491 matches
-
Revoluție, codificat transparent (orașul N.) și probabil și ale satului natal. Dar ficțiunea rămâne ficțiune. Contestatarii structurii romanului ar putea invoca aglutinarea de secvențe narative între coperțile cărții, coagulate firav de o unică voce narativă. Peste toate adie o briză gazetărească, uneori emoționantă, credibilă, alteori falsă și convențională. Înclin să dau drepate celor care vor socoti cartea un roman, fie el și confesiv-liric-memoralistic. Dacă trăia, Alexandru Poamă putea să devină un mare prozator, fiindcă avea datele native ale creatorului, într-o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mister al acestei poze. Liceenii din N au primit ordin să ia în mâini respectivele unelte într-o zi de odihnă și, mai ales, să se facă a munci acolo unde lucrările se încheiaseră de mult. O farsă? O eroare gazetărească? Nicidecum. Tovarășul fotoreporter și tovarășul reporter au trebuit să rămână până duminică pe șantier, întrucât acolo a fost o vizită foarte sus-pusă. Sâmbătă. Cei doi gazetari, nebănuind nimic, veniseră de vineri, cu intenția de a culege informații și-apoi, de
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
o slăbănoagă ochelaristă și un tată persan, cu nume francez. Se chema că se măritase și, în țara lui, ar fi fost de râs cu acest împrumut pe viață: numele european al nevestei, căruia el îi dăduse din iluzoria celebritate gazetărească. La Paris, era cunoscut cel puțin cât Bernard-Henri Lévy, doar că nu apărea așa des pe sticlă. N-avea timp de televizor, fiindcă, după divorț, călătorea foarte mult și, de obicei, către destinații care nu ofereau chiar vacanțe. Dar, cu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
un verde intens gemeau de cărți, iar lângă un radiator în formă de scară stătea un fotoliu antic din care începuse să iasă buretele. Peste tot erau ziare, vechi și noi. Trofee și premii obținute în decursul îndelungatei sale cariere gazetărești străjuiau deasupra biroului. Chiar și firele de praf din aer păreau să se simtă acasă. Fran n-a înțeles niciodată cum reușea să le protejeze de atacurile aspiratorului Hoover al nevesti-sii. — Franny, scumpo, tresări Ralph, nu te-am auzit intrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
prin minte gândul cumplit că într-o zi îl putea reîntâlni pe când îl însoțea pe Laurence la vreun dineu pentru cauza fertilității. Rezistă impulsului de a-și descărca sufletul și își scoase agenda. Mai întâi îi puse genul de întrebări gazetărești la care se aștepta probabil. Cum decidea cui trebuia să i se acorde tratamentul pentru fertilitate? Ce se întâmpla dacă partenerii erau în mod clar incompatibili? Avusese vreodată sentimentul că perechile făcuseră prea multe eforturi sau că încercau de prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
modernismul moderat al Sburătorului, expresionismul autohtonist și neo-bizantinismul de la Gîndirea, stînga ruralistă - colorată modern - de la Viața românească și cele mai radicale publicații avangardiste (75 HP, Integral, Urmuz, unu), fără a uita - după 1927 - vitalismul mistic al „tinerei generații”. Prin activitatea gazetărească a lui Ion Vinea (colaborator ocazional și la Viața românească, și la Gîndirea), dar și prin B. Fundoianu și Felix Aderca, gruparea se va situa în locul geometric descris de alte reviste mai „populare”: Cuvîntul liber, Facla, Rampa, Adevărul, Adevărul literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
planetei... Cine, oare, se gîndește la fața-i vînătă și crispată, la limba cinic turgescentă, deasupra baletului universal, la ochii ei care-și holbează idealurile, respinse, în viitor; la pletele-i violente ce-și flutură nemărginit amenințarea de incendiu?” Pamfletul gazetăresc trece aici în proză alegorică pe un traseu deja cunoscut: descriere persiflantă, antropomorfizare grotescă, deformare caricaturală a trăsăturilor. Ov.S. Crohmălniceanu remarcă vădita notă expresionistă a textului: „Și viața pulsează analogă și aproape simultană: în cîmpuri au ieșit plugurile de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de Ioan I. Ionescu în numărul de început al ziarului. În perioada 1923 ‐ 1924 cât a apărut „Naționalul” au mai semnat Const. Gh. Moroșanu, Virgil N. Duiculescu, Const. Georgescu, V. Triandaf, Vasile D. Ștefănescu. Au existat destule motive de diferende gazetărești și politice cu confrații de la „Tribuna Tutovei”, „Steaua Tutovei” dar și cu o foaie intitulată „Medicul Țăranilor” de sub direcția unui anume dr. Vainer. Ziarul Naționalul a apărut la intervale neregulate și s‐a tipărit la Tipografia N.P. Peiu, strada Ștefan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
