3,294 matches
-
pe figura de ceară, numai să nu cadă de acolo, altfel își vor pierde conducătorul, o mulțime de voci, o mulțime de mâni se îndreaptă spre figura de ceară din copac și strigă: "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", piața geme de vuietul acestui nume, omul este dat jos din copac, este urcat pe cabina unui camion de mare tonaj, am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să câștig bani". Începe să-mi placă acest om, el simte acest lucru și se străduiește să mă impresioneze. Suntem chemați la masă. Sunt plasată la dreapta lui Jozsi, iar Jozsi stă în capul mesei. Ștefi, undeva pe la mijloc. Masa geme de bunătăți. Silvia se uită la mine, dar nu sunt sigură că mă vede. Ceea ce îmi place la Ștefi și la Jozsi este că își tratează musafirii cu naturalețe, am simțit asta din prima clipă. Restul comunității românești este ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
țipă în tăcerea din sală, pianul se dezlănțuie, Sandei atacă clapele cu furie, închide ochii și o vede pe Zinzin în spatele ei aplecată peste arcuș ca peste balustrada unui pod, gata-gata să se arunce în volbura apelor, atacă pianul, acesta geme din toți rărunchii, vede incendiul de la mănăstire, măicuțele hăcuite de soldați, Maria cântând la pian în mijlocul dezmățului și al focului, cu o expresie de fericire pe față, un soldat bătrân își înfășoară mâna în părul Mariei și o înșfacă târând
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și o înșfacă târând-o după el, îi vede doar picioarele dispărând în tufișuri, băiatul din Clădirea Albastră, privirea lui de dincolo de gardul de sârmă ghimpată, trupurile celor care o violau, respirația puturoasă, senzația că o spintecă în bucăți, pianul geme, cântă singur în peșteră, își vede trupul zăcând lângă trupurile Mariei și mamei, două trupuri uscate, al ei înecat în sânge și în durere, leșinul, boala, răul de moarte, pianul cântă singur în peșteră, ea se înalță la cer, de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
greața, greața, păianjenii uriași, fantomele, durerea, greața, vioara lui Zinzin cântând bezmetic, femeia aplecată peste vioară ca peste balustrada unui pod, atacă clapele pianului și vede chipul transfigurat al lui Alex, trupul gol lângă al ei, tremurând ca în transă, gemând de plăcere, senzația ei de vomă, îi întoarce spatele, el o îmbrățișează, mușchii i se contractă dureros, el o mângâie pe păr, sare din pat și intră sub duș, îi vine să urle ca o fiară, dă drumul la apă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și iarăși să muncească, s-au transformat în picamăre, nimeni nu-i poate opri, ei spun că ăsta-i sensul vieții, o fi, dar al nostru e altul, e sex și manele", vioara țipă în tăcerea groasă din sală, pianul geme ca o fiară, femeii din sală îi sângerează stigmatele... CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și trântind cu nepăsare uși,grupuri de oameni discutând În șoaptă ori vociferând cu gravitate peste niște foi scrise. Cineva Într-o salopetă portocalie Împingea din celălalt capăt al holului o targă mobilă, pe care se afla lungită o femeie gemând. Mai văzu un cuplu de vârstnici care Încerca precipitat să-și facă loc prin mulțime, ca să prindă două scaune rămase neocupate și pe o doamnă cu un copil de mână, izbită de o tânără care trecu În mare viteză, cărând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
rușine si Înghit În sec, scârbit de clipa mea de slăbiciune. Scot un urlet Înfiorător și mă arunc În luptă, zburlind liniștea ce mă Înconjura. După izbituri puternice, repetate În valuri, iar și iar, patul trosnește din toate Încheieturile și geme adânc. Forța e stăpâna mea acum, ea Îmi Îmbată spiritul și-mi călăuzește pașii. După alte lovituri, aplicate cu măiestrie, se prăbușește definitiv, ca un bizon lovit violent de tomahawk-ul celui mai iscusit vânător, Într-un val de praf
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
consolidarea viitoarei clădiri a judecătoriei care, în urma studiilor de geodezie, cerea asigurarea unui grad de seismicitate ridicat, mai ales că vechea clădire era așezată pe un sol macroporos. În dimineața când reveni la birou, secretara îi aduse o mapă ce gemea de corespondeță care aștepta rezolvări. Aceasta era pe cale să părăsească biroul, când își aminti că nu-l informase pe șef de unele probleme ivite în lipsa sa. - Șefu’, cât ați lipsit, în fiecare zi v-a căutat un tânăr. Spunea că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
sofa, ori, ca de pe bătrânul pat de țară, fără cap și fără coadă, cum zicea, el, mereu, că e. La momentul potrivit, își înșurubă picioarele în metalul din partea din spate, a patului, și se împinse cu atâta putere, încât, ea, gemu: he! nebunule, că o să pătrunzi cu totul în mine. Nu chiar, nu te teme. și se opinti din nou. Apoi se liniști. De fapt, se liniștiră amândoi. Căzură, unul lângă altul, osteniți, după care ea îngăimă: Vezi? Numai pentru inaugurare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Și uite cum mă învinețesc la ochi, dă zici că am furat-o original. Ptiu, a dracu' ușă! Cum a venit ea derect, da' derect cu urechea aia taman în trompă". Se spălă pe mâini și pe față cu grijă, gemând ori de câte ori își atingea proboscida. Își aranjă și părul, dându-l peste cap, cu un aer de gigolo în mizerie. "Haide, dom'ne, că nu-mi stă așa rău", se încurajă el. Dădu din cap a lehamite: "Nu-mi stă rău
