15,944 matches
-
construit în arhitectură Victoriana și reprezintă moștenirea reminiscențelor europene ale orașului, fiind zona pietonala cea mai populară a turiștilor, înțesata cu magazine lângă magazine și buticuri de tot felul; 3. C.S.T. - Chhatrapari Shivaji Terminus, cunoscută sub numele de “Victoria Terminus”, Gară Centrală din Bombay, un splendid exemplu de Arhitectură Gotica, prin care circulă în fiecare zi o jumatate de milion de călători. Construită din 1880 are în mijloc un ornamental “turn cu ceas”, unul dintre cele mai frumoase din lume, astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Maria din Chișinău. Ni s-au dat actele, ne-au făcut bagajele și ne-au trimis acasă sau la rude apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au trimis la Tighina la sora mamei, unde unchiul nostru era șef de gară. După câteva zile, împreună cu sora unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au trimis la Tighina la sora mamei, unde unchiul nostru era șef de gară. După câteva zile, împreună cu sora unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu sprijinul acestora a ajuns la unchiul nostru din Câinari. Așa a aflat că suntem la Buzoiești... Era o dimineață caldă de iunie. Sculați de dimineață ca să plecăm cu vacile la păscut, am văzut pe drumul prăfos care venea de la gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
n-am scris Niciun cuvânt Așteaptă-n genunchi La poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă o situatie identică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a fost condusă cu aplomb de Dionisie Șincan și Șoloc, ce n-au pierdut prilejul să-și exhibe stilul stalinist cu care ne-au intoxicat la Radio și Televiziune în anii de restriște. întristătoare alocuțiunea lui Niculescu, vecinul de pe strada Gării, propus de un partid Ťal automobiliștilorť, al cărui nume mă trimite la comediile burlești ale lui Chaplin". Masele nu au o conștiință proprie, manipulate fiind de către demagogi mai abitir ca înainte, cînd oferta cinică inclusiv prin unicitatea ei le făcea
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
și paște catifeaua prin copaci,// țineți-o bine ca să-i dăm cu prafuri/ otrăvitoare și chemați țigani.ť/ Aud roind în jurul meu tarafuri/ și-ncerc să trec de treizeci de ani." (Cântec de rinocer); Ce-ați făcut cu nebunii din gări?/ Măcar ei n-aveau limba de cârpă./ Saci cu pâine, sudoare, țigări/ și tăcerea complice și târfă.// I-au cam tras înspre polul lor cald/ institutele de binefacere?/ Le-au extras de sub țeastă smarald,/ i-au păpat chiar în faza
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
contează? Cum putem să-l înțelegem pe frustratul, care crede că nu s-a realizat din cauza poetului „X” sau a scriitorului „Y” ? Cum putem să-l înțelegem, de exemplu, pentru ca tot l-am citat, în articolele anterioare, pe „Ion de la gară, poet adevărat”, care a tot pierdut trenurile vieții arătându-și sexul, acum sex-amintire, proslăvit în instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
instituții cu renume, în bălmăjeli de tipul ,,Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în versuri/ Și, probabil, nici în practică/Ion de la gară a fost poet adevărat.../ (...) Nu e așa, doamnelor și domnișoarelor, care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...”:. Cum să-l înțelegem pe cel care, un neispravit al vieții, da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a nu-l mai amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011, adresa: pe ,,Ion de la gară”. Da, Ion de la gară, despre care se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
amestecă pe Dumnezeu în orice fel de lipsă, sau a-L face vinovat pentru toate tâmpeniile noastre. Revenind la Internet și avantajele lui, îl mărturisim și noi, citând astăzi, 25.04.2011, adresa: pe ,,Ion de la gară”. Da, Ion de la gară, despre care se știe „sigur” (conform aceleiași surse), ca scria (și, probabil, încă mai scrie) poezii. Până aici, totul lăudabil. Regretam însă faptul că, în aleasă noastră democrație, nu s-a păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
consecință, imaginați-vă o actuala finală a Cântării României pe marele stadion (la vremurile de atunci, 23 August), unde, la tribuna oficială, musai, ,,conducătorul iubit”, guvernul, iar pe gazon, în fața lor, creatorul recitând: ,,Cât despre sex (sexul lui Ion de la gară), ce să mai vorbim?!/ Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în versuri/ Și, probabil, nici în practică/Ion de la gară a fost
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ion de la gară), ce să mai vorbim?!/ Și-l arată el domnișoarelor/ Dar numai așa că să le sperie cu mărimea lui colosală/ Nu-i trecea prin cap să și-l pună în versuri/ Și, probabil, nici în practică/Ion de la gară a fost poet adevărat.../ (...) Nu e așa, doamnelor și domnișoarelor, care i-ați văzut sexul din greșeală și v-ați speriat/Vai de mine e cât o pisică!/...” „Ptiu! Om bătrân, si o așa nărozie, mai rar!... Muica, sfârșitul lumii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
incontestabil fiindcă el a fost de mare ajutor cu executatul troițelor la Reghin și efortul de a le căra peste graniță, din România în Basarabia. Părintele Nifon și părintele Casian au rămas să păzească locul de atacurile frecvente ale bul gărilor din satele vecine (Stoianovca), care veneau beți provocând scandaluri ca să oblige pe români să plece din zonă. La Cania rămăsese părintele Buduja să aibă grijă de cimitir. Inaugurarea oficială a cimitirului de la țiganca s-a făcut în anul 2006. Sfințirea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
