → S, la nivelul porțiunii de contact
Pasul Predeluș (Munții Baiului) () [Corola-website/Science/332532_a_333861]