7,015 matches
-
ce mai exista artificial pe lume. Ne întoarcem la natură, cum ar veni, si o sa ne îmbrăcam numai în lemne, în iarbă, în conuri de brad, în furnici vii, în faguri de miere, cu roiul la purtător, în fulgi de găină, cu găină încă înfipta în ei, vie și cotcondacinda, în vrejuri de fasole, cu tot cu ghiveciul în care a crescut plantă, în semințe de floarea soarelui și în lut. Ba chiar și în rochii croite din valurile mării o să ne îmbrăcam
Nou in moda: rochia din paie de matura by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20707_a_22032]
-
exista artificial pe lume. Ne întoarcem la natură, cum ar veni, si o sa ne îmbrăcam numai în lemne, în iarbă, în conuri de brad, în furnici vii, în faguri de miere, cu roiul la purtător, în fulgi de găină, cu găină încă înfipta în ei, vie și cotcondacinda, în vrejuri de fasole, cu tot cu ghiveciul în care a crescut plantă, în semințe de floarea soarelui și în lut. Ba chiar și în rochii croite din valurile mării o să ne îmbrăcam. La care
Nou in moda: rochia din paie de matura by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20707_a_22032]
-
Ba, uneori, îi cumpărau chiar și ce nu-și dorea. Dacă se uita puțin mai lung după o ciocolată, a doua zi, tatăl ei îi cumpăra toate fabricile de ciocolată din țară. Dacă se uita după un puișor gălbior de găină, a doua zi, tatăl ei cumpăra o grămadă de ouă pe care se apuca să le clocească personal. Odată, Ana s-a oprit în parc, să se joace cu un bebeluș drăguț. Tatăl ei a încercat imediat să i-l
O poveste despre bani, cu două fetițe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20716_a_22041]
-
i se sape niște șanțuri prin clădirea guvernului, ca să-și mai reteze din înălțime, Vadim o să renunțe la medicamente și-o să-și bage de trei ori pe zi degetele-n priză, că e mai ieftin, Năstase o să le pună sterilete găinilor sale, ca să nu se mai ouă, Becali o să-i dea demisia antrenorului de la Steaua, iar Băse o să mai condamne o dată comunismul, ca să poată să-l plaseze pe Patapievici într-un balcon de criză, mai mic și mai auster. Toți vor
Demisie pe motiv de salariu prea mare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21038_a_22363]
-
în: Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016 Toate Articolele Autorului SCHIMBAREA OREI Ieri am adunat cocoșii, Pe cei albi și pe cei roșii, Pe cei negri, pistruiații, Pintenații și codații De la noi și din vecini, Prinți și regi printre găini Și le-am spus: Luați aminte, De mâine se dau-nainte Ceasurile cu o oră! Sper că nimeni nu ignoră Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384166_a_385495]
-
Și că toți veți înțelege, Dar asta este o lege! Au spus că-nțeleg cu toții, Însă azi, în zori, netoții Au cântat ca și-altădată Cu-cu-ri-gu! în poiată, Ori afară, în ogradă, Țanțoși ca la o paradă, De-au jucat găini în horă, La aceeași veche oră!... Referință Bibliografică: SCHIMBAREA OREI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SCHIMBAREA OREI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384166_a_385495]
-
trăim, dar trebuie să facem ceva ca să obținem acei bani, muncim, deci trebuie să trăim ca să mâncăm. E alambicata întrebarea, am mai auzit-o, si de fiecare dată o pun în cui, alături de ce a fost mai întâi, oul sau găină. Categoric, și una și alta, dar depinde cât de bine vrei să ănânci sau cât de mult te respecți, ca să-ți dai seama cât de bine poți să trăiești. Escoffier are o vorbă: «Spune-mi ce mănânci, ca să-ți spun
Cezar Munteanu [Corola-blog/BlogPost/99795_a_101087]
-
cu rochița. Așteptă vreo două ceasuri să se usuce rochița și pampoanele. Spera să se usuce încă înainte de seară, să aibă timp să treacă pe la copiii din vecini. Dar, între timp, o chemă bunica acasă s-o ajute la adunatul găinilor și la hrănirea lor cu grăunțe, să le dea apă. Mai adusese și vreo două vedre de apă proaspătă de la izvorul care era chiar ceva mai jos de casă, sub o salcie mare și pletoasă. Ieși să vadă cum s-
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
BUNĂ Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2064 din 25 august 2016 Toate Articolele Autorului - Ai pus sare în supă? - Bineînțeles! - Dar când? Nu este tot una dacă pui sarea în supă înainte sau după legume, înainte sau după găină sau, pur și simplu la momentul propice. Orice gospodină știe, dar totodată orice familia gustă supa în felul ei observând imediat dacă bucătăreasa șefă a fost sau nu gospodina casei. În consecință fiecare casă din sat prepară supa într-un
