435 matches
-
educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom, 2002 Secrieru, Ana, Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pegagogie preșcolară și școlară, volumul I, Editura Aura, Timișoara, 2004 Capitolul 6 Metode și procedee valorificabile în activitățile de educare a limbajului în ciclul preșcolar 6.1. Perspectivă teoretică asupra metodelor și procedeelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1999 Rădulescu, Mihaela Șt., Pedagogia Freinet, Iași, Editura Polirom, 1999 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena Dumitrana, București, V&I Integral, 1998 Secrieru, Ana, Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie, Pedagogie preșcolară și școlară, Volumul I, Timișoara, Editura Aura, 2004 Vlad, Elena; Pop, Eugenia, Ghid metodic pentru activitățile de educare a limbajului în învățământul preprimar, Sibiu, Psihomedia, 2002 Capitolul 9 Coordonate ale unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Rudolph, Introducere în psihologia copilului, Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena Dumitrana, București, V&I Integral, 1998 Secrieru, Ana (coord.), Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Slama-Cazacu, Tatiana, Psiholingvistica o știință a comunicării, București, All Educational, 1999 Surdu, Ioan; Dănilă, Ioan; Șova, Siminica, Educația limbajului în grădiniță (Grupa pregătitoare), București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 Taiban, Maria (coord.); Petre, Maria; Nistor, Valeria; Berescu, Antonia, Jocuri
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prozei clasice și contemporane, Slatina, Editura Didactic Pres, 2006 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena Dumitrana, București, V&I Integral, 1998 Secrieru, Ana (coord.), Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Taiban, Maria (coord.); Petre, Maria; Nistor, Valeria; Berescu, Antonia, Jocuri didactice pentru grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1976 Vrășmaș, Ecaterina (coord.), Să învățăm cu... plăcere. Fișe de exerciții logopedice în comunicarea orală și scrisă, București, Supliment
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
versiunea românească: Dakmara Georgescu, Diana Stanciu, Editura ARC, 1998 Schulman Kolumbus, Elinor, Didactică preșcolară, Traducere și adaptare Magdalena Dumitrana, București, V&I Integral, 1998 Secrieru, Ana (coord.), Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Secrieru, Mihaela, Didactica limbii române. Pentru studenții Facultăților de Litere și/sau pentru pregătirea examenelor de titularizare, definitivat, grade didactice, Iași, 2004 Sfez, Lucien, Comunicarea, Traducere de Margareta Samoilă, Prefață de Dan Lungu, Iași, Institutul European, 2002 Slama-Cazacu, Tatiana
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
revistă literară care a apărut la Galați, lunar, de la 1 octombrie 1868 până la 1 martie 1869. Între omonima ei de la 1840 și publicația poetului Romulus Scriban există o vagă contiguitate, prin ideile, enunțate într-un ambițios articol-program, pe care revista gălățeană își propune să le slujească. Noua D. l. intenționa să facă din literatură un instrument de acțiune politică și națională, sprijinindu-se pe tradițiile istorice ale poporului. În același sens este definită și menirea scriitorului. Era nevoie, se afirmă într-
DACIA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286637_a_287966]
-
Fiul iubirii sale” - Col 1,13) sau pur și simplu ho hyiós278 și are rolul să sublinieze poziția cu totul specială în care se află Isus în relație cu Dumnezeu. Apostolul îl folosește în contexte speciale: - în epistolele Români și Gălățeni, pentru a întări afirmațiile despre rolul răscumpărător al lui Isus în polemică paulină cu iudaizanții, care voiau să mențină și prescripțiile legii lui Moise (e.g. Gal 4,4-5: „Iar când a venit plinirea timpului, Dumnezeu a trimis pe Fiul său
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
locuind la Galați; aici anima, alături de Alexandrina Scurtu, un cenaclu literar și revista „Dunărea”, unde, sub înrâurirea companioanei sale, îi apăreau, în vara lui 1919, câteva sonete, acesta fiind, probabil, și debutul său în presă. Colaborează și la alte publicații gălățene, ca „Luminișuri”, „Scânteieri” sau „Cuvântul Galaților”, în această perioadă numele ei începând să circule în gazete cu orientări diverse, din toată țara: „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Neamul românesc literar”, „Însemnări literare”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Cronica
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
cu Apă, în zona Galațiului, loc pustiu în veacul al XV-lea) vorbesc despre o proprietară ce fusese soția unui mare ban411. Tot pustiu era în secolul al XV-lea și locul numit Valea Bănesii, aflat cam în aceeași zonă gălățeană a Covurluiului cu Apă412. Modelul acesta, indicând apartenența ori vreo întâmplare neobișnuită legată de o anumită persoană, funcționează și în toponimele Satul Mărinii (pe Putna), Valea Cârstinii (în Basarabia), Valea Cozmoae (pe lângă Iași), Valea Păuleascăi (lângă Mănăstirea Căpriana), Movila Evii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În unicul număr al gazetei sunt consemnați cei zece ani de la moartea poetului George Coșbuc, din scrierile căruia se republică poezia Baladă, se traduc reflecțiile lui Henry Montblanc despre charleston, în timp ce Heinrich Weissberg, în articolul Spectacole de elită, comentează turneul gălățean al Teatrului Mic din București, ca și spectacolul cu piesa Om de nimic de André Picard și Harvood. La rubrica „Scena cinematografică” sunt prezentate filmele recente. I.I.