uriaș, talentat Ceahlău al muzicii lăutărești? Ce e așa de măreț faptul că undeva, pe bulevardul Elisabeta, pe la Cireșica, există stația sub denumirea de Zavaidoc? (Pe timpul când cântă năbădăiosul piteștean în cârciuma la „BERBECU” - prin fața căreia trecea tramvaiul 12 spre Gară de Nord, toți oamenii de atunci nu mai spuneau „Coborâm la Cișmigiu”, ci „Te dai jos la Zavaidoc?”, „Coborî la Zavaidoc?”, „Hai nenicule, fă-mi loc!... eu cobor la Zavaidoc”, fiindcă vatmanul Bimbirel, care era prieten cu rapsodul, cam de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cântat soldaților în Basarabia, la Tighina, cântecul la modă „Soldățelul lui tăticu”. A cântat la Odessa mareșalului Antonescu. În timpul bombardamentelor din ’44 (4 aprilie când escadrile ale forțelor anglo-americane au bombardat Bucureștiul) casa lui Zavaidoc , o adevărată vila boiereasca de lângă Gară de Nord, este distrusă, caietele în care el își adunase „comoara sufletului” i-au fost spulberate, lăsându-l sărac sufletește, ca plângea că un copil, nu după averea ce o agonisise ci după compozițiile lui, munca de-o viață. Pleacă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
construit în arhitectură Victoriana și reprezintă moștenirea reminiscențelor europene ale orașului, fiind zona pietonala cea mai populară a turiștilor, înțesata cu magazine lângă magazine și buticuri de tot felul; 3. C.S.T. - Chhatrapari Shivaji Terminus, cunoscută sub numele de “Victoria Terminus”, Gară Centrală din Bombay, un splendid exemplu de Arhitectură Gotica, prin care circulă în fiecare zi o jumatate de milion de călători. Construită din 1880 are în mijloc un ornamental “turn cu ceas”, unul dintre cele mai frumoase din lume, astăzi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Maria din Chișinău. Ni s-au dat actele, ne-au făcut bagajele și ne-au trimis acasă sau la rude apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au trimis la Tighina la sora mamei, unde unchiul nostru era șef de gară. După câteva zile, împreună cu sora unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
apropiate. Pe mine și pe Valer ne-au trimis la Tighina la sora mamei, unde unchiul nostru era șef de gară. După câteva zile, împreună cu sora unchiului în vârstă de 60 ani, am plecat în două vagoane de marfă spre gară Buzoiești din Argeș. Acolo autoritățile române ne-au repartizat o casă spațioasa cu anexe. Aveam cu noi și 3 vaci cu lapte, care au fost salvarea noastră. Valer era considerat bărbatul familiei, deși avea doar 13 ani. Până în iunie nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu sprijinul acestora a ajuns la unchiul nostru din Câinari. Așa a aflat că suntem la Buzoiești... Era o dimineață caldă de iunie. Sculați de dimineață ca să plecăm cu vacile la păscut, am văzut pe drumul prăfos care venea de la gară un punct mic care se apropia. Am știut că este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
n-am scris Niciun cuvânt Așteaptă-n genunchi La poarta mirării... Cine-mi aude Tăcerea albastră... Lentoare Nu știu Dacă am murit de tot, Dar sigur știu Că mor în fiecare noapte Strivita De sângele zorilor... Dimineață Conduc cortegiul la gară... Și nu observ că Stradă și-a fisurat Gleznă dreapta strigând: Ava, Unde e sufletul nopții... Adevărat este ca ,,aflăm despre cineva ceva pentru prima dată și atât. De cunoscut, însă, avem prilejul să-l cunoaștem dacă o situatie identică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și prietenul meu atât de credincios Géza de Kresz, austriac și el, vine să-și ia rămas bun și cu sufletul plin de griji pentru familia sa din Budapesta. Prevedea oare negrele timpuri care urmau să fie? În Ardeal toate gările pe unde treceam erau pavoazate în doliu. Peste tot domnea grija și presimțirea unei grele furtuni, ce trebuia să se dezlănțuie asupra omenirii întregi. După un interval de timp, la începutul lui iulie, plec împreună cu Romulus la unchiul meu, doctorul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
mare apasă satele noastre românești, care își revarsă procentele de oameni pentru a fi trimiși în luptă pentru Patrie și Împărat (!). Nu se-aud decât vaiete de femei și copii, care își însoțesc tații și frații până unde pot, până la gară. De dimineață bat clopotele bisericilor, anunțând mobilizarea. Jandarmi unguri, mai miloși și ei de această dată, strâng bărbați de pe la vetre. Ziarele sunt citite cu înfrigurare, situația tot mai tulbure, toată Europa pare a fi trasă în măcelul care se pregătește
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a nu mă pierde din vedere un minut măcar! Și într-adevăr bietul om mă urmărește pas cu pas, ca nu cumva să se întâmple ceva neplăcut simandicoasei mele persoane, atât de prețioase curții regale. La Brașov suntem întâmpinați la gară de președinta Uniunii femeilor române - vrednica doamna Maria Baiulescu și apoi conduși la hotelul „Coroana”, unde mi se pun la dispoziție două elegante camere. Concertul este anunțat în imensa Festhalle, în care încap câteva mii de auditori și fu într-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
spinare băgat în sac. Nu vrea să se despartă de el cu niciun chip; au trebuit multe rugăminți până l-am convins că un cercetaș cu o pisică în brațe se face de râs! În fine, ajunși cu toși la gara Doftana, ne suim într-un compartiment de tren, însă în momentul plecării, apare un jandarm care oprește pe D-na Skohutil de a pleca, fiind străină. De abia reușesc să îl conving, spunând că iau toată răspunderea și atunci totuși
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]