O SUPĂ BUNĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383769_a_385098]
-
a promovării unei astfel de mentalitate. Se cunoaște faptul că limbajul nu constituie realul,el doar dezvăluie.Crima din ”Cântecul lui Vălean”, din punct de vedere stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene,până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam, nu se justifică
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
interior și când să ridice geanta...de sub ea apare o nouă hârtie pe care scrie: „Vă rog să intrați ca să vă luați adio de la mine!” - Adio...! - Hm!...am o stare, așa, nu știu cum să zic...mi se face pielea ca de găină!zice femeia. Colonelul Doagă deschide ușa de la intrarea în adăpostul de animale și o împinge ușor cu gândul ca să nu deranjeze ceva. Face un pas spre interior și-l descopera pe Fane Cizmaru spânzurat de capătul unei sfori legată foarte
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
Trebuia să ducă și el ceva, Că de nu plăteai în lei. A prins un pui de uliu, Direct în centru el mergând, Undeva spre înserat, De pe poartă întrebând! Vojule am adus “cocoșul” ce să fac? Să-l bag cu găinile sau să-l las în sac? - Bagă-l în coteț, strigă gazda din casă! Fără a se ridica oțâră de la masă. Mi-a povestit că n-a stat pe gânduri, Era într-o zi de sărbătoare, într-o joi, Dus
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
cel degajat de ouț, așa încât flăcăul îngurgita peisajul, uitând resentimentele purtate oului. Când voiam să fac ouă umplute, ca să fiu sigură că și vlăstarul meu mofturos se va-nfrupta, era musai să le transform într-o liotă de puișori de găină. Cum? Păi, simplu. Le decupam la o treime, căpăcelele ouălelor transformându-le în berete peste umplutura ce se ițea sub forma unor căpșoare prevăzute cu ochi din cojițe de măslină și cioculețe de gogoșari. Ș.a.m.d. Nici roșiile ori
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
După ce strigam de câteva ori ciudatele versuri și scuturam clopoțelul cât mă ținea mânuța, ieșea gospodina la poartă, zâmbind. Mă mângâia pe creștet... pe obraji...îmi spunea vorbe de alintare și îmi punea în coș unul sau două ouă de găină. Apoi, plecam la altă poartă și repetam figura cu clopoțelul și...Câțu-Mâțu. După ce strângeam mai multe ouă, mă duceam victorios la mama: -Ai văzut câte ouă am strâns? Astea sunt ale mele! -Ale tale sunt, mă, ale tale! zâmbea mama
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
răspuns noi într-un glas. -Pe unde, mă, pe unde? a insistat nea Mitică. -Pe la fund! am răspuns iar, într-un glas, ca niște școlari premianți. -E, păi tocmai asta e! prinde nea Mitică spirifanțul oului. Ăla e pârțu’ găinii, băă! Ca să facă oul, ea întoarce pârțu’. Și ca să facă tot mai multe, trebuie să o pui bine pe perete! Uite-așa! Și făcu rapid o mișcare complicată cu mâinile, din care nu pricepurăm nimic. După această perorație, nea Mitică
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
care nu pricepurăm nimic. După această perorație, nea Mitică iar a ridicat filosofic din sprânceană: -Ei, acum ați priceput? -A-haa! am exclamat noi, iluminați de explicația savantă a lu’ nea Mitică. -Adică...spun eu, trăgând concluzia, asta era! Pârțu’ de la găină care face ouă! a-haa!..Adică, de la găini! A-haa! -Păi, cum!? a zâmbit nea Mitică, mirat și el de concluzia descoperită de mine. Ca să ne întărească priceperea, ne-a mai spus: -Când vă duceți acasă, să vă uitați la găini cum
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
nea Mitică iar a ridicat filosofic din sprânceană: -Ei, acum ați priceput? -A-haa! am exclamat noi, iluminați de explicația savantă a lu’ nea Mitică. -Adică...spun eu, trăgând concluzia, asta era! Pârțu’ de la găină care face ouă! a-haa!..Adică, de la găini! A-haa! -Păi, cum!? a zâmbit nea Mitică, mirat și el de concluzia descoperită de mine. Ca să ne întărească priceperea, ne-a mai spus: -Când vă duceți acasă, să vă uitați la găini cum fac ele ouă și să vedeți cum
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
