7,151 matches
-
din șut. Femeia mă văzuse privindu-i, si, crezînd că vreau să-i fur banii, isi deșteptase bărbatul, care se uitase ce se uitase la mine, si, luîndu-mi probabil măsură, se culcase la loc. Acest reportaj al meu apărut în Gazeta literară avusese succes, în epoca, printre cititorii mai fini, lucru ce ma mirase și pe mine. Fusese mai tare chiar și decît reportajul pe care-l scrisesem după ce mecanicul șef al rapidului Bucuresti-Cluj mă luase la bordul locomotivei ca ajutor
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
experiența de redactor la Scînteia, între 1957 și 1962. Dumitru Micu ne spune azi că nu dorea să devină salariat al organului central al Partidului. Era asistent cu jumătate de normă la catedră de Literatură Română, colabora cu articole la Gazeta literară, Viața Românească și Contemporanul, iar uneori răspundea și comenzilor venite de la Scînteia, fiindcă apariția acolo "însemna o consacrare. Chiar și o simplă menționare a numelui era o mult rîvnita, o invidiata onoare". Aceste colaborări au fost se pare foarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
unui întins teren în cartier, îl donează, cu acte în regulă, pentru înălțarea proiectatului edificiu. Cu mare pompă, regizată politic, se pun temeliile catedralei (mănăstirea laică fiind amînată pentru mai tîrziu). Tînărul preot Aba Pavel devine obiectul de interes al gazetelor politice, al patriarhiei, dar - și mai supărător - al celor două femei, care îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală se ridică în ritm precipitat, bogătașul nefăcînd deloc acte de zgîrcenie, spre bucuria sufletească a
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Petrescu, creionat, cu dragoste și prețuire, din amintiri trăite, omul care se tot plîngea că e muritor de foame, lua, zilnic, micul dejun la Capșa (cornuri, ouă moi la pahar, cuburi de unt, cafea cu lapte), apoi șvarțul, după ce citea gazetele zilei, extrăgînd, de acolo, ce găsea mai relevant. Prînzul îl lua tot la restaurant (de obicei Capșa), necazul fiind că nu avea bani să ia și cină tot acolo. Avea, îl descrie autorul nostru, un cap frumos, cu o expresie
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
propria dorința) și a lui Bacovia (fără, din rațiuni oportuniste ale familiei), si despre prietenul iubit, Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea e atît de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
le face la Pesta - cu care se întoarce de la Pesta: "Era în toamna anului 1868, cănd Dietă ungară a votat legea pentru egală îndreptățire a naționalităților. Pe mine nu mă-nteresa nimic din cele ce se petreceau în viața politică. Nici gazete nu citeam, nici la discuțiunile adesea foarte aprinse ale colegilor nu luăm parte." Tânărul e timid, retras, e absent din disputele "la zi", dar nu e indiferent față de lumea din jur: "Mai vârtos mă jignea viața studențeasca în genere. Între
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
către... tranziție. Oricum imaginea oferită în epoca interbelică e azi mai actuala decît fosta "actualitate" realist-socialistă ce ar fi fost dispusă a și-o anexă: "În două singure forme tolerează omul zis politic pe literat: întîi, hamal și odăiaș la gazeta, subt direcția unui făcător de voturi și de afaceri sau, în cazul cel mai pur, a unui analfabet sonor - și al doilea, chibiț la masă și club. Gravii și adîncii dintre scriitori sînt închiriați pentru articolele gîndite la bărbier de
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
programului comunist, primejdia utopiei, calchiate după paradigmă religiei, sterilitatea deopotrivă estetică și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță unei societăți mai bune
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului pe care
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață și să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog eseistic (publicat în gazeta Scenă), vorbind în Mîntuirea tot despre tragedia lui Rodion, ca poet și publicist, afirmă: Într-o epocă de neprecizie sufletească, în care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție imediată și cotropitoare era
