780 matches
-
lui Sorin Preda, de până la volumele de memorialistică, sunt cotate de critica de specialitate, drept remarcabile, în care ficțiunea și autenticul se împletesc armonios. Căldura însă, care se degajă din fiecare pagină a cărții de față este aidoma nodului din gâtlej, care nici nu te lasă să plângi, nici nu dă frâu liber cuvintelor. Ci îți sugrumă doar vocea și-ți umezește privirile. Și într-aceasta constă emoția uriașă, emoția autentică pe care doar lucrurile trăite și simțite ți-o poate
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
Fragmente > IUBIRE, LUMINĂ ȘI VIAȚĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1204 din 18 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Iubire, Lumină și Viață În grădina de cruci, nebunii țintuiseră Iubirea, Lumina și Viața și cerul agoniza strâmb scuipând din gâtlej mohorâte-nțelesuri. Pâinea de smerenie fusese-mpărțită cu mult înainte și, sub picioarele Iubirii, Luminii și Vieții, sângele ștergea pământul plin de netrebnicii. Sub lespezi grele le-au pus apoi, dar Iubirea, Lumina și Viața s-au întrupat, fiindcă nimeni de
IUBIRE, LUMINĂ ŞI VIAŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360183_a_361512]
-
UN CHIRURG SOCIAL (ESEU), de Dona Tudor, publicat în Ediția nr. 1428 din 28 noiembrie 2014. Pe vremea când murea capră vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
izvorul cu bale. Pe sub dunga ușii din spate, după ce ar fi fost golita ... Citește mai mult Pe vremea când murea capră vecinului era pitoresc, frumos și pragmatic. Există o tihna în privirea ce se uită peste gard. Se umflau în gâtlej ciuda, invidia, răutatea și multe altele adunate așa, ca păduchii. Oricât ar fi fost capră de râioasa, în privirea accelerată cu venin, capră se lăfăia dolofana. Uitătura se înfigea până în prașele. Cădeau, una după alta, zalele din năduf și, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
acoperă inima încetul cu încetul ca o plagă rece și acidă vecinul de la trei își bate iar nevasta înjură amarnic cuțitul a rămas înfipt în ușa dormitorului masa răsturnată în mijlocul sufrageriei arată ca animal cu picioarele înțepenite vinul curge pe gâtlej precum sângele dintr-o înjunghiere rapidă umerii ei tremură durerea îi încinge tâmpla lacrimile se încăpățânează să curgă becul știrb din fața ușii luminează palid scările ciobite ochi mort lucind stins peste o realitate transmisă de la fața locului la știrile de la
BL.15, SC.A, ET3 de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359242_a_360571]
-
preot să-mi citească ceva pentru a-mi alunga duhul nălucirii. RUTH: M-ați lăsat fără cuvinte! BĂTRÂNUL ( din depărtare): Ana, am găsit ceva. BĂTRÂNA: Ce ai găsit, măi omule? Dar hai odată cu plosca aia, că ni s-au uscat gâtlejurile de sete! BĂTRÂNUL: Este ceva care seamănă cu o brățară. O să te bucuri foarte mult atunci când o vei vedea. LIA ( ridicându-se): Ce să îi facem? Toate sunt cu voia lui Dumnezeu. Dar soarele a scăpătat înspre asfințit și în
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
a câștigat presa alegerile” să fie complet, spune asta avându-l alături pe Bob Woorward, co-editor Washington Post. (da celebrul Woodward, Watergate ...) Ei bine ... până la urmă, de unde, de ne-unde, niște fișe fiscale tot au apărut. S-a găsit un gâtlej milos, o sursă care să dea hârtiile, de data asta la NYTimes, într-un plic tip tip Manila (*) și la timp. La timp să ce? Să aflăm că, acum 20 de ani, dl Trump a folosit tactici agresive și și-
americanii, cu Trump, noi, cu Big data la găleata și Y combinator pe graham () [Corola-blog/BlogPost/338597_a_339926]
-
a rămas e miezul de fier al Corpului, voi! Corpsmanii primei clase de absolvenți ai CCC! Gata să răspîndească printre stele binefacerile civilizației! Gata, în fine, să afle ce înseamnă inițialele CCC!”. Un vuiet puternic se ridică din mulțimea de gîtlejuri, ovațiile clocotind de aspru entuziasm masculin stîrneau ecouri în marele stadion. La un semn al lui von Thorax, cupola imensă de impătrunzită alunecă deasupra capetelor lor, izolînd stadionul de urechile, ochii și razele iscoditoare ale spionilor. Cadeții răcneau și contiuau
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
