2,189 matches
-
sau mai puțin formal, membri, membre în uniuni mai mult sau mai puțin formale. Dar, după cum spunea Miron Manega, nou (re)activata UZPR este altceva! Argumentul de neclintit este că spiritul rector al Uniunii este însuși Eminescu, cel mai mare gazetar, nu numai al „Timpului”, ci al tuturor timpurilor! Doamna Mariana Cristescu primește de la domnul Al Florin Țene și trofeul „Muza”. Meritat și acest Trofeu, pentru că ilustrează faptul - de fapt,...faptele literar-jurnalistice ale domniei sale - că se află cu Muza creației literare
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești, județul Lăpușna - consemnează autorul în evocarea întâlnirii cu mai vârstnicul său concetățean. A rostit aceste cuvinte, continuă el, cu atâta căldură și pasiune, încât
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
e frumos, a gandi drept e și mai bine... Ne-a părăsit în această dimineață, după săptămâni de suferință nemeritata o foarte mare personalitate cu care am avut privilegiul de a fi contemporani: profesor universitar doctor George G. Potra. Istoric, gazetar, diplomat, culegător de documente și organizator de arhive, editor, om de mare cultură, veritabil erudit și promotor neobosit de cultură românească în țară și în lume. Și, nu în ultimul rând și demn de remarcat și de respect în vremurile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
Gheorghe Pituț, George Alboiu ș.a. Unul din poeții ce continuă a-l cultiva în prezent este Ion Mărgineanu, născut la Lopadea Veche, în ținutul Apusenilor. Neostenit animator cultural al zonei natale, creator de cenacluri literare, instructor de echipe de dansuri, gazetar, dascăl, culegător de folclor etc., e un temperament eruptiv ce se pliază cu ușurință pe formula unei imagistici expansive, bolovănoase. Pagina d-sale emite jerbe magmatice, de-o impuritate originară ce încearcă a se topi în flacăra dicției: "Dintre gropile
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
sprijin financiar pentru a-i îngădui unui copil supradotat să continue studiile, pînă ce, așa era atunci, tînărul învață să fie ofițer de securitate. Acest episod face pereche socială și narativă cu acela al reușitului coleg ce devine unul din gazetarii din suita permanentă a Odiosului. În ambele "cazuri"se cuvine semnalată grija autorului de a nu da numele celor care au semnat pactul cu diavolul; nu e vorba doar de simpla discreție, ci și de o cunoscută metodă de generalizare
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
ridică-mi cuvintele, ca o bolborosire fierbinte din fundul mâlului care mă robește, până la fața undelor lucii de sus, de deasupra piscurilor, de deasupra cerului, către plutirea slobodă a închipuirii tale preacurate". Sunt cuvintele pe care purtătorul de cuvânt al gazetarului de la Bilete de papagal le rostește de fiecare dată "cu vocea lui guturală", atunci când începe să scrie. Din rugăciunile lui David "De unul singur n-am să scap, - pătruns de ape-n străadânc, m-afund întru noroi adânc, șuvoiu-mi trece
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
raționamentului imagologic propus aici. De pildă, faptul că, în tragica după-amiază de vară dinaintea internării în sanatoriu, Eminescu perorează, la Capșa, într-un furtunos crescendo. Criza, de care întregul guvern pare a fi vinovată, nu-și poate avea soluția - spune gazetarul de la Timpul - decât în asasinarea regelui Carol. O astfel de afirmație hazardată nu are, de bună seamă, urmări practice. De nici un fel. Nici dinspre publicistul de la revista conservatorilor, nici - desigur - dinspre conducătorul amenințat indirect. Simbolic însă, consecințele sunt de netrecut
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
părți și se scurg ani între capitole." (România literară, nr. 89, 6 ianuarie 1934). Revistele literare din ianuarie explică în numeroase note și comentarii misterul "întârzierii". Cartea nu a căpătat "bunul de difuzare", deoarece a fost îndrăgită de cenzură. Unii gazetari presupun că motivul ar fi fost scenele erotice, alții paginile referitoare la greva muncitorilor ceferiști de la Grivița. Cert e că în ziua apariției (9 februarie 1934) au fost cumpărate în București peste o sută de exemplare. După câteva zile, într-
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]
-
care, în același răstimp, a atins o temperatură a spiritului greu de suportat, în registrul unui analog elan transfigurator, legat de-o eschatologie etnică. Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
carte scrisă de un autor polivalent și concentric, ale cărui straturi psihologice se adună în jurul unui miez durabil: credința. Mai precis, există trei ipostaze ale lui Marius Vasileanu în acest volum; trei felii identitare îmbinîndu-se în aceeași ființă. Mai întîi, gazetarul comentînd evenimente din lumea ecleziastă, precum un autor care, aplecîndu-se asupra realității, plătește tributul reflecțiilor efemere pe marginea unor evenimente datate: fricțiunile din BOR, cazul Tanacu, kitsch-ul decorului bisericesc etc. În toate aceste cazuri, Marius Vasileanu, deși critic, lucid
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
E previzibil de împăciuitor și revoltător de blînd. Face figura unui propovăduitor al concordiei creștine într-o lume în alcătuirea căreia războiul e condiția sine qua non. E moderat și neagresiv, adică tot ce poate fi mai contraindicat pentru un gazetar care, așezat sub auspiciile războiului nevăzut, întruchipează ipostaza beligerantă a sacrului înghițit de profan. Al doilea strat însă, mai adînc și cu adevărat spectaculos, e cel al trăitorului creștin care își exprimă gîndurile sub forma reflecțiilor personale. E partea cea
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
de puțin lumesc, atît de spiritual. Numai în așa-numitul Grup de la Oxford se mai speră astăzi într-o salvare a Europei prin creștinism. Dar nici acolo nu s-a pomenit un jurămînt atît de aspru, un jurămînt aproape călugăresc". Gazetarul Noica de la Buna Vestire și de la Radio era aservit unei asemenea stări de spirit întrucît nu gîndea ideologic, ci trăia ideologic, își ideologiza viața. Îl va fi atras și aspectul inițiatic-ritualic al manifestărilor cămășilor verzi, trăsătura lor de sumbru cavalerism
Noica între extreme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8534_a_9859]
-
despre care s-a scris cel mai mult, de la nenumărate articole la monografii de serioasă ținută științifică și până la biografii aproape romanțate. Scrierile lui Tonitza însuși care se ridică la impresionanta cifră de 754 de articole și îl recomandă drept gazetar profesionist, au fost antologate, iar o parte importantă din bogata lui corespondență, riguros adnotată, a fost publicată. Artist multiplu dotat - pictor, desenator, zugrav de biserici, critic de artă, jurnalist și nu în ultimul rând profesor, bântuit de contradicții și inconsecvențe
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
toți marii importatori care vindeau pe piața din România mărfuri pe care nu catadicseau să le eticheteze pe limba cumpărătorilor. Din păcate, nici după ce Pruteanu a obținut o victorie nu numai de orgoliu personal, ci și de mare utilitate publică, gazetarii n-au vrut să priceapă că de fapt aceasta era prima victorie a românilor față de miserupismul multinaționalelor care considerau piața din România ca pe un fel de tarabă pentru subdezvoltați.
Pruteanu după Pruteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8619_a_9944]
-
toate marile ambasade de aci. Merită, de asemenea, reținut severul program zilnic pe care și-l impusese poetul-diplomat: dimineața, în drum spre Legație, se oprea câteva minute în grădina Kinsky, "în ipostaza de sfânt care hrănește păsările"; la birou era "gazetar și diplomat"; după-amiază studia căteva ore la Biblioteca Universității; către seară devenea "propagandist" al culturii și literaturii române, pe la ziarele și revistele pragheze; seara o consacra poeziei personale - sau spectacolelor de teatru; duminicile, împreună cu soția (uneori și cu familia altui
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
ca Titulescu". Într-un astfel de context, atașatul de presă Lucian Blaga (avansat la gradul de consilier diplomatic) depunea eforturi stăruitoare și inteligente de a prezenta cât mai bine, mai exact chipul și interesele țării sale. Întreține relații bune cu gazetari austrieci și străini: dr. Longstein, de la "Wiener Tag", conducător al Agenției "Transatlantic Radio"; Oskar Hartl și Artur Plarre, de la "Frankfurter Nachrichter"; Walter Sauter, de la "Basel Nachrichter"; Emil Maas, corespondentul vienez al ziarului "Chicago Tribune"; Robert Best, de la "United Press"; John
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
presă, antrenamentele deschise presei sau acțiunile de promovare a imaginii Stelei”. Să le interzică așadar posibilitatea și dreptul de a-și face meseria, fiindcă Ștucan i-a deranjat pe conducătorii Stelei! Un asemenea gest reprezintă o încălcare grosolană a drepturilor gazetarilor, iar Asociația Presei Sportive se vede nevoită să protesteze vehement împotriva acestei măsuri abuzive.
Decizia radicală a Stelei în privința ProSport. Asociaţia Presei Sportive protestează by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79932_a_81257]
-
Pillat. Nu mai existau Miorcanii, unde visătorul gândea cu naivitate să se stabilească și nici casele Brătianu. Autorul Tinereții ciudate risca să ajungă pe drumuri, cum se și întâmplă un timp. Și atunci, apelează la G. Călinescu, chiar dacă acesta, ca gazetar, se aliniase regimului: "Cum în noua ipostază de moșier expropriat - se întâmpla în 1949 - mă tem - mai devreme sau mai târziu - să fiu evacuat peste noapte din casă, mai ales că nu am din păcate vreo justificare în câmpul muncii
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
s-au și retras din zona asta șa presein.Cronicarț. știu că ori vor fi striviți dacă nu se supun sistemului, ori vor trebui să cedeze, dacă vor să reziste și să își facă un rost". Din fericire, mai există gazetari ca Tia Șerbănescu - nu prea mulți, ce-i drept - care nici nu cedează, dar nici nu se retrag. Chapeau! Otrava presei literare În ancheta găzduită de revista Acolada (Satu Mare, iunie 2009) pe tema relației dintre scris și lectură, Livius Ciocârlie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
Au apărut (în România) și câteva scurte note și șicane scrise de ziariști din tabăra adversă. E bine să fie cunoscute. Eliade însuși le menționează: "Pentru naționaliști Yoga era lipsită de interes pentru că nu se ocupa de Ťrealități româneștiť. Pentru gazetarii de stânga Yoga n-avea valoare pentru că o scrisesem eu, asistentul lui Nae Ionescu și colaboratorul Cuvîntului"26. Reproduc un calambur al lui Lascăr Sebastian având drept țintă ironizarea autorului Yogăi: "Se zice că dl Mircea Eliade ar fi scris
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]
-
sîngele strămoșilor lorť. De nu reușește nici acest gen, atunci întoarce foaia. Devine personal, încearcă să muște, pentru ca acel care va vedea balele pe pulpana omului de bvază să întrebe și de numele celui ce l-a îmbălat. Se face gazetar și împroașcă. Cearcă să puie pe fruntea unuia pecetea degenerării; altuia, el, democratul, îi impută originea obscură; celuilalt..., dar ce să mai continui! Acestea sunt frazele stereotipe ale tuturor pamfletarilor. Ca să le dee însă o notă mai curățică, pune moto
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
Ionel Teodoreanu, Aurel Bugariu, Filaret Barbu, Dimitrie Gusti, Romulus Vulcănescu, Mihail Sadoveanu, țăranii-scriitori Ghiță Bălan-Șerban, Petru Petrica, Pavel Blidariu, Maria Dogariu și alții, marcând o etapă în existența publicației. Chipul altui fiu al comunei, cel al publicistului Iulian Grozescu, primul gazetar profesionist bănățean, un posibil prieten al lui Eminescu, precum și blazonul ducesei de San Marco, comloșeana, soție a unui duce italian, cea care, cu puteri materiale de referință, a fost mentor al vieții culturale, veghează cu cinste frontispiciul publicației „Suflet nou
Agenda2005-51-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284525_a_285854]
-
cerul liber, sfințirea drapelului comunei cât și marea ședință festivă din sala Primăriei sub președinția d-lui Stoffel, primarul Jomboliei vor rămâne ca date istorice. ” Orașul trecea printr-o perioadă atât de grea, încât exista teama, manifestată de poetul și gazetarul Peter Jung, că nu-și va mai reveni niciodată: sârbii impuseseră impozite mari (pentru 30-40 jughere - 80 000 dinari, 50-60 jughere - 300 000 dinari, 100 jughere - 400 000 dinari), iar la retragere au furat „chiar și șinele de drum de
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
Jimbolia, maistru principal la lucrările de la Cernavodă Atletul Hans Wiesenma-yer, Alexander Krishan, cercetător al istoriei Banatului, Adalbert Kostner, medic veterinar, profesor universitar stabilit în Statele Unite, medicul urolog prof. dr. Petru Drăgan, compozitorul Adalbert Emmerich Bartzer, arhitectul Johann Jänner, poetul și gazetarul Peter Jung, medicul Karl Diel. Sunt doar câteva dintre marile personalități, din atât de diferite domenii, cu care locuitorii Jimboliei se mândresc și a căror activitate este ilustrată pe panourile din aripa muzeului Stefan Jäger, de pe strada Tudor Vladimirescu, destinată
Agenda2006-05-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284702_a_286031]
-
Ultima sa speranță se leagă de un foarte autoritar jurnalist de la Liverpool Daily Post, Jason Pryce. Aici mă opresc o clipă pentru a nota cât de bine îi ies lui Radu Paraschivescu paginile în care „transcrie” un articol al acestuia. Gazetar sportiv și el, Paraschivescu cunoaște și pe față, și pe dos regulile articleriei de clasă. De fapt, aportul lui Pryce e inestimabil. În mare parte, datorită lui imnul acesta spontan își face loc între celelalte imnuri, de tradiție, ale „cormoranilor
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]