1,318 matches
-
diferite nuanțe, nimeni n-ar fi știut că aceasta ar fi putut fi și roditoare, cu fructe galbene, dulci-acrișoare, aici veneau sâmbăta după-amiaza toți băieții din sat, sau aproape toți, și jucau Rațele și vânătorii până noaptea târziu, apoi venea Gârla Brăilei ce nu seca niciodată, aici acostau dubele pescarilor lipoveni, pline de pește, apoi în dreapta era pădurea de sălcii înalte și drepte ca lumânarea în care -și făceau cuibare tocmai spre vărfuri - graurii - pădurea Bou-Roșu cu luminișurile încărcate de ruguri
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
sărac, fără casă și masă, umblând brambura prin sat de dimineața până seara, aduna , precum coțofana pentru a-și face cuib, orice sârmuliță ieșită în cale, orice bucată de fier, orice cutie de conservă, orice roată de bicicletă aruncată pe gârlă. Era ca un magnet, întotdeauna, avea un fier asupra lui. Era Niculae dat exemplu și dacă într-o casă de om nu mai puteai pur și simplu să te învârți printre țoale și îmbrăcăminte nefolositoare, căci el, prostul satului, aduna
NICULAE...O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376858_a_378187]
-
ale părinților, fraților,...de Înălțare pentru fiul ei, tatăl mamei mele, rămas pe câmpul de luptă , în război, al doilea, ....mai mici așa, după timp și posibilități. Însă toamna, la Hrisovul Viilor, când creșteau gâștele,ajutate și de peștele de pe gârlă,se făcea țuica din zarzării de la grădină , se culegeau strugurii și ieșea mălaiul nou, musai se făcea o pomană ,, peste” toți morții. Și ce mai pomeni făcea, ...pe așternut,...la propriu! Avea Bitina un ,, drâmb” două ,de pânză de casă
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
mort în sat: ,,- O să-l urce ca pă Turnica în pod!”...și asta pentru că la moartea ei, chiar așa s-a întâmplat. Plouase așa de mult, încât apa se revărsase cuprinzând mai multe gospodării. Cum ei erau chiar pe malul gârlei, și cei mai expuși, seara, când furia apelor era de necontrolat, au luat-o și au urcat-o în podul casei. Ei, erau cei din vale! Noi, cei din deal, mari și mici, ne aflam dincolo de pod, pe coastă la
TURNICA ....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376868_a_378197]
-
Autorului Porneam pe drumul spre Broșteni, aproape de fiecare dată , în trăistuță, cu o sticlă ...„de sticlă”... de 1L, pe care o aduceam înapoi acasă plină cu lapte proaspăt muls de la vaca „ mamari”, și mergeam la ai mei, în crâng, peste gârlă. Pentru a ajunge la „destinație”, existau mai multe variante de a parcurge drumul până la ei. În funcție de timp ...și anotimp. Dacă era vară, timp frumos și nu mai plouase de ceva vreme ca apa să nu fi trecut peste mal, o
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
multe variante de a parcurge drumul până la ei. În funcție de timp ...și anotimp. Dacă era vară, timp frumos și nu mai plouase de ceva vreme ca apa să nu fi trecut peste mal, o luam prin crâng, pe potecuță, și treceam gârla pe la jirlău, pe niște pietre plate ca niște lespezi, puse ispre să treci pe ele , dincolo, pe celălalt mal fără să te uzi la picioare. Dar până să ajung acolo, cu toate că drumul era relative scurt, doar vreo cinci sute de
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
pentru mine să nu fie nimeni prin preajmă ca să pot arunca și eu în apă măcar câțiva pești. Asta, bineînțeles dacă nu era și vreun țipar printre ei. În astfel de condiții, o ocoleam, nici nu mă apropiam! Treceam apoi gârla, urcam malul și o luam prin grădină printre porumb și tutun, ca printr- o pădure, și ajungeam în sfârșit în curte.Urma întrebarea de întâmpinare: -Era vreun țipar în vârșă?.....Dacă ziceam ,, Da”, problema era lămurită, se știa că nu
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
Dacă ziceam ,, Nu”, urma întrebarea, retorică de altfel,la care nu dădeam răspuns niciodată, făcându-mă că nu o auzeam: -Da, pește mai e?......era foarte probabil să fie, chiar dacă îl aruncam și pe tot...doar mai trecuse apă pe gârlă în urma mea, de unde era să le știu eu pe toate?....vezi, Doamne! Dacă nu se putea pe scurtătură...mai aveam două variante: pe la Moșicu prin grădină, sau pe ocolite, pe drumul cel mai lung. Dar aici era marea problemă. De cum
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