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție imediată și cotropitoare era politică de autopierdere. În plus, Steuerman avea să lupte cu personalitatea lui evreiască și cu scrisul lui dureros românesc". Altădată, în gazeta Lumea evreie din februarie 1919, evocă, cu penel de poet, cimitirul evreiesc din Iași. Să reproduc un fragment: "Printre pietre crește iarbă și locul pentru vis e bun. Urci pe cărărui în umedă liniște. Primăvară a spart bășicile cu mirosuri
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
de către majoritatea cititorilor: secretarul general de redacție. În presa modernă, s-a numit totdeauna așa, cu excepția unei perioade din regimul comunist, cînd titulatura i-a fost schimbată, fiindcă evocă o înaltă răspundere în partid. Secretarul general este regizorul tehnic al gazetei. El îi dă formă fizică. Câmpeanu, care împlinește zilele acestea 70 de ani, este cel mai de seamă secretar general de redacție din presa culturală a ultimelor decenii. L-am cunoscut, pe cand eram tînăr colaborator, la Contemporanul, ca domnul Roger
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
de redacție. Omagia, în felul acesta, oameni ca Roger. G. Ivașcu știa, că nimeni altcineva, că acești oameni sînt, în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-ar putea să existe. Roger aparține speciei tot mai rare de gazetar cununat, civil și religios, cu gazeta pe care o face. Vreți să știți cum îl ține minte un om care i-a stat aproape, ani buni, ca
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-ar putea să existe. Roger aparține speciei tot mai rare de gazetar cununat, civil și religios, cu gazeta pe care o face. Vreți să știți cum îl ține minte un om care i-a stat aproape, ani buni, ca tînăr colaborator, ca redactor șef adjunct și ca director de revista? Ziua lui de muncă avea 12 ore sau
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
niciodată înlocuită, imposibil de înlocuit. Dacă nu-l găseai în birou, era în tipografie, pendulînd între linotip, paginație și calandru, revenea la corectura, cobora în subsolul mașinilor, unde se "trăgea" tirajul, si nu pleca acasă pînă nu era sigur că gazeta e gata să iasă în lume. Devotamentul lui Roger față de revistele la care a fost secretar general de redacție a intrat în legendă. Puțini știu cum arata înainte de 1989 viața celor din presă. Colaboratorii veneau și plecau, redactorii, corectorii și
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
în fiecare clipă, cîți quadrati au rămas, ce trebuie tăiat, care corp de litera se potrivește, unde se pun fotografiile și cum arată culoarea. El dădea bun de calandru și tot el decidea oprirea tiparniței, cînd i se părea că gazeta e prea neagră sau prea ștearsă. Istoria presei românești îi reține pe toți redactorii șefi, directorii sau colaboratorii importanți. Nu și pe secretarii generali de redacție. L-am căutat zadarnic pe Roger în Dicționarul lui I. Hangiu. În modestia lui
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
de Lovinescu "admirabila". Riscantă, orice s-ar zice, tentativă împlinită a criticului nostru, de a publica, în viața fiind, memorii antume! Reacțiile negative au fost inevitabile, desi autorul nostru a notat despre toate articolașele ciracilor săi tineri plasate în diferite gazete. Al doilea moment esențial al acestui al treilea volum din jurnalul "Sburătorului" este episodul românului Bizu. În iulie 1932 pleacă în obișnuită să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în care vreme, muncind enorm (uneori cîte 14
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
Angajații din cele șapte centre de permanență din Gorj nu și-a primit banii cuveniți pentru orele de muncă, informează Gazeta de Sud. Autor: Adrian Stroescu ână la 1 octombrie, la nivelul județului au funcționat cinci centre de permanență, în localitățile: Cătunele, Mătăsari, Peștișani, Logrești și Samarinești, în ele desfășurându-și activitatea 32 de medici. De la 1 octombrie, alte două noi
Medicii centrelor de permanenţă din Gorj, fără salarii din septembrie () [Corola-journal/Journalistic/24734_a_26059]
-
