3,241 matches
-
cercetare științifică desfășurate din anul 1989 până în prezent, de către ornitologii SOR și alți parteneri, la care s-au adăugat și datele din bibliografia de referință. În anii ’90, România era considerată o țară-cheie pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), găzduind peste jumătate din populația globală a acesteia. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Legislația pentru conservarea speciei de gâscă cu gât
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
bibliografia de referință. În anii ’90, România era considerată o țară-cheie pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), găzduind peste jumătate din populația globală a acesteia. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Legislația pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu : Legislația naţională Legislația europeană OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
speciei de gâscă cu gât roșu ( Branta ruficollis ), găzduind peste jumătate din populația globală a acesteia. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Legislația pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu : Legislația naţională Legislația europeană OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Directiva 2009/147/CE a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de faună şi floră pe cale de dispariție, adoptată la Washington, la 3 martie 1973 CITES Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Convenția privind Diversitatea Biologică România a ratificat Convenția privind Diversitatea Biologică (CBD) prin Legea nr. 58/1994. Obiectivele CBD sunt conservarea diversității biologice, utilizarea durabilă a componentelor sale, împărțirea echitabilă a beneficiilor și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
informații (Clearing House Mechanism). Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa România a aderat la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa (Convenția de la Berna) prin Legea nr. 13/1993. Specia de gâscă cu gât roșu este listată în anexa II a Convenției de la Berna. România s-a angajat să facă eforturi pentru menținerea și managementul populațiilor speciilor incluse în anexele acestei convenții. O atenție deosebită este acordată speciilor pe cale de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și nu trebuie să fie deranjate, capturate, ucise sau traficate. Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice România a aderat la Convenția privind Conservarea Speciilor Migratoare de Animale Sălbatice (Convenția de la Bonn), prin Legea nr. 13/1998. Specia de gâscă cu gât roșu este inclusă în anexa I a Convenției de la Bonn, fiind clasificată ca periclitată pe tot teritoriul sau o parte semnificativă a acestuia. România depune eforturi pentru protecția strictă a acestei specii, prin conservarea și acolo unde
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
African- Eurasiatice (AEWA) prin Legea nr. 89/2000. AEWA promovează conservarea păsărilor de apă migratoare și a habitatelor acestora în Africa, Europa, Estul Orientului Mijlociu, Asia Centrală, Groenlanda și arhipelagul canadian. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Planul de acțiune AEWA stabilește măsurile care trebuie luate de Părți, pentru protejarea păsărilor de apă migratoare, în interiorul granițelor lor naționale, fiind incluse acțiuni de conservare a speciilor și habitatelor, managementul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
și măsuri juridice și de urgență. Cercetarea, monitorizarea, educația, creșterea capacității de informare sunt de asemenea cuprinse în AEWA. Măsuri speciale de conservării trebuie să se aplice speciilor enumerate în coloana A, a Planului de acțiune AEWA, care include și gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) . Convenția privind zonele umede, de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice Prin habitatele în care este răspândită, gâsca cu gât roșu se încadrează în domeniul de aplicare a Convenției privind zonele umede
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
5/1991. Convenția impune Părților să protejeze zonele umede, fiind necesară depunerea tuturor eforturilor, astfel încât să se asigure condițiile adecvate pentru existența speciilor de păsări de apă și îmbunătățirea stării lor de conservare. În România, siturile Ramsar în care apare gâsca cu gât roșu sunt următoarele: RORMS0001 Delta Dunării, RORMS0009 Bistreț, RORMS0014 Brațul Borcea, RORMS0019 Dunărea Veche - Brațul Măcin, RORMS0002 Balta Mică a Brăilei, RORMS0010 Iezerul - Călărași, RORMS0005 Lacul Techirghiol, RORMS0017 Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac, RORMS0003, Complexul piscicol Dumbrăvița-Rotbav, RORMS0011 Confluența
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
înscrise în anexele nr. I-III din CITES, persoanele fizice sau juridice interesate să desfăşoare aceste activităţi vor prezenta autorității vamale permisul CITES, emis de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice Gâsca cu gât roșu este inclusă în anexa I a Directivei 2009/147/ CE a Parlamentului European
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
conservare Gâsca cu gât roșu este o specie monotipică, cu o populație moderat mică, cu tendință de scădere într-o perioadă scurtă de timp (BirdLife International, 2017). În prezent are cea mai nefavorabilă stare de conservare dintre toate speciile de gâște, fiind considerată vulnerabilă, în conformitate cu clasificarea IUCN , prezentând un risc ridicat de dispariție din cauza declinului continuu al populației, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migrație, cu perspective nefavorabile în viitor. În Lista Roșie a păsărilor
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
prezentând un risc ridicat de dispariție din cauza declinului continuu al populației, distrugerii habitatului sau supraexploatării de-a lungul căilor de migrație, cu perspective nefavorabile în viitor. În Lista Roșie a păsărilor din Europa, se menționează că populația europeană de gâscă cu gât roșu este în ușoară scădere, iar specia este clasificată în categoria vulnerabilă (BirdLife International 2021). Conform Listei Roșii naționale, specia este încadrată la categoria “vulnerabilă”, fiind interzisă la vânătoare prin Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