în el. Și uite așa, cum ne cum, pe unde pe ne unde, ajungeam eu până venea timpul să mă întorc. Important e că de fiecare dată plecam și cu sticla de lapte, și sătulă de joacă, de bălăceală la gârlă, de mâncare...și ce mai mâncare: ori pește prăjit cu mămăligă caldă,ori câte o ciorbă de țipar, ori cococi cu brănză, ori lapte bătut din tigvă, ori câte o coleșiță făcută la repezeală și...desert, mămăligă rece cu zahăr
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
ori Giordano, Tu, iubito, găsești în mine un rug, Eu aud cum șoptești, Focul arde, el arde, va veni și tăcerea Pe-ntregul pământ, Noi vom arde în stele, Alături, pe rând. Sub pod se zbenguie șopârle, Obsesii, avataruri, repezi gârle, Natura se ascunde-n noi, Absurdul naște și eroi. Posibil, imposibil, spune-mi, spune-mi, În fața ochilor se-ntâmplă o minune Consubstanțială vieții, ne iubim Aici sub pod, noi, veșnici peregrini, Avem același țel sfânt și frumos Pe malul danubian
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377050_a_378379]
-
ori Giordano, Tu, iubito, găsești în mine un rug, Eu aud cum șoptești, Focul arde, el arde, va veni și tăcerea Pe-ntregul pământ, Noi vom arde în stele, Alături, pe rând. Sub pod se zbenguie șopârle, Obsesii, avataruri, repezi gârle, Natura se ascunde-n noi, Absurdul naște și eroi. Posibil, imposibil, spune-mi, spune-mi, În fața ochilor se-ntâmplă o minune Consubstanțială vieții, ne iubim Aici sub pod, noi, veșnici peregrini, Avem același țel sfânt și frumos Pe malul danubian
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
impotent! Dracul, deranjat la culme de idioțeniile muierii, își ieși din fire și suflă foc pe gură aprinzându-i hainele și părul. Femeia cuprinsă de flăcări fugii pe ușă urlând de groază și usturime. În disperarea sa alergă inconștientă spre gârlă. - Nu trebuia s-o pedepsești. Cui îi mai predau ștafeta? - se supără Buha. - Ai timp suficient să-ți pregătești altă ucenică. Alerg să-i dau o mănă de ajutor, și țâșni pe ușă cu coada-i lungă și stufoasă. Marița
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
s-o pedepsești. Cui îi mai predau ștafeta? - se supără Buha. - Ai timp suficient să-ți pregătești altă ucenică. Alerg să-i dau o mănă de ajutor, și țâșni pe ușă cu coada-i lungă și stufoasă. Marița ajunse la gârlă și se aruncă disperată în apă. Flăcările se stinseră, întunericul o cuprinse, iar o arătare hidoasă o îndesă cu capul în noroi până își dădu duhul în chinuri. Între timp vrăjitoarea ridică din umeri puțin nedumerită: - S-a supărat cam
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
După vreo oră de vrăjitorie, cotoroanța ieși pe ulița satului, goală și despletită, cu două torțe aprinse în mâini și țopăind, într-un ritual cunoscut numai de ea, bolborosi o magie prin care imploră forțele întunericului s-o urmeze la gârlă, unde aruncă făcăturile pe apă. Din baltă se auziră plescăituri și orăcăituri. Împielițata dănțui pe malul apei o jumătate de oră, apoi își îndemnă duhurile rele s-o urmeze la locuința unde intenționa să abată făcăturile. În dreptul casei lui Valdescu
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
zăvorul și se tolăni în pat obosită după atâta trudă. A doua zi Leta lui Mandache își duse gâștele la apă, dar, cu cât se apropia, cu atât i se deslușea mai clar un trup într-un colț noroios al gârlei. Înspăimântată de ce-i văzură ochii, își puse mâinile în cap și începu să urle disperată: - Aoleu, săriți, oameni buni! Săriți, nenorocire mare! Câțiva săteni ieșiră la poartă nedumeriți de țipetele femeii. - Dar ce pățiși, fă, întrebă Bebe Nastasiu ieșindu-i
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
să jelim și noi, o luă în batjocură bărbatul. - A murit Marița! - Cum să moară, fă, că doar umbla după măritiș! - Zace înecată în lac! Și alaiul format din câțiva bărbați și o droaie de muieri curioase luă drumul spre gârlă. Când ajunseră acolo se minunară de ce văzură. Peste puțin timp sosi mașina poliției cu sirena și girofarul pornite de parcă ulița satului era magistrala din București. - Ce s-a întâmplat? - întrebă plin de sine șeful de post. - Un înec! - exclamară femeile
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > HAIKU Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Haiku fereastră plină - mușcate ofilite pe pervazul ei cerul limpede - broasca sare pe pietre în gârla mică verde de smarald - prin iarbă licuricii sclipesc în noapte cerul plin de nori - femei acoperite în câmp cu pături liliac înflorit - deasupra cocorii trag brazde noi pe cer muzica verii - printre zece degete privesc azi cerul Referință Bibliografică: Haiku