se îndreaptă spre el cu ochii roșii și ciocul deschis din care iese o limbă lungă. Preda lovește cu disperare. Ciocul acvilei rupe arma în două. În clipa următoare căpitanul este înfășurat de limba acesteia și purtat prin văzduh. Din gâtlejul vulturului ies croncănituri răgușite de tresar stâncile din apropiere. La asemenea zarvă întreaga suflare din cetate iese care mai de care cu ce apucă în mână. Dar oare cine se poate întrece cu forțele întunericului? Uriașa pasăre croncane cu aripile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Salcia-și pierduse din unduire nu mai auzea cântecul oglinzii în care-și umbrea dorința; se trezise într-o dimineață cu brațul frânt- -brațul acela care prindea prima notă din gâtlejul unui val ce îngâna răgușit: ești frumoasă! în fiecare surâs al fiecărei dimineți mai trăia o teamă: aceea de a nu mai simți cum pulsează valul pe glezna ei ascunsă sub covor de întrebări... -De ce nu-ți mai simt
GUSTUL COCLIT AL TRĂDĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341335_a_342664]
-
în belciug și așteptasem cu inima strânsă. Venea un val cu creasta albă, rostogolindu-se. Izbitura fusese violentă. Însoțită, firește, de o ascuțită durere în piciorul imobilizat. Rămăsesem însă acolo sus. Ura! Un strigăt de triumf mi se ridicase din gâtlej în locul tusei de până atunci. Ceilalți se prăbușiseră, încercau să revină suflând greoi și scuipând. Un alt val se anunța. Ura! Bărbosul mă privea cu stupoare. Se simțea pus în crescândă dificultate. Era evident că valurile creșteau. Unii începeau să
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
vorbeai cu gura plină. Un canibal s-a strecurat prin spate și a reușit să-mi bage un deget în creier prin urechea ce-mi mai rămăsese; l-a scos apoi repede, mâncându-și de sub unghie câțiva neuroni. Dar din gâtlej i-a vuit brusc un urlet canibălesc ce s-a ridicat peste vacarmul general, a dat ochii peste cap și a căzut mort. Dintr-odată toți ceilalți canibali au început să se uite speriați, urlând, unii la alții; Au luat
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
unde îngropaseră galbenul. O arătare cu aripi uriașe se desprinde dintre umbrele nopții, zboară pe deasupra pădurii și se oprește între doi stejari tineri. Caii nechează speriați și se ridică în două picioare gata să-și trântească stăpânii la pământ. Din gâtlejul ciudatei păsări ies sunete înfiorătoare, apoi aruncă pe cioc o flacără ce pârjolește iarba din jur. Zburătoarea își desface aripile arătându-și ghearele puternice și fioroase în lumina lunii care se strecoară printre nori și croncănind dispare în negura codrului
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
ochi frumoși, trup sănătos și senzual. Pentru un restaurant de piață cu firma deocheată era corespunzătoare. De fapt, ea întrebase pe responsabilă: --Șefa, de unde iau cuburi de gheață? --Gheață? S-au emancipat bețivanii noștri? Spune-le că o să-i doară gâtlejul dacă beau cu gheață. --O să-mi ceară domnul străin. Se pare că e un barosan de capitală. El plătește consumația. Om subțire, rafinat, elegant și simpatic foc. --Hopa! Te-ai îndrăgostit de el. Spune-i că în provincie nu
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]
-
mirarea ce'și amprentează adânc în creier sentimentul inutilității mele, al nimicului ce mă găsesc atunci când brațele'mi, altfel amorfe, încep să mă caute!... Făr' de sonor; glasul încearcă disperarea unui ultim țipăt disonant iar cuvintele'i mute'și coboară gâtlejului un gust ce'i mult prea amar! Nervos, degete crispate'și întind falangele dezgolite către pahar! Deodat'... parc'aud o șoptire de vânt ce blând îmi porunce' : - Nu bea! - Fii bun și'mi dă pace, mă lasă! Vezi'ți de
CAPCANELE MINŢII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343342_a_344671]
-
mâinile ridicate în semn de rugăciune... Trag în piept mireasma blândă a florilor, adusă de un vânticel vălurat prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează precum râsul îngerilor fericiți printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră... Totuși e rece
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
