661 matches
-
mîneci, caracalla, adoptat de fiul împăratului Severus, care și-a tras de aici și porecla. Habitatul este sumar: o colibă din lemn sau căsuță din piatră spartă. În schimb, mijloacele de transport sînt bine dezvoltate și adaptate. Carul derivă din galicul carrus; mai era și benna, benă, și o căruță cu două roți și schelet din lemn, carpentum, care a dat cuvîntul "șarpantă". Dar tehnicile agricole erau cele mai vestite: practica îngrășării pămîntului cu soluție de var la edueni și la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a îngrășării pămîntului cu marnă în nord, calitatea uneltelor precum secera cea mare, secerătoarea trevililor și a remilor, vallus-ul, cu dinți metalici în partea din față pentru a tăia spicele, tras de un animal. Marca Romei: cadastru și vilă. Satele galice sînt supuse într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul agent al acestei remodelări este împărțirea în centurii a solului și regularizarea ținuturilor care sînt împărțite în pătrate pentru o mai bună ocupare și un randament mai bun. Cu nuanțe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la începutul secolului al II-lea d.I.C. În legătură cu cadastrul sau independent de el, cea de-a doua modificare adusă de Roma este introducerea unui sistem de exploatare legat de un nou tip de habitat dispersat, vila. Atestate pe ansmblul teritoriului galic, vilele se compun din mai multe clădiri construite în mijlocul domeniului, loc numit fundus. Ele au numeroase puncte comune, mai ales în cazul marilor cîmpii din nordul Franței. O primă parte, în jurul unei curți pătrate, cuprinde locuința proprietarului, pars urbana, adesea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este în același timp un indiciu al densității ocupării satelor și al efortului de asimilare a populațiilor rurale. În această chestiune, factorii religioși joacă de asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
asemenea un rol esențial. Lumea zeilor Nu există opoziție fundamentală între concepțiile romane și cele galice despre divinitate și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și, chiar de la începutul cuceririi, Cezar face din Mercur zeul cel mai important al Galilor. În realitate, în afară de eliminarea clerului druidic, religia galică a putut să subziste. Asimilarea zeilor, interpretatio, s-a făcut în ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom lua decît cîteva exemple. Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ambele sensuri, iar contactele între cultele galice și cultele romane au avut drept rezultat o îmbogățire reciprocă. Permanențele indigene. Cultele indigene au lăsat mărturii abundente, din care nu vom lua decît cîteva exemple. Unul dintre primele documente în care zeii galici sînt reprezentați împreună cu zeii romani este "stîlpul navigatorilor", oferit de corporația navigatorilor parizieni sub domnia lui Tiberius (14-31 d.I.C.). Pe el figurează patru zei celtici: Esus, ca tăietor de lemne; Tarvos Trigaranus, taur însoțit de trei păsări; Smertrios, un fel
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ipostază, triada compusă din cele trei divinități de la templul Capitoliului din Roma, Jupiter, Junona, Minerva, are templul său în colonia de la Narbonne. Dar alte forme ale cultului lui Jupiter sînt specifice Galiei. Zeul roman poate fi asimilat cu Taranis, zeul galic al tunetului și al roții. În regiunile din nord-est, el este onorat mai ales prin coloane care au în vîrf un zeu îmbrăcat ca un călăreț zdrobind un monstru. Îl mai găsim încă tronînd în vîrful stîlpilor de tipul "stîlp