SCENA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289546_a_290875]
-
de Comerț Ilfov (1865), va ajunge prim-procuror la Galați. După un timp demisionează (1872), urmând a profesa la Catedra de drept și economie politică a Școlii Comerciale din localitate, precum și ca avocat. Între timp colaborează cu articole la publicațiile gălățene. În câteva lucrări - Istoria economiei politice, a comerciului și a navigațiunei României (1885), Istoria comerciului (1893) - se arată preocupat de creșterea economică a țării. Pensionat în 1899, spre sfârșitul vieții se stabilește la Iași. Format într-o ambianță în care
SCRIBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]
-
schițe neiscălite, fără valoare. Se republică însă, în foileton, romanul Thalassa al lui Al. Macedonski. Printre numeroase versuri lipsite de însemnătate, cele mai multe anonime, altele aparținând Elizei Mustea, sunt găzduite adesea poezii de Th. M. Stoenescu. O cronică a vieții muzicale gălățene, redactată de Fantasio, semnalează preocupările artistice ale gazetei. D. M.
SENTINELA DUNAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289620_a_290949]
-
actualitatea socială sau culturală. Au mai colaborat Al. Anestin (cu articole dedicate teatrului și altor aspecte ale vieții artistice), Th. Rășcanu (câteva cronici plastice), Vasile Timuș (aflat la începutul carierei de cronicar dramatic), Emil Cerchez, A. Munte și vechiul ziarist gălățean Moise N. Pacu. R. Z.
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
, Constantin (4.VI.1939, Ivești, j. Galați), prozator, critic și istoric literar. Este fiul Măriuței (n. Enache), și al lui Costică Trandafir, agricultori. Urmează școala elementară în satul natal, iar liceul în comuna gălățeană Pechea (1953-1956). Student al Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1958-1963), obține titlul de doctor în științe filologice în 1980. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Liceul din Pechea (1963-1972), apoi la Colegiul
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
din Pechea (1963-1972), apoi la Colegiul „Nicolae Grigorescu” din Câmpina (1972-2003). Predă, în perioada 1992-1996, și cursuri de istoria literaturii române la Facultatea de Filologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați. Debutează cu versuri în 1955, în paginile ziarului gălățean „Viața nouă”, iar primele articole de critică literară îi apar în revista „Ateneu” (1964). Colaborează la „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Transilvania”, „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Adevărul literar și artistic”, „Axioma”, „Pagini literare”, „Porto-Franco”, „Sinteza” ș.a. Din
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
ZBURĂTORUL, revistă apărută la Galați, bilunar, între 15 iunie și 10 octombrie 1913, cu subtitlul „Literar - artistic - social”. Mai mulți tineri intelectuali gălățeni, între care George Emil Botez (George Botez-Rareș), Pavel Papadopol-Galați (Paul I. Papadopol) și Al. Petrescu, editează, cu dificultățile materiale inerente, consemnate cu amărăciune în numărul 6 din 1 octombrie, această publicație dedicată actualității literare. Un grupaj de rubrici conține comentarii
ZBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290722_a_292051]
-
Profesională CFR din Galați (1946-1950), apoi tot aici, la cursuri fără frecvență, Liceul „Vasile Alecsandri” (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic. Multă vreme lucrează ca reporter, ulterior ca șef de secție, redactor și redactor-șef adjunct la ziarul gălățean „Viața nouă” (1950-1968). Va mai fi secretar literar la Teatrul Dramatic din Galați (1968-1969), publicist-comentator la „Scânteia” (1969-1989), apoi la „Adevărul” (1989-1990), redactor-șef la Editura Doris (1990-1992), publicist la „Parlamentul” ș.a. Debutează în 1956, la „Scânteia tineretului”, cu schița
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
performanțe în liceu. N.I.: Da, sigur că da. Mi-a plăcut să învăț și să studiez mult și am reușit chiar foarte bine aici, la Medicină. Primul an a fost foarte greu... A.N.: Unde ați stat? N.I.: Noi, studenții gălățeni, am locuit în „Căminul Covurluian”, cămin ce aparținea orașului Galați. A.N.: Da, era obiceiul acesta, aici era căminul ceferiștilor, toți copiii ceferiștilor veneau aici la cămin. N.I.: Da, așa era și în facultate, și în licee. Am stat acolo
