446 matches
-
faptul că gastrina este de 500 de ori mai puternică decît histamina. La rândul său, eliberarea gastrinei se realizează prin reflexe fie vagovagale, fie locale, intramurale. În timp ce stimularea electrică a vagilor determină eliberare de gastrină, vagotomia o suprimă. Secreția de gastrină apare crescută atât în timpul fazei cefalice, cât și al celei gastrice, pe calea reflexelor lungi de tip vagovagal. La acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe calea reflexelor lungi de tip vagovagal. La acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestea se adaugă reflexele locale, produse prin stimularea mucoasei fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fundice și mai ales a celei antrale. Unele substanțe (acetilcolina, aminoacizii, alcoolul etc.) aplicate local, în contact cu mucoasa antrală, determină eliberarea de gastrină. Acetilcolina, local administrată, nu acționează decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât prin gastrină. În faza intestinală a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a digestiei gastrice, secreția de gastrină pare de asemenea stimulată. Experimental, distensia intestinului subțire provoacă hipersecreție la nivelul unei pungi gastrice private de aferentele sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sale vagale. Factorul eliberat a fost denumit de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de Grossman (1968) gastrină intestinală. Spectrul de acțiune al gastrinei este foarte larg, deoarece influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
influențează atât secrețiile și motricitatea gastrointestinală, cât și funcția secretorie a pancreasului și ficatului. Cooke (1967) constată că efectul gastrinei exogene este identic cu acela al gastrinei endogene, eliberată sub influența administrării de acetilcolină la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării componentei sensibilizatoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării componentei sensibilizatoare vagale. Paralel cu efectul stimulant asupra secreției de HCl, gastrina I și II, ca și pentagastrina de altfel, activează secreția de pepsină. Această acțiune este însă mai slabă decât a histaminei și diminuă după bivagotomie. Secreția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării componentei sensibilizatoare vagale. Paralel cu efectul stimulant asupra secreției de HCl, gastrina I și II, ca și pentagastrina de altfel, activează secreția de pepsină. Această acțiune este însă mai slabă decât a histaminei și diminuă după bivagotomie. Secreția de mucus este de asemenea stimulată prin mecanismul indirect al eliberării crescute de mucopolizaharide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pepsină. Această acțiune este însă mai slabă decât a histaminei și diminuă după bivagotomie. Secreția de mucus este de asemenea stimulată prin mecanismul indirect al eliberării crescute de mucopolizaharide de la nivelul celulelor principale ale mucoasei fundice. Pe de altă parte, gastrina stimulează secreția de factor intrinsec. La subiecții suferinzi de anemie pernicioasă, această acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulată prin mecanismul indirect al eliberării crescute de mucopolizaharide de la nivelul celulelor principale ale mucoasei fundice. Pe de altă parte, gastrina stimulează secreția de factor intrinsec. La subiecții suferinzi de anemie pernicioasă, această acțiune nu apare. În afara acestor acțiuni excitosecretoare, gastrinele I și II cresc tonusul și motilitatea gastrică, mai ales la nivelul regiunii antrale. II.4.6. REGLAREA SECREȚIEI INTESTINALE Fenomenele de digestie și absorbție care au loc la nivel intestinal se particularizează morfologic și funcțional la nivelul celor două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o inhibă, acestea au loc ca o consecință a modificărilor de debit sanguin în organ. Există însă și opinia potrivit căreia bila este secretată în mod continuu sub influența stimulilor vagali, fie direct prin influența asupra celulei hepatice, fie prin intermediul gastrinei cu efecte stimulatoare asupra secreției biliare, ceea ce ar atesta un mecanism central vago-vagal de reglare. În același timp, stimularea simpaticului și adrenalina ar reduce producția biliară, o acțiune inhibitoare exercitând și distensia colonului. Reglarea umorală. Dacă în timpul repausului digestiv volumul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un mecanism de feedback pozitiv. În timpul digestiei, secreția biliară poate crește și prin mecanisme endocrine. Astfel, secretina, stimulată de prezența chimului acid în duoden, crește fluxul biliar (efect coleretic), în special în ceea ce privește conținutul de bicarbonat, clorură de Na și K. Gastrina, colecistokinina, glucagonul și histamina exercită efecte coleretice, dar într-un grad mai redus decât secretina (fig. 112). II.4.7.2. Reglarea evacuării bilei este efectuată pe cale nervoasă și umorală. Controlul nervos, vago-simpatic, este de importanță secundară. Datele clasice admit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca CCK să determine, sincron cu contracția veziculei biliare, relaxarea sfincterului Oddi. Colecistokinina, stimulată la rândul ei de produșii de digestie lipidică din duoden, acționează direct asupra receptorilor specifici ai fibrelor musculare netede ale veziculei biliare. Acțiuni contractile mai prezintă gastrina și secretina, ultima potențând acțiunile CCK și crescând nu numai volumul de bilă secretată, ci și concentrația de pigmenți și săruri ale acestora (așa-numită bila apoasă sau de secretina). II.4.8. SECREȚIA PANCREATICĂ Pancreasul este o glandă anexă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar atropina (parasimpatolitic) îl suprimă. Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor (fig. 114). Stimulul ce declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia determină dispariția secreției. Se apreciază, în ultimul timp, că reglarea nervoasă din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată pe cale vagală. Gastrina ar stimula, la rândul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale directă, fie prin activarea secreției acide a stomacului, care, sosită în duoden, ar intensifica secreția de bicarbonat de către celulele canaliculare. Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suprimă. Simpaticul (nervul splanhnic) este inhibitor (fig. 114). Stimulul ce declanșează secreția este deglutiția. Vagotomia determină dispariția secreției. Se apreciază, în ultimul timp, că reglarea nervoasă din cadrul fazei cefalice are și o componentă umorală, reprezentată de gastrina stimulată pe cale vagală. Gastrina ar stimula, la rândul ei, pancreasul exocrin, fie pe cale directă, fie prin activarea secreției acide a stomacului, care, sosită în duoden, ar intensifica secreția de bicarbonat de către celulele canaliculare. Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor în stomac și este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulele canaliculare. Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor în stomac și este reglată nervos și umoral. Distensia peretelui gastric declanșează prin reflex vago-vagal secreția de suc pancreatic bogat în enzime, continuată și intensificată apoi puternic de către stimularea eliberării de gastrina. Participarea gastrinei este demonstrată de către stimularea secreției pancreatice după distensia antrală în condițiile vagotomiei. Este probabil ca un anumit rol stimulator să fie jucat și de plexurile nervoase intramurale. Faza intestinală. Odată ajuns în duoden, chimul gastric acid determină prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Faza gastrică. Este declanșată de prezența alimentelor în stomac și este reglată nervos și umoral. Distensia peretelui gastric declanșează prin reflex vago-vagal secreția de suc pancreatic bogat în enzime, continuată și intensificată apoi puternic de către stimularea eliberării de gastrina. Participarea gastrinei este demonstrată de către stimularea secreției pancreatice după distensia antrală în condițiile vagotomiei. Este probabil ca un anumit rol stimulator să fie jucat și de plexurile nervoase intramurale. Faza intestinală. Odată ajuns în duoden, chimul gastric acid determină prin mecanism dublu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sanguină la nivelul stomacului, secretina stimulează secreția de pepsină și inhibă formarea de HCl și motilitatea gastrică. Efectul inhibitor al secretinei asupra acidității gastrice predomină asupra celui eliberator de pepsină și este probabil că se realizează prin suprimarea secreției de gastrină. Pancreozimina - Un al doilea hormon izolat din mucoasa duodenală, de către Harper și Raper (1943), este numit pancreozimină. Aceasta s-a dovedit a fi identică cu colecistokinina, pusă în evidență cu mult înainte de Ivy (1928), ca factor hormonal cu punct de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
intravenoasă a unei soluții fine de lipide rămâne fără răspunsul motilității intestinale. Reglarea umorală a motilității intestinului subțire se realizează prin intervenția îndeosebi a hormonilor intestinali, dar și a unor amine biogene sau a altor substanțe biologic active. Astfel, motilinul, gastrina, CCK-PZ, serotonina, prostaglandinele (PGE, PGF) stimulează motilitatea intestinală, în timp ce secretina și VIP o inhibă. De asemenea, unele glande endocrine au o acțiune inhibitoare asupra motilității intestinale, ca suprarenala și gonadele (constipația din hiperfoliculinemie). Așa după cum s-a arătat și la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distal (parasimpaticul sacrat). Nervii splanhnici asigură inervația simpatică-inhibitoare. Ambele componente ale inervației extrinseci vago-simpatice influențează motilitatea colonului prin intermediul neuronilor colinergici și, respectiv, adrenergici sau purinergici ai plexurilor intramurale. Factori umorali cu rol stimulator implicați în reglarea motalității intestinului gros sunt: gastrina (care contribuie la realizarea reflexelor gastro- și duodeno-colice), serotonina, CCK. Participări dovedite, dar încă incomplet clarificate, au enteroglucagonul, motilinul, endorfinele și GIP (gastro-intestinal polipeptid). O atenție aparte trebuie rezervată conținutului în fibre vegetale al rației alimentare. Prezența lor zilnică în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
STH. Contrar somatoliberinei, somatostatina împiedică eliberarea de STH indusă de hipoglicemie. Somatostatina acționează în sens inhibitor și asupra secreției pancreatice de insulină și glucagon. În afara sursei hipotalamice, există și o secreție gastro-intestinală de somatostatină cu rol deprimant asupra eliberării de gastrină, pepsină, secretină etc. Un nou hormon gastric - eplina - este un puternic eliberator de STH (Casannova și Dieguez, 2004). La rândul lor, mediatorii chimici: noradrenalina, dopamina și serotonina cresc secreția de STH ca urmare fie a stimulării factorului hipotalamic de eliberare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ca aminoacizii și acizii grași, sunt capabili să stimuleze secreția de insulină. Dintre aminoacizi, arginina și lizina posedă proprietăți insulinosecretoare. Acțiunea lor este mai puternică pe fondul hiperglicemiei și constă, de fapt, în potențarea efectelor stimulante ale glucozei. Hormonii gastro-intestinali (gastrina, secretina, colecistokinina și GIP) stimulează moderat secreția de insulină. Însăși insulinemia este un factor de autoreglare a insulinosecreției prin feedback negativ. Secreția zilnică variază în jurul a 40 U.I. Reglarea nervoasă este asigurată neuro-reflex de inervația simpatico-parasimpatică a pancreasului, dependentă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]