2,190 matches
-
(n. 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel - d. 29 aprilie 1975, București, pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu) a fost un poet, dramaturg, eseist și gazetar român. O bună perioadă a fost asistent universitar la catedră de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu. S-a născut la poalele Gruiului din Câmpulung, de unde și pseudonimul literar "Gyr", prin derivație. A fost fiul actorului craiovean Coco Demetrescu. A fost
Radu Gyr () [Corola-website/Science/298578_a_299907]
-
care de asemena captează repede simpatia și încrederea cititorilor, fiind recunoscut de către forurile mass-media din Republica Moldova drept cel mai reușit debut în presa periodică din Republica Moldova. Ca redactor-șef, Val Butnaru a adunat în jurul "Jurnalului de Chișinău" o echipă de gazetari de înaltă calificare și numeroși colaboratori dintre personalitățile vieții politice și culturale basarabene. Însuși Val Butnaru publică număr de număr (inițial - săptămânal, iar din 2003, de două ori pe săptămână), sub genericul "E la nave va..." (preluat de la titlul celebrului
Val Butnaru () [Corola-website/Science/318550_a_319879]
-
caricaturist militant, mai ales pe teme politice și sociale. I s-au organizat numeroase expoziții și a călătorit mult după cel de-al Doilea Război Mondial. Iosif Ross făcea parte din grupul de intelectuali evrei format din scriitorul Benjamin Fundoianu, gazetarul Filip Brunea-Fox, pictorul M. H. Maxy, Rodica Wechsler, sora lui Fundoianu, sociologul și criticul de film Siegfried Kracauer, etc. Fiica lui Iosif Ross, Lulu, era balerină la Operă și una dintre cele mai apreciate profesoare de la Liceul de Coregrafie, soția
Iosif Ross () [Corola-website/Science/328860_a_330189]
-
Lupta”, considerate antinaționale, cosmopolite, „servind interese contrare năzuințelor românești” și, în aceeași optică, dăunând „sănătății morale a presei.” Măsura, vădit antidemocratică, a fost luată prin jurnal al Consiliului de Miniștri, și nu prin decret, fapt care nu angaja semnătura regelui. Gazetarul A.P. Samson, martor la eveniment, descria astfel atmosfera apăsătoare din redacția unuia dintre cele mai citite ziare: "redactorii „Adevărului”, adunați în holul mare al redacției, lângă portretele lui Al. Beldiman și C. Mille, discutau îngrijorați pe seama evenimentului, nimănui nevenindu-i
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
tot ce mișca. Iată un exemplu de astfel de vorbă de spirit. Prin 1950, Ion Iancovescu, Șerban Cioculescu, Ion Barbu și Radu Beligan se aflau la o masă în braseria de la Athénée Palace. Ușa se deschide brusc și un june gazetar de la „Scînteia” vine spre ei debordând de entusiasm: „Ați auzit ? În curând, în Uniunea Sovietică pâinea va fi gratis !” „Da, dar cu ce preț...”, a replicat trist Iancovescu. În 1946, când a solicitat o audiență unui coleg ajuns dregator cultural
Ion Iancovescu () [Corola-website/Science/321477_a_322806]
-
e comun personajului Ion Ghica, vocii analitice a naratorului care dublează majoritatea introspecțiilor și - surpriză - autorului Ghica în carne și oase. La fel cum actantul C. A. Rosetti nu se îndepărtează nici de firea, nici de vorbele omului politic și gazetarului care agita spiritele în presa liberală de la mijlocul veacului al nouăsprezecelea. Convulsiile unor oameni mai complecși decât timpul lor, care-și doresc onest puterea și care știu s-o obțină prin metode levantine, amestecul bizar de discurs normat britanic, dar
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
cu merite notabile. 5. G. Călinescu - Despre poezia lui Mihai Beniuc în Contemporanul, (8), nr. 39, 25 septembrie 1953, p. 3. 6. Festivalul internațional al tineretului s-a desfășurat la București în perioada iulie-august 1953. 7. Ion Pas (1895-1974), prozator, gazetar, traducător și memorialist. În perioada 1955-1958 a deținut funcția de prim-locțiitor al Ministrului Culturii. 8. G. Călinescu - [Cuvânt la Conferința pe țară a scriitorilor] în Gazeta literară, 9, nr. 6, 8 februarie 1962, p. 2 și [Scrisoare adresată Conferinței
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
sau Cesar Bolliac (n. 23 martie 1813, București - d. 25 februarie 1881, București) a fost unul dintre fruntașii revoluției din 1848, poet liric protestatar, promotor al studiilor arheologice și gazetar român. s-a născut la 23 martie 1813 la București în căsătoria dintre doctorul Anton Bogliako (Bogliaco), de origine greco-italiană, și Zinca Kalamogdartis, recăsătorită ulterior cu stolnicul Petrache Peretz, care a avut grijă de creșterea și educarea viitorului poet. După ce
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