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așteptarea examenului. După câteva zile trec pe la serviciul de cadre - și aici, altă surpriză. șeful de cadre, studiindu-mi dosarul, a văzut că sunt din Galați și atunci a fost sincer cu mine. Mi-a spus că și el este gălățean. Era un tinerel care purta pecetea originii. Am vorbit despre Galați, despre ocupația lui anterioară, la care foarte senin mi-a spus că a fost calfă de cizmar. Mai este ceva de mirare? Totuși, a fost foarte sincer cu mine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
2000 P.-F. are alt colegiu redacțional: Sterian Vicol (redactor-șef), Mircea Mihai (redactor-șef adjunct), Radu Dorin Mihăescu (consilier editorial). Formatul publicației se schimbă, iar rubricile se îmbogățesc: „Remember”, „Invitații revistei”, „Restituiri”, „Scena și viața”, „Debut”, „Cartea străină”, „Poeți gălățeni”, „Pagini dunărene”, „Ancheta «Porto-Franco»”, „1001 de reviste”, „Lecturi incomode” ș.a. Mai colaborează Ion Zamfirescu, Emil Manu, Ion Rotaru, Petru Creția, Gheorghe Buzatu, Barbu Cioculescu, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Alexandru George, Al. Zub, Mihai Ungheanu, Ilie Bădescu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
câteva clase de liceu în orașul natal. Moartea tatălui, când avea abia zece ani, îl obligă să lucreze pentru a se întreține și a-și ajuta familia. A fost practicant într-un birou, reporter, funcționar. Debutează cu versuri în săptămânalul gălățean „Înainte” (1904). Încă foarte tânăr, s-a angajat în gazetăria de orientare socialistă. Pe aceleași poziții ideologice se situează săptămânalul literar-științific „Pagini libere”, pe care l-a editat în orașul natal între 1 iulie și 1 noiembrie 1908, publicație de
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
, Emil (1866, Galați - 24.X. 1919, București), gazetar, prozator și dramaturg. Din referirile puține asupra condeierului gălățean N. se conturează imaginea unui om cumsecade, inspirând încredere și simpatie prin afabilitatea lui surâzătoare. O vreme, contând și pe un fizic de care era mândru, a jucat teatru pe scene din provincie, experiență ce avea să-i folosească. În
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
deleagă să reprezinte breasla la o reuniune desfășurată la Copenhaga. O altă deplasare în străinătate îi este fatală. Îmbolnăvindu-se pe drum, apucă să se întoarcă în țară, dar cu toate îngrijirile medicilor, se prăpădește. După primele manifestări în presa gălățeană, N. colaborează cu articole politice, cronici teatrale, recenzii literare, proză, fragmente dramatice, suveniruri din teatru, interviuri la „Evenimentul” (Iași), „Națiunea”, „Adevărul literar”, „Epoca”, „Floare-albastră”, „Pagini literare”, „Orientul” (Galați, 1900), unde a fost redactor politic, „România ilustrată”, „Gazeta”, „Vremea”, „Acțiunea” (1905
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Război, I, 127; Al. Iordan, „Criticul” Paul I. Papadopol, CL, 1937, 8-10; Predescu, Encicl., 632; D. Popovici, „Poeții Văcărești”, SL, 1942, 246; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați, 1973, 207; Ioan Brezeanu, Ghorghe S. Ștefănescu, Școala gălățeană (1765-1948), Galați, 1996, 362. A.V.
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
sau „Foaia populară”, iar din 1900, la „Revista modernă”, „Curentul nou”, „Comoara tinerimei”, „Sămănătorul”, „Viitorul”, „Universul”, „Universul literar”, „Flacăra”, „Lumea copiilor”, „Adevărul literar și artistic”, „Licăriri”, „Slove”, „Roma”, „Cuget clar”, „Progresul economic” (a figurat și ca director al acestui periodic gălățean), „Darul vremii”, „Utopia” ș.a. Tânăr, poetul compune versuri fluente, cu înrâuriri lamartiniene și nuanțe de mic răsfăț heinean. Ca la mulți posteminescieni din ultima parte a veacului, descrierile apar „poetizate”, pastișele au oarece grație. La tema romantică, trimite și prima
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]