și mireasă frumoși ca o icoană în biserică, dar bogat din partea mesenilor, cântec joc și voie bună, toată lumea mulțumită până la Dumnezeu; dar ce credeți că s-a terminat așa? Nici pomeneală. După ce s-au retras mirii și nuntașii își udau gâtlejurile cu țuică fiartă, că așa se obișnuiește dimineața.. la ciorba de potroace, iar lăutarii se tânguiau că-ți venea să plângi de ce melodiii cu perdea, fără perdea scoteu din gură..., apare lelea Măria ca să joace țuica miresii, și tărășenia naibii
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
nu se dă plecată, nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade, la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă. Astăzi, 3 septembrie 2015, am vizitat-o pe mama la spitalul Sf.Sava, din Iași. Un drum care mi-a răscolit sufletul, gata să-l pulverizeze, gata
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
nu se dă plecată, nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade, la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă.Astăzi, 3 septembrie 2015, am vizitat-o pe mama la spitalul Sf.Sava, din Iași. Un drum care mi-a răscolit sufletul, gata să-l pulverizeze, gata
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
plină de broboane reci, obrajii aprinși ca jarul și mâinile încleștate: una pe topor, alta pe serpentină. Simte cum îl lasă puterile: nici chiuitura n-a fost strașnică, și bătaia în alambic a fost cam moale, inima-i ajunge în gâtlej făcându-l să chiuie întretăiat, iar picioarele, de atâta mers de-andăratelea, prind a-și aminti de câți ani îl slujesc și-ar vrea un răgaz de odihnă. Se oprește. -Adică sunteți mai șireți ca mine? le strigă moșul lupilor. Vreți
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
nu se da plecată nici în ruptul capului, continuând să ne sufoce cu temperaturi care depășesc 37 de grade la umbră. Și asta durează de o veșnicie... din luna iulie. Aproape de neîndurat! Aproape că îți vine să pui mâna în gâtlejul ei și s-o determini să fugă, fără să mai privească în urmă.” („O vizită la spital”). Sau, când toamna intră pe făgaș, dobândindu-și caracteristicile, aproape că devii martorul metamorfozei deși, în realitate, tu (cititorul) ai trecut deja pragul
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
cine întreba unde e casa cărbunarului și în care dintre pădurile de brazi ale regatului său ar fi trebuit să se oprească. Rătăcind fără o țintă clară, pe rege îl apucă o sete soră cu moartea. Simțind că îi arde gâtlejul și că și-ar putea da duhul de însetat ce era, începu să caute un izvor din care să poată bea și el și calul său. Locul acela în care ajunsese, însă, părea că nu văzuse o picătură de apă
FIICA VRĂJITOAREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381471_a_382800]
-
par să se clatine de la zgomotul pașilor celor ce aleargă spre tine. Aici înțelegi că vorbirea a fost dăruită oamenilor doar pentru a comunica lucruri înalte; atunci când oamenilor le e foame, frig sau frică, ei nu se exprimă prin cuvinte. Gâtlejurile lor scot sunete asemănătoare cu cele ale jivinelor: unele de casă, altele sălbatice, marine sau chiar de sub pământ. Dacă animalele ar încerca să ne vorbească, probabil că ele ar scoate sunete asemănătoare cu cele ale copiilor adolescenți de la orfelinatul din
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
cu pumnul în piept sau expirația forțată, însă nu trebuie să fim cârcotași. La urma-urmei omenescul din noi, habar nu are de titluri, fiind unul și același din toate timpurile. A doua rundă desigur nu a mai necesitat gestica arderii gâtlejului acesta obișnuindu-se deja cu tăria. Aici nu este cazul să facem glume proaste! Suntem totuși într-un palat imperial în prezența a două mari doamne, nu cu pipițe din mahala! Putem lua, uite, exemplul contelui care privea scenele ca și cum
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CE MULT TE-M IUBIT Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1431 din 01 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ce mult te-m iubit Ce mult te-am iubit/ la timpul pasat, mă doare gâtlejul/de când, spânzurat de turnul lui Hoelderlin/m-am atârnat, ce mult te-am iubit,/ smintit, smântânit. Astfel Maiakovski se duse și el,/ Mare părea, era porumbel, La fel și Esenin, la gât este rana,/Acolo e locul, sufletul-hrana. Rămâne în
CE MULT TE-M IUBIT de BORIS MEHR în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371962_a_373291]