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de 600 de reprezentări, din care cea mai celebră a dispărut: o statuie colosală de mai bine de 30m pe vîrful Puy-de-Dôme. În afară de numeroasele statui clasice ale acestui zeu, alte documente prezintă caractere mai indigene: îl găsim ornat cu *colane galice (Isère), în ținută de vînător (Vosges), ca bărbat cu barbă îmbrăcat cu un mantou galic greu (Lezoux), cu mai multe fețe etc. El trebuia să mascheze un mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mai bine de 30m pe vîrful Puy-de-Dôme. În afară de numeroasele statui clasice ale acestui zeu, alte documente prezintă caractere mai indigene: îl găsim ornat cu *colane galice (Isère), în ținută de vînător (Vosges), ca bărbat cu barbă îmbrăcat cu un mantou galic greu (Lezoux), cu mai multe fețe etc. El trebuia să mascheze un mare zeu celt, probabil Smertrios. Pe lîngă aceasta, Mercur primește porecle celte: Mercur Visucios, savantul, la Bordeaux; Mercur Atesmerios la Poitiers etc. Dimensiunea cultului lui Mercur depășește deci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Mercur depășește deci din plin conținutul roman și face din el un zeu popular căruia toponimia actuală îi păstrează încă urma (Saint-Michel-Mont-Mercur în Vandeea). Aceeași evoluție se constată în cazul lui Apollo, asimilat, la Grand (Vosges), cu un zeu galic, Grannus, sau, la Alesia, cu Moritasgus în sanctuarul lui Apollo Moritasgus, în timp ce la Malain (Côte-d' Or), el este asociat cu zeița Sirona. Nu mai trebuie să adăugăm și alte exemple pentru a demonstra bogăția acestei fuziuni între cele două religii
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau tholos, al cărui rol rămîne puțin cunoscut. Dincolo de forum, un ansamblu termal cu mai multe încăperi se învecinează cu locuințe. Pe malul drept a fost amenajat un teatru pe povîrnișurile văii. Planul său este foarte caracteristic pentru originalitatea teatrelor galice, a căror orchestra putea fi de formă circulară, permițînd astfel reprezentații importante și jocuri. Acest ansamblu reprezintă un bun exemplu de contacte culturale între tradițiile celtice și civilizația romană. . 6.De la Imperiul Roman la regatele barbare: crize și transformări (secolele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
III-lea și al IV-lea) Invaziile barbare și disensiunile din sînul puterii romane provoacă o gravă criză în secolul al III-lea. Totuși Galia cunoaște o strălucită reînnoire în secolul al IV-lea. Însă reluarea invaziilor accentuează transformările lumii galice, unde regatele barbare se instalează în cursul secolului al V-lea. După începutul de criză sub domniile lui Marcus Aurelius și a lui Commodus, Galia își regăsește prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prosperitatea cu dinastia Severilor (193-235). Dar acest echilibru fragil este din nou pus sub semnul întrebării de reluarea brutală a invaziilor germanice. După ele, Galia rămîne rănită, dar și transformată. Din nou barbarii sînt cei care pun capăt acestei reînnoiri galice din secolul al IV-lea. Criza din secolul al III-lea Secolul al III-lea corespunde unei epoci de criză pentru întreaga lume romană. Cauzele și aspectele acestei crize sînt foarte complexe și adesea încă puțin cunoscute, dar pentru Galia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
germanic. În 256, împăratul Galienus vine personal la Colonia pentru a organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică, Postumus: așa ia naștere Imperiul galilor. În realitate, acest imperiu galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
organiza apărarea, pe care o încredințează fiului său Saloninus. În fața incapacității acestuia din urmă, armata de pe Rin îl proclamă împărat, în 260, pe unul dintre șefii săi de origine galică, Postumus: așa ia naștere Imperiul galilor. În realitate, acest imperiu galic nu se constituie contra Romei, ci vrea să se substituie unei puteri centrale ineficace. Postumus creează un Senat și își organizează imperiul. El bate monezi, dintre care unele poartă titlul pe care el și-l atribuie, restitutor Galliarum, restauratorul galilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dintre care unele poartă titlul pe care el și-l atribuie, restitutor Galliarum, restauratorul galilor. El reușește într-adevăr să apere Galia pînă în 268 cînd este asasinat. Succesorii săi au atunci de înfruntat Roma care vrea să recupereze provinciile galice unde mai multe orașe rămăseseră fide-le puterii centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui Postumus, pustiește orașul Autun. În cele din urmă, împăratul Aurelian îl bate pe ultimul împărat galic, Tetricus, în 274 și reintegrează Galia în Imperiu. Sarcina de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au atunci de înfruntat Roma care vrea să recupereze