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
începuse să-i dogorească. Acum și partea superioară a orbitelor îl durea, iar hemoragia parcă se intensificase. Dădu drumul la televizor să vadă un meci, sfârși și a doua bere, dar tot degeaba. Durerea nu-l slăbea deloc. Zăcu așa, gemând și bibilit cu leacuri bătrânești de soție, care profitase de starea lui și mutase pe alt canal. Curând simți cum îl sfredelește din ce în ce mai tare până în baza osului frunții. Atunci nu mai rezistă și hotărî că e cazul să se ducă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
așijderea. Tipii tăifăsuiau relaxați cu câte un pahar de plastic în mână. Pe buzunarele de la pieptul fiecăruia scria "Chirurgie I". Curând li se alăturară două fătuci în halate albe care-și aprinseră niște țigări lungi și subțirele. Pacientul cel brunet gemu sonor, privind întregul grup cu un subînțeles străveziu. Dar aceștia ascultau cu multă atenție ce le povestea un al cincilea, în costumaș și bonețică albe, proaspăt sosit. Prima cucoană ieși din nou de la PRIMIRI, de data asta cu o farfurioară
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Aizic. De departe, angrosistul a început să vorbească, mirat peste măsură: Ori am eu vedenii ori s-o întâmplat o minune! Ia te uită dumneata și te crucește! Ca ieri-alaltăieri și-au luat adio de la cărăușie și astăzi carele lor gem sub greutatea sacilor. Ce faceți, oameni buni? Nu vă e deajuns câte drumuri ați bătut o viață? Numai eu de când vă știu și mi-o albit părul, d-apoi încă de pe vremea tatălui meu? O viață de om nu alta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Îi curgea șiroaie pe trup, lipindu-i cămeșoiul de piele. În mâna pe care-o agita deasupra capului strângea un mic obiect galben și se pregătea să strige ceva, când degetele lui Napoleon i se Încleștară pe umăr. — Evri... aaah! gemu bătrânul. — Măi Arhimede, ce vă câcâiți atâta Înăuntru? se răsti Napoleon. — Marat, Maiestate, explică Arhimede, crispat sub falangele imperiale. Îi place să se bălăcească. — Și asta ce-i? continuă aspru Împăratul. Știți că n-aveți voie cu rățuște-n cadă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bate din palme - presupunând că, În acele secunde dramatice, i-ar fi ars cuiva să bată din palme -, a fost năpădit de adunătura soldaților electronici. Cabluri de alimentare au apărut de peste tot, imobilizându-l la pământ. — Fugiți! Salvați-vă! a gemut el eroic, Împingându-ne cu privirea, În timp ce un ondulator de păr Începuse să-i pârlească mustața. Supliciul lui nu trebuia să rămână inutil ( Între timp, un storcător de fructe prinsese a-i răzui buricele degetelor de la mâna stângă); pe sub capa
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
apoi o luă la fugă și se adăposti după niște tufișuri, așa cum Învățase la ședințele de instrucție tactică. Iuffo și sergentul Pumpkin se aruncară și ei la pămînt, speriați. Pumpkin ridică doar puțin capul, pentru a Întreba: — Unde ești? — Aici, gemu soldatul ițindu-se de după mărăcini. — Măi boule, cine ți-a dat ordin să tragi? Nu avea dreptate, se aflau În misiune de luptă. La ședințele de instrucție tactică li se spusese clar că, În anumite situații de pericol iminent, pot deschide
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
drăguță, româncă, are aproape douăzeci și unu de ani, fără copii... O cheamă Vioryka! Tati, dar e prea tînără pentru tine! protestă Christina. — Te asigur că e o doamnă serioasă și distinsă, cu o bună educație. Am cunoscut-o pe internet. De ce geme cel pe care-l doare ceva? Pentru că gemetele Îi alină durerea. Nu e doar o impresie subiectivă, cum s-ar crede la prima vedere, chiar așa se Întîmplă - efectiv! Colonelul era singur În cabinetul său și gemea; cu cît gemea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe internet. De ce geme cel pe care-l doare ceva? Pentru că gemetele Îi alină durerea. Nu e doar o impresie subiectivă, cum s-ar crede la prima vedere, chiar așa se Întîmplă - efectiv! Colonelul era singur În cabinetul său și gemea; cu cît gemea mai tare, cu atît Îl durea mai puțin. Dacă ar fi putut țipa, probabil că nu l-ar mai fi durut deloc - dar nu-și putea permite, pentru că l-ar fi auzit secretara și cine știe ce și-ar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
geme cel pe care-l doare ceva? Pentru că gemetele Îi alină durerea. Nu e doar o impresie subiectivă, cum s-ar crede la prima vedere, chiar așa se Întîmplă - efectiv! Colonelul era singur În cabinetul său și gemea; cu cît gemea mai tare, cu atît Îl durea mai puțin. Dacă ar fi putut țipa, probabil că nu l-ar mai fi durut deloc - dar nu-și putea permite, pentru că l-ar fi auzit secretara și cine știe ce și-ar fi Închipuit! În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ține cât mai mult captivă aroma ei. Vara făceam acest lucru În fiecare dimineață desculț, În