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377984_a_379313]
-
fericită, În joacă iarăși mă pierdeam. Balconul unde stăteai tu, mama, Parcă de dor a amuțit. Încă visează-a ta năframa, Și părul tău de griji albit. Mi-e dor de stradă Pieții, plină De copii și jocuri uitate. De gârla Cheii, cristalina, De glume vechi și expirate. Măneciul meu s-a transformat, Localitatea mea de suflet. Cu timpul multe s-au schimbat, Nostalgica, schițez un zâmbet. Referință Bibliografica: Măneciul meu (Prahova, Cheia) / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂNECIUL MEU (PRAHOVA, CHEIA) de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378001_a_379330]
-
ceva timp înainte că în dreptul grădinii mele de zarzavat, (grădinile erau pe lângă ape), în urma ploilor abundente din primăvară Șasa a depășit malurile, a luat punțile și podurile de la Roșiile până la Tetoiu, iar după retragerea apei, în cotitură, a rămas o gârlă, cum așa ceva nu s-a mai pomenit, spun bătrânii de 80-90 de ani. Având cam cincizeci de cuiburi de porumb m-am silit să termin rândul, să mă duc la gârlă, unde auzeam chiuind pe prietenii mei din sat cu
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
iar după retragerea apei, în cotitură, a rămas o gârlă, cum așa ceva nu s-a mai pomenit, spun bătrânii de 80-90 de ani. Având cam cincizeci de cuiburi de porumb m-am silit să termin rândul, să mă duc la gârlă, unde auzeam chiuind pe prietenii mei din sat cu care zilnic mă scăldam. Pe Nicu l-am lăsat pe răstav. Când m-am întors, nu l-am mai găsit.L-am ajuns aproape de Șasa. Mergea șchiopătând cu tenișul în mână
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
capete, iar pe nisip cămăși, pantaloni, teniși, pantofi, șepci și sape. Eram numai băieți. Se auzeau chiote, strigăte, urlete, de răsuna zăvoiul până la biserică. Balamuc în toată regula! Mulți colegi din Măneasa, din Țepești, Popești și Budele nu cunoșteau Nenciuleștii, gârla asta niciatât. Noi, cei de aici, am cunoscut-o din aprilie, de când s-a format. La început, când sătenii au măsurat-o, pentru că așa ceva nu mai văzuseră pe firicelul ăsta de apă, avea lungimea de cca. 40 stânjeni, lățimea de
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
din lungime și adâncime s-au tot redus până în iunie, pentru că Șasa aducând zilnic viitură și depunând-o la gura de intrare înainta în bazinul de apă reducându-i volumul. Cu toate acestea, pentru cei ce nu știu să înoate, gârla prezintă și azi un pericol permanent. Neprevăzutul stă la pândă. Când unii colegi făceau pluta pe suprafața apei, alții săreau de pe mal în baltă, pentru că al- tădată săream de pe pod, dar acum nu mai este. A fost luat de apă
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
de un colg, să nu cad. Ne-au băgat în clase. Orarul nu s-a mai respectat. La toate clasele s-a început cu ora de dirigenție. Peste tot eram acuzat, că eu sunt vinovatul, că le-am spus de gârlă... că i-am chemat la scăldă... că... Cineva a bătut de trei în ușă. Ușa s-a deschis și au intrat directorul cu Șeful de Post, pluto- nierul Popescu. Au vorbit ceva cu dirigintele, după care ne-au luat la
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
dar dați-i și-o defragmentare!” Media player-ul avea un playlist generos!? Surprins de privirile dușmănoase din jur... am vizualizat interfața altei lumi, prin dos. Am dat refresh la pădurea adormită, ca să-i ridic toți dracii de pe-o gârlă împuțită, într-un salut cu pietre și scuipături mioritice. Fac pasiuni pe-un monitor cu speranțe flămânde, pentru că n-am capacitatea să-mi țin gura, de pe keyboard-ul ăsta uzat. Win32 îmi multiplică folder-ul cu pozele tale. Cineva să-mi descânte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
dar dați-i și-o defragmentare!”Media player-ul avea un playlist generos!?Surprins de privirile dușmănoase din jur...am vizualizat interfața altei lumi, prin dos.Am dat refresh la pădurea adormită,ca să-i ridic toți dracii de pe-o gârlă împuțită,într-un salut cu pietre și scuipături mioritice.Fac pasiuni pe-un monitor cu speranțe flămânde,pentru că n-am capacitatea să-mi țin gura,de pe keyboard-ul ăsta uzat.Win32 îmi multiplică folder-ul cu pozele tale.Cineva să-mi descânte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]