materialelor publicate”, „Ce e nou în construcția de rulmenți?”,” Pe teme de familie”, „Note de drum”, „Itinerare estivale”, „Ce să citim?”, „Calendarul cultural - sportiv”, „Cărți”, „Scrisori către redacție”, ”Scrisori deschise”, ”Moda”, „Jocuri de cuvinte „ etc. Materialele publicate au îmbrățișat genuri gazetărești diverse: analize, reportaje, portrete în tuș sau însoțite de fotografii, foiletoane, însemnări, interviu, raidanchetă, instantanee, fapt divers, proză ori versuri, plus 141 grafică și caricatură realizate de tehnicianul Leonte ori Laurențiu Gheorghiu. În anii în care era incomod să‐ ți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mare pentru a putea vorbi de o relație de Înrudire sau de un salt de la simplu la complex. Pentru simplul motiv că sursele, motivațiile și contextul sunt diferite. Portretul literar (indiferent dacă e Înglobat sau nu unei structuri romanești, istorice, gazetărești ori biografice) e doar partea vizibilă a unei strategii infinit mai ample. Autoportretul e Însăși ținta finală a unei scrieri (jurnalul intim) dedicată aproape exclusiv cunoașterii sinelui. Autoportret și enciclopedie Michel Beaujour constată că autoportretul epuizează de la bun Început „limitele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Cele mai frecvente erori, lăsând de o parte erorile elementare de documentare, sunt legate de modul în care este pus în practică actul jurnalistic. Acest tip de eroare este și cel mai periculos, cel care produce efecte negative substanțiale. Exercițiul gazetăresc nu presupune doar o documentare exhaustivă, o înțelegere profundă a fenomenului despre se vorbește sau păstrarea obiectivității ci și o prezentare echilibrată a subiectului. Este suficientă compararea următoarelor două exemple: "M.G. a ucis un biciclist și a fugit de la locul
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Ar. Zaharia, dar și Nicolae Iorga, G. Tutoveanu și unde și a făcut debut în poezie Lucian Blaga - anunța apariția la Cernăuți a ziarului Cuvântul Țărănimii. Alt ziar cernăuțean - Dreptatea din 17 februarie 1922 se făcea și el ecoul evenimentului gazetăresc: „Marți 19 februarie va apare la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al Partidului Țărănesc din B ucov inaʺ. Făcând cronica presei din Cernăuți, subsemnat ul a veam să prezint în cartea „Bucovina în presa vremii - Cernăuți 18112004ʺ
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
făcută să anuleze practic interpretarea călinesciană, sancționată ca fiind prea pedestră, vulgară. La prima vedere, pretenția aceasta pare total nefondată, dacă ne gândim că acribioaselor cercetări istoriografice ale autorului Vieții lui Eminescu amfitrionul de la Sburătorul le opunea doar câteva texte gazetărești și cele două romane, Mite și Bălăuca, care s-au bucurat, într-adevăr, de un mare succes de public, dar de o rezervată receptare critică. Mai mult, "romanele" acestea vor aduce criticului un imens prejudiciu, determinând respingerea candidaturii sale la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi păreau jurnalistului precum "faimoasele diplome din Bruxelles pe care stetea scris " bon pour l'Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și litere, medicina sau științe ori de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere strălucite în România în domeniul ilustrat de studiile lor din străinătate. Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
veselului său carnaval, ascunzându-și spaima de kitsch-ul interior, care-l pândește ca "operator" de limbaje publice, sub o mască neserioasă din hârtie de ziar". Capitolul IV și ultimul al cărții, "Mitologia Moftului Modern", oferă o incursiune în istoria gazetărească a Revoluției de la 1848, aptă să argumenteze că mitul revoluției a fost în primul rând o "invenție a presei", Poporul suveran devenind un tic verbal al demagogiei iresponsabile, dar cel mai adesea profitabile. Caragiale și-a găsit deja personajele "coapte