de la găină care face ouă! a-haa!..Adică, de la găini! A-haa! -Păi, cum!? a zâmbit nea Mitică, mirat și el de concluzia descoperită de mine. Ca să ne întărească priceperea, ne-a mai spus: -Când vă duceți acasă, să vă uitați la găini cum fac ele ouă și să vedeți cum le iese pe la pârț’... Dacă le așezați pe perete, așa cum v-am arătat, o să vedeți câte ouă fac... -A-haa! am mai exclamat noi, foarte convinși. -Hai, acum învățați strigătura, că n-am
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
ctagnita@yahoo.com sau danielapanazan@yahoo.com, până la data de 22 aprilie 2015. Persoane de contact: Prof. Vecerzan Margareta-director adjunct - tel. 0731711070 Prof. Zgabercea Dana-consilier educativ - tel. 0760614945 Prof. Lorinczi Maria-Daniela - tel. 0732363100 Prof. Vecerzan Florin - tel: 0731880221 Prof. Niculina Găină - tel. 0746712402 Prof. Bogdana-Otilia Lăstun - tel. 0744819102 Înv. Țerbea Maria, tel: 0269510765 Înv. Banu Angelica, tel. 0752383990 Regulamentul concursului : • La concurs poate participa orice elev din clasele I-XIII de la școlile din Municipiul și Județul Sibiu care completează fișa de
ACTIVITĂŢI CULTURALE, ARTISTICE, EDUCAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377207_a_378536]
-
coordonează o echipă de cercetători de la Universitatea Southampton, care analizează fenomenul, strângând mărturii din diferite spitale britanice. Parnia crede că psihicul uman, conștiința de sine, interacționează cu creierul, dar nu este neapărat produsul creierului. „Este ca întrebarea cu oul și găina. Activitatea celulelor dă naștere minții, sau mintea produce această activitate celulară?” se întreabă medicul. „Oamenii vor să demonstreze că o celulă produce un anumit gând și vedem: o imagine cu o depresie, cu un moment de fericire, dar acestea sunt
Un medic inconformist Sam Parnia, medicul care poate „învia” morţii [Corola-blog/BlogPost/93113_a_94405]
-
teorie a lui Titu Maiorescu derivă din principiul gradualismului și pune în evidență decalajul dramatic dintre ambițiile generoase și realitatea mediocră, aflată în plin proces de edificare (la nivel instituțional teoria formelor fără fond este una de tipul oul sau găina? Ce trebuie să apară mai întâi: instituția sau oamenii care să îi dea valabilitate? Academia sau posibilii academicieni? Fără îndoială, conservatorii au partea lor de dreptate, dar nu greșesc prea tare nici cei care consideră că importantă este edificarea instituției
Tradiție și moderație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8237_a_9562]
-
glosarele și dicționarele recente de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică a lui Ioan Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ, de etichetă familiară pentru autorul unor ilegalități de mică amploare. Un
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
toamnă frumoasă și lungă, controlul intimității și "creierul vândut" în Ordinea lucrurilor - toate cuprinse într-o iarnă generalizată, simbol al regimului comunist. Mircea Dinescu avusese și mai mari îndrăzneli în volumul Democrația naturii (încă din 1981). Primul poem din volum, Găinile, introduce un ferm și transparent discurs oblic: "noi eram fericiți/ și dispuși să ieșim la vânătoare de lei/ cu hârtia de muște,/ revoluția miroasea a cartof copt/ megafoanele înlocuiseră arta/ erau și lămpi care produceau întuneric/ erau și cutii de
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
fișa cărți într-o încăpere minusculă, fără ferestre, care azi a devenit loc de pelerinaj pentru turiști. După venirea la putere a lui Juan Peron lui Borges i se ia această funcție. E numit în schimb ispector al piețelor de găini, post pe care autorul Istoriei universale a infamiei îl acceptă. Llosa e convins că scriitorul a fost astfel umilit cu premeditare, din cauza convingerilor sale politice neconvenabile regimului. Poate că da, poate că nu. Peron nu căuta în coarnele adversarilor politici
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
politici, încît ar fi putut la fel de bine să-l lase pe Borges fără nici o sursă de venit. Admiratorii generalului au susținut totdeauna că prin această numire scriitorului i s-a acordat o sinecură, nu că a fost trimis să numere găinile din piețele Capitalei. Borges a acceptat insultătoarea ofertă, ceea ce Llosa nu comentează. Să fi văzut și el în această funcție o simplă sinecură pe care a acceptat-o ca atare - sau o sursă de venit după ce fusese concediat de la bibliotecă
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]