Consilierii locali craioveni s-au luat la ceartă în ședința de consiliu în momentul când au trebuit să voteze rectificarea bugetară în varianta cerută de primarul Solomon, informează Gazeta de Sud. Autor: Adrian Stroescu Primarul Antonie Solomon a chiulit din nou, joi, de la ședința Consiliului Local Municipal Craiova, spre dezamăgirea consilierilor, care se pregătiseră să-i pună zeci de întrebări încuietoare. Înainte de asta, însă, subalternii săi fideli au avut
Ceartă între consilieri pe rectificarea bugetară la Craiova. Primarul Solomon a chiulit din nou () [Corola-journal/Journalistic/24751_a_26076]
-
de la Spitalul Județean de Urgență Slatina au protestat, miercuri, pe holurile spitalului deoarece administratoriii unității sanitare îi obligă să nu-și mai parcheze mașina în curtea instituției, ci în parcarea supraetajată care a fost amenajată de primărie, lângă spital, informează Gazeta de Olt. Autor: Adrian Stroescu Medicii au mai cerut, de asemenea, ca problemele care există la Secția de cardiologie să fie rezolvate, deoarece, în urma demisiilor celor doi medici, surse din cadrul spitalului spuneau că vor mai demisiona încă doi medici, iar
Protest spontan al medicilor de la SJU Slatina () [Corola-journal/Journalistic/24778_a_26103]
-
Conflictul dintre primarul muncipiului Craiova, Antonie Solomon și viceprimarul Mărinică Dincă, ia amploare. printr-o decizie de primar, Antonie Solomon l-a lăsat pe vicele Dinică fără nicio atribuție. Conform publicației Gazeta de Sud, primarul muncipiului Craiovei a emis o decizie prin care i-a adus la cunoștință viceprimarului Mărinică Dincă faptul că de la 25 octombrie acesta nu-și va mai putea exercita atribuțiile aferente poziției sale. Hotărârea a venit după ce între
Solomon a decis, vicele Mărinică Dinică nu mai are nicio atribuţie în Primărie () [Corola-journal/Journalistic/24777_a_26102]
-
Luminița Marcu Luminița Marcu (n. 1977) este asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Studii literare din Facultatea de Litere, Universitatea București. A obținut doctoratul (Summa cum laude) în 2010 cu lucrarea Literatura și ideologie. „Gazeta literară” 1954-1968, care stă la baza cărții O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară” 1954-1968. A mai publicat, în 2006, cartea Mansarda cu portocale. Puzzle spaniol, proze în cîteva antologii, traduceri din engleză și spaniolă și numeroase articole și studii
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
asistent universitar doctor în cadrul Departamentului de Studii literare din Facultatea de Litere, Universitatea București. A obținut doctoratul (Summa cum laude) în 2010 cu lucrarea Literatura și ideologie. „Gazeta literară” 1954-1968, care stă la baza cărții O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară” 1954-1968. A mai publicat, în 2006, cartea Mansarda cu portocale. Puzzle spaniol, proze în cîteva antologii, traduceri din engleză și spaniolă și numeroase articole și studii. Între anii 2007 și 2010 a fost consilier de presă al Institutului Cervantes
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
anii 2010 și 2014, directoare adjunctă a Institutului Cultural Român din Madrid, Spania. Din septembrie 2014 va fi lector de limbă și civilizație românească, cu statut de profesor invitat, la Universitatea din Salamanca, Spania. Lucrarea este o monografie a revistei „Gazeta literară”, cea mai importantă revistă culturală a epocii, o radiografiere a fiecărui număr ale acestui săptămînal în intervalul 1954-1968. Descrierea conținutului revistei este însoțită de comentarii și de explicații de context istoric și cultural, nota definitorie fiind însă neutralitatea. Lucrarea
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
a unui organ de presă care a jucat un rol esențial în viața culturală a României, în această perioadă. Capitolele urmăresc cronologic, într-o structură anuală, activitatea acestei reviste, începînd cu anul 1954 și terminînd cu anul 1968, cînd revista „Gazeta literară” își încetează apariția pentru a se transforma, cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi. 1963, anul cel mai literar al „Gazetei literare“ Primii ani sînt, cum era de așteptat, cei
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]