provinciile galice unde mai multe orașe rămăseseră fide-le puterii centrale. Pentru acest motiv, Victorinus, succesorul lui Postumus, pustiește orașul Autun. În cele din urmă, împăratul Aurelian îl bate pe ultimul împărat galic, Tetricus, în 274 și reintegrează Galia în Imperiu. Sarcina de a opri în 277 ultima mare invazie germanică din această epocă îi revine împăratului Probus. Galia la sfîrșitul secolului al III-lea. Prima impresie care rămîne despre această perioadă este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al administrației, perceperea mai rentabilă a noilor impozite introduse în acea epocă și cunoscute sub numele de *capitatio-jugatio, și, în fine, o sporită eficacitate a armatei. Ținînd cont de remanierile ulterioare se poate face o nouă hartă a Galiei. Provinciile galice sînt împărțite și repartizate în ansambluri regionale, *diocezele. Trèves este capitala diocezei Galiilor, la nord, cu cele două Belgii (Trèves și Reims), cele două Germanii (Colonia și Mainz); Sequania (Besançon), cele două sau trei Lyonnaise (Lyon, Rouen, Tours), Senonia (Sens
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Midi), acesta din urmă desemnat adesea cu termenul de "Aquitania": aceasta este deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deja schema împărțirii teritoriului nostru în langue d'oïl pentru nord și langue d'oc pentru sud, care păstrează în cea mai mare măsură marca prezenței romane. Aristocrația galică și viața culturală. Criza nu a distrus vechea ordine socială. Nobilimea galică rămîne constituită din mari proprietari funciari și din notabilii orașelor, acei honestiores, dar anumite aspecte se accentuează. Cei mai bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai multe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu 220 componente pe 4 hectare, cu *terme, încălzire, vaste curți interioare etc. Acest tip de vilă are și propriile țiglării, forje, ateliere de țesut și este un adevărat centru economic autonom. Totuși, nu trebuie să ne imaginăm că aristocrația galică își petrece tot timpul pe pămînturile sale. Orașul rămîne centrul privilegiat al vieții sociale, locul unde se exprimă și cultura. Într-adevăr, Galia de la sfîrșitul secolului al III-lea și din secolul al IV-lea cunoaște o remarcabilă înflorire intelectuală
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
principal al cetății și, în multe cazuri, limitele vechilor cetăți vor servi drept cadru viitoarelor dioceze ecleziastice. Prin strălucirea sa, episcopul de la Poitiers, Sfîntul Hilaire, domină viața religioasă a epocii sale. Trebuie să-i alăturăm cealaltă mare figură a creștinismului galic, Sfîntul Martin (document 2, p.81-82), fost soldat care i se alătură lui Hilaire și fondează pe la 360 prima mănăstire din Occident, la Ligugé, în zona rurală din apropiere de Poitiers. De fapt, creștinarea satelor este departe de a fi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de Imperiu Tîrziu (fr.Bas-Empire) și de decadență romană, cu conotație peiorativă, a fost înlocuită cu cea de Antichitate tîrzie. Dar în ceea ce privește Galia, această situație rămîne precară și supusă hazardurilor invaziilor. Activități economice și constrîngeri sociale. Reluarea dominației asupra provinciilor galice a fost benefică pentru viața economică, dar cu o producție din ce în ce mai mult controlată de stat pentru a răspunde nevoilor armatei și ale administrației imperiale. Această clientelă necesită organizarea manufacturilor de stat pentru producerea armelor (Autun, Mâcon, Reims, Saint-Marcel), iar textilele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
acestuia se întoarce în timp la un preot din Alexandria, Arius, care neagă principiul trinității și afirmă inferioritatea lui Hristos prin raportare la Dumnezeu-Tatăl. Conciliul de la Niceea (Turcia) în 325 condamnă doctrina sa și definește credo-ul. Un singur episcop galic, Nicaise din Die, asistă la acest conciliu. În anii care urmează, partizanii lui Arius reiau lupta în care se amestecă îndeaproape puterea imperială. La început, episcopii galici se țin deoparte, dar, sub presiunea evenimentelor, ei ajung să participe la diferite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]