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ce l-ar fi așteptat. În concluzie, legendarul muzician a hăpăit totul singur, într-o viteză incredibilă, spre disperarea mea care-mi vedeam deja articolul compromis și-a ospătarilor, care nu reușeau să țină pasul cu foamea artistului. Pe plan gazetăresc, a însemnat un eșec. Dar faptul că am fost tolerat la masa lui Petre Ștefănescu Goangă, în timp ce "oficia culinar", mi se pare că a fost o șansă. Pe de altă parte, această amintire mă obligă să mă-ntreb, cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
apropie de roman, iar de vers doar în rare încercări juvenile, în traduceri și în parodii. În afară de roman, în cele patru decenii de scris a trecut prin toate genurile. Caragiale scrie poezii, vodeviluri, sonete și o dramă. Umple o activitate gazetărească desfășurată pe tot parcursul operei cu nuvele, schițe, cronici de artă și articole politice, dar și cu simple note, anecdote, cugetări malițioase. Supusă în general contingențelor, opera aceasta se impune prin unitate. Fragmente de forme și dimensiuni diferite se îmbină
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
aerul savant al acestuia. În dezbaterile înalte, în interpretarea textelor lui Rică Venturiano, el se află în postura Efimiței, e un învățăcel al ipistatului Ipingescu. Dar, ca și Leonida, și-a concentrat toată viața spirituală în această interpretare de texte gazetărești, după cum și-a concentrat disponibilitățile de gingășie asupra Vetei. Chiar în momentele de mâhnire, în izbucnirile de gelozie, se ferește să spună lucrurilor pe nume, își menajează soția sensibilă. În afară de venerația față de Veta, venerație de care beneficiază și Zița, în afară de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
care scriitorul descrie zilele sale de neurastenie în jungla indiană și profunzimea sentimentelor... europeanului încă de la acea dată. Harold nu este ceea ce pare a fi în film. Interesul acestui personaj pentru lumea indiană era stârnit exclusiv dintr-un spirit documentar gazetăresc (așa cum rezultă din român Harold dorea să scrie o carte despre India), uimirea să era doar rodul noutății unei realități pe care nu o înțelegea și nici măcar nu o acceptă consideră, în continuare, femeile indiene ca fiind animalice, barbare, murdare
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
într-o scrisoare. Ladima însuși are un temperament contradictoriu. Ca poet, unii îl așează în imediata descendență a lui Eminescu, în vreme ce Penciulescu îl consideră, nici mai mult, nici mai puțin, decât "un dobitoc". Nae Gheorghidiu e impresionat de geniul lui gazetăresc, se teme chiar de spiritul lui polemic, însă crede că, în relațiile cu ceilalți, Ladima e un tip falacios și îi tapează pe prieteni de bani. Comportamentul lui donquijotesc e remarcat de Miți Mărculeanu, prietena Emiliei și, în critica interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asta. Noi, cei care ne-am format "în luptă", am fost educați în cultul marilor idealuri și misii culturale, paralel cu trufașa depreciere a comercialului, a bunei frivolități, a ludicului de piață. Ce mare scofală cu topurile? Este un joc gazetăresc la fel de important sau insignifiant, de semnificativ sau superfluu, precum chestiunea generațiilor, a promoțiilor, a segmentării temporale pe cinci-nale, pe decenii sau pe 30 de ani. Totul este o convenție, o schematizare din rațiuni demonstrative, degeaba se supără autorii că sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
perspectiva auctorială, un efect comic pe care îl degajă însă în prezentul lecturii: Dilica, Milia, Tilia, Zilia, Dilia, Tedica, Helisa, Lurica, Adica...; la Caragiale putem vorbi însă de căutarea obstinată a unui astfel de efect vizibilă mai ales în producția gazetărească, dar nu numai pentru obținerea căruia se folosesc procedee aflate la periferia artisticului autentic: în Baioneta inteligentă ne întîmpină căpitanul în garda civică Guță Cotoi, în Urgent un semnatar al corespondenței este Al. Lingopolu, un statistician se numește Bob Schmeker
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală, construcția cu dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal este uzuală și frecvent întâlnită, în special, în limbajul gazetăresc. CAP. V FUNCȚIA SINTACTICĂ CU DUBLĂ SUBORDONARE SIMULTANĂ V.1 Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană Afirmam în capitolul anterior că subordonatul cu dublu regent simultan este o parte secundară de propoziție care privește numele, dar este exprimat în același
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]