categoria vulnerabilă (BirdLife International 2021). Conform Listei Roșii naționale, specia este încadrată la categoria “vulnerabilă”, fiind interzisă la vânătoare prin Legea nr. 407/2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic, cu Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Vakh, în regiunea Khanty-Mansi. Următoarea zonă principală de staționare se află în nordul Kazahstanului, în jurul pădurii de stepă Tobol-Ishim și a bazinelor hidrografice ale râurilor Ubagan, Ulkayak și Irgizin. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Teritoriile cheie de aici sunt centrate pe regiunea Kostanai din Kazahstan, dar și în regiunea Kazahstanului de Nord și în regiunile adiacente Tyumen, Kurgan și Orenburg din Rusia. După ce ajunge la
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
la nivel global este următoarea: Perioada Efective (indivizi) 1956 – 1967 60.000 1967 – 1990 25.907 1990 90.000 1996 88.425 2001-2002 23.000 2003-2005 32.100 2008 40.800 2009 44.300 2010 56.860 2015 56.000 Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populației globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International 2015). Efectivul, distribuția și tendința
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
2022–2032 Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populației globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International 2015). Efectivul, distribuția și tendința populației în România În România, populația de gâscă cu gât roșu este întâlnită în zonele joase din Bărăgan și Dobrogea, în apropierea lacurilor mari, pe care le folosește pentru înnoptare. În iernile mai blânde, câteva mii de gâște, rămân să ierneze pe teritoriul Ucrainei și chiar în sudul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
distribuția și tendința populației în România În România, populația de gâscă cu gât roșu este întâlnită în zonele joase din Bărăgan și Dobrogea, în apropierea lacurilor mari, pe care le folosește pentru înnoptare. În iernile mai blânde, câteva mii de gâște, rămân să ierneze pe teritoriul Ucrainei și chiar în sudul Rusiei. Când este frig, gâștele se deplasează rapid spre sud, în regiunea Dobrogea de pe teritoriul României și Bulgariei. Prima apariție în România este din septembrie 1890 când o gâscă
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gâște, rămân să ierneze pe teritoriul Ucrainei și chiar în sudul Rusiei. Când este frig, gâștele se deplasează rapid spre sud, în regiunea Dobrogea de pe teritoriul României și Bulgariei. Prima apariție în România este din septembrie 1890 când o gâscă cu gât roșu a fost împușcată la Geaca (Klemm & Kohl 1988). După 1960, gâștele cu gât roșu au fost văzute în stoluri de gârlițe mari, în principal de-a lungul Insulei Mari a Brăilei și Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gârlițe mari, în principal de-a lungul Insulei Mari a Brăilei și Balta Ialomiței (Carol 1934, Linția 1935, Papadopol 1965, Tălpeanu 1963, Tălpeanu 1971, Scott 1939). Papadopol (1965) a descris la Călărași, în perioada 1962 -1963, un număr impresionant de gâște cu gât roșu și gârlițe mari. În 1963, Tălpeanu declara că stoluri de zeci chiar sute de indivizi, apăreau anual în România, în principal în zona Călărași. În perioada 1964 - 1970, lacurile și mlaștinile din Insula Mare a Brăilei și
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
gât roșu de pe coasta Mării Negre a crescut din 1965. Prezența speciei în Dobrogea, în număr mare, a fost confirmată în 7 decembrie 1968. Un stol de păsări între satele Istria și Sinoe, a fost estimat la 25.000 de gâște cu gât roșu și 500.000 de gârlițe mari (Johnson & Hafner 1970, Ciochia și colab. 1969). În perioada 1968 - 1974, gâștele au fost numărate în România în timpul expediției IWRB, dar numărul lor a fluctuat (Dijksen & Smith 1974, Johnson & Biber 1971
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
colab. 1989, Munteanu și colab. 1991, Weber 1990). În Dobrogea, în timpul expediției din decembrie 1990 - ianuarie 1991, Sutherland & Crockford (1993) și Vangeluwe & Stassin (1991) au numărat aproximativ 34.000 de Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 exemplare de gâște cu gât roșu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâște cu gât roșu au fost numărate pe coasta Mării Negre. În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
timpul expediției din decembrie 1990 - ianuarie 1991, Sutherland & Crockford (1993) și Vangeluwe & Stassin (1991) au numărat aproximativ 34.000 de Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 exemplare de gâște cu gât roșu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâște cu gât roșu au fost numărate pe coasta Mării Negre. În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992) numărau 26.913 de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
1991) au numărat aproximativ 34.000 de Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 exemplare de gâște cu gât roșu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâște cu gât roșu au fost numărate pe coasta Mării Negre. În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992) numărau 26.913 de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost observate 34.905 gâște cu gât roșu. În perioada 2005 – 2006, a fost înregistrată
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
roșu. A fost pentru prima dată când peste 30.000 de gâște cu gât roșu au fost numărate pe coasta Mării Negre. În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992) numărau 26.913 de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost observate 34.905 gâște cu gât roșu. În perioada 2005 – 2006, a fost înregistrată o scădere substanțială a efectivului acestei specii, ajungându-se la un număr de 16.975 exemplare. Din sezonul următor, efectivele au scăzut și mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel global. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 În prezent, cele mai importante zone pentru specie rămân siturile din sud-estul României, în principal regiunile din Bărăgan, Delta Dunării și Dobrogea (Fig. 3)declarate mai multe zone de protecție pentru specie: Balta
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]