entuziasm adolescentin, îl are ca model pe tânărul Petea Rostov, ambii murind în război. Reacția lui Radu Comșa la găsirea cadavrului lui Mihai Vardaru seamănă mult cu durerea trăită de ofițerul Vasili Denisov, prieten de familie al Rostovilor. Activitatea de gazetar i-a permis lui Cezar Petrescu să cunoască unele cazuri reale care i-ar fi putut servi ca surse de inspirație pentru scrierile sale. Un caz real relatat de un burghez (căruia „războiul i-a rotunjit averea și i-a
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de 4-3, prin golurile marcate de: Radu II (min. 11 și 24), Joita( min. 69) și Dobrin (min. 90), respectiv, Dragnea (min. 5) și Dudu Georgescu (min. 76, din penalty, și min. 89). După meci, în Sportul, cunoscutul și regretatul gazetar sportiv Ioan Chirilă scria, "Finala campionatului, așteptată cu un interes extraordinar, care a împuținat masiv numărul spectatorilor pe toate celelalte terenuri, s-a încheiat cu victoria meritată a piteștenilor, după un joc de mare tensiune, în care setea de victorie
FC Argeș Pitești () [Corola-website/Science/302536_a_303865]
-
favorabile lui C.Z. Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Astfel, în numărul 11/47, p. 14 din anul 1994 al revistei sibiene Puncte Cardinale, încă minorul Neamțu scria următoarele: „Să ne mai întrebăm atunci de ce acești numeroși «intelectuali», mulți dintre ei gazetari, istorici sau analiști politici [...], nu pot înțelege Legiunea și pe Căpitanul ei? Nu pot înțelege de ce Garda de Fier a fost înainte de toate o mișcare spirituală, o școală de refacere a sufletului românesc, în care, după cum spunea Codreanu (ascultând povața
Mihail Neamțu () [Corola-website/Science/309649_a_310978]
-
din viață la Budapesta, unde-și avea „curtea judecătorească”, în ziua de 17 februarie 1875. Potrivit mărturiei lui Elie Dăianu, „vestea morții lui a străbătut ca un fulger de durere prin toate inimile românești; așa încât bătrânul străjer al sorții neamului, gazetarul George Barițiu, nu se putu opri de la acest țipet de durere: ' Până când, Dumnezeule al părinților noștri, greutatea mânei tale peste noi?! Până când râurile de lacrimi să nu se mai șteargă de pe fețele noastre?'” „Gazeta de Transilvania” îi aducea omagiul, numindu
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La patronul Liceului Militar în Luminătorul, 67, nr. 4, aprilie 1934, p. 242-243 și Psalm în „Luminătorul”, 67, nr. 5, mai 1934, p. 307. 9. Nicolae Dunăreanu (1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25 iunie 1934, p. 2. 11. V[irgil] Gheorghiu - Eugen Ionescu - „Nu” în „Crai nou
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
1874) și Bacău (1888). Toate aceste locuri de muncă au fost temporare și pentru perioade de timp semnificative s-a susținut din punct de vedere material prin activitatea jurnalistică, lucrând ca redactor la "Monitorul Oficial", "Dâmbovița", "Presa", "Timpul" și "Războiul". Gazetar pasionat și destul de talentat, el a fost redactor-șef la mai multe periodice, printre care "Albina Pindului" (1868-1878), "Liceul român" (1870), "Steaua Daciei" (1871), "Tribuna" (1873), "Bucegiu" (1879) și "Sentinela" (1887). A scris pentru majoritatea ziarelor și revistelor importante ale
Grigore H. Grandea () [Corola-website/Science/335577_a_336906]
-
în proporție de mai mult de trei sferturi, a fost abandonat în faza de sonorizare tot din motive financiare. În acest film jucau Tony Zaharian, Mircea Lupu, Samy Wassman etc. În paralel cu aceste activități, Iorda a lucrat și ca gazetar, iar mai târziu ca director al unor teatre de copii din București și Brașov. El s-a remarcat și ca prozator, scriind literatură pentru copii, printre care amintim: "Oameni în cătușe de aur" (1946), "Alte pățanii și năzdrăvănii", "Meșterul strică
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
să mă reîntorc la starea mea de larvă, ca să nu-mi pierd mințile."6 în perioada interbelică Eliade a publicat peste douăzeci de articole (mai ales în "Vremea" și în "Cuvântul"), unde denunța degradarea vieții politice românești. Parlamentarii, miniștrii și gazetarii afaceriști, demagogi, lași și trădători sunt vinovați de degrigolada socială, economică și culturală a țării. în viziunea autorului totul a început după primul război mondial, când frauda, corupția și cinismul se alăturau șantajului și demagogiei: "Sunt oameni care astăzi taie
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
și cinismul se alăturau șantajului și demagogiei: "Sunt oameni care astăzi taie și spânzură în țara românească, și despre care nimeni nu poate spune precis ce bine au făcut, ce au muncit, de unde le vine puterea și averea. Există atâția gazetari, atâția subsecretari de stat, atâția deputați - cu care ne-am trezit deodată deasupra capului, stăpâni pe o putere sau un prestigiu ocult." 7 Dezgustat de demagogia tuturor partidelor politice, Eliade e necruțător cu strategia lor. Lipsite de orice doctrină, politicienii
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
în primul rând "trezirea" auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a fi în lume."10 Un articol al lui Eliade, impregnat de o amară ironie preia titlul calamburului (Cretinion) folosit de un gazetar aflat în solda guvernanților "în această țară de învârtiți și de băieți deștepți". "Cretinii se încăpățânează să lupte, să creadă în dreptate, în simțul de justiție al publicului, în generozitatea lui și în cavalerismul celor care atacă."11 Lăcașurile de
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
și executat. Inițial a conceput un plan împreună cu colegul de celulă, un anume Toader Ioraș, dar ulterior a renunțat, optând pentru doi studenți de origine aromână, Iancu (Ion) Caranica și Doru Belimace. Ion Caranica era student la Academia Comercială și gazetar. Fusese în capul listei electorale pentru județele Durostor și Caliacra. Doru Belimace era licențiat al Facultății de Litere a Universității din București și student la Facultatea de Drept în momentul producerii asasinatului. Tatăl său era portar la hotelul bucureștean "Excelsior
Nicadori () [Corola-website/Science/304640_a_305969]
-
În perioada comunistă, presa din România a creat o realitate paralelă, încercând să ascundă realitatea din România de la acea vreme. Presa nu era preocupată de adevăr, ci de „fardarea minciunii”. Epoca de aur a reprezentat pentru gazetarii români o îngrădire a libertății de exprimare. Criticul literar Mircea Zaciu a denumit "deceniul satanic” perioada 1980-1989, perioadă în care cultul personalității lui Ceaușescu a atins cele mai înalte culmi. Trecerea de la comunismul „liberal” la cultul personalității s-a produs
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
perioada comunistă dezinformarea cetățenilor și ocolirea adevărului. Acest fenomen de manipulare se simțea în mentalitatea omului de rând, Așadar, în perioada comunistă, nu se poate vorbi despre existența unui cod deontologic, de etică profesională, de valori în care să creadă gazetarii români și după care să se ghideze presa, deoarece aceasta se afla sub strictul control al dictatorului, iar ceea ce zicea acesta era lege. Politicul, mai cu seamă activitățile Tovarășului, constituia subiectul principal pentru gazetari. Contextul politic a influențat cu adevărat
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
de valori în care să creadă gazetarii români și după care să se ghideze presa, deoarece aceasta se afla sub strictul control al dictatorului, iar ceea ce zicea acesta era lege. Politicul, mai cu seamă activitățile Tovarășului, constituia subiectul principal pentru gazetari. Contextul politic a influențat cu adevărat evoluția presei. În tranziția de la dictatură la democrație, presa începe să se dezmorțească. Într-o prezentare din ziarul Scânteia, cel care până la Revoluția decembristă a fost „cel mai iubit fiu al poporului”, „geniul Carpaților
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
1938, Bucovina) a fost un compozitor român de muzică ușoară, aviator (pilot civil) și unul dintre primii parașutiști români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanțele sale) și munca de gazetar. Familia Fernic se va muta la Galați, unde Ionel urmează liceul „Vasile Alecsandri”. Aici îl cunoaște pe profesorul de muzică și compozitorul Teodor Fuchs, de la care va lua primele lecții de chitară și pian. Pasionat de muzică, dar și de
Ionel Fernic () [Corola-website/Science/309708_a_311037]
-
inițială periclita libertatea presei. Publicist incisiv și de talent, Uri Avneri a îmbogățit limba ebraica cu un numar de cuvinte și expresii că prescurtarea "Hak" pentru "haver kneset" (membru al Knessetului), "halalit" - termenul ebraic pentru navă spațială, sau "ktavlav" pentru gazetari care își pun condeiul în slujba celor suspuși (de la cuvântul ebraic „kelavlav”, însemnând „cățeluș”). În anul 1956 Uri Avneri a înființat, împreună cu Nathan Yalin Mor și alți foști activiști naționaliști evrei deviați spre stânga radicală politică , mișcarea "Acțiunea Semita", care
Uri Avneri () [Corola-website/Science/320922_a_322251]
-
confrate, G. Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța] Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Sadoveanu, coautor la unele manuale didactice. 2. Mihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, gazetar și memorialist. Din anul 1925 este numit director al revistei Adevărul literar și artistic până la suprimarea publicației, în 1939. 3. Sandra Cotovu, Conferențiarul în Adevărul literar și artistic, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7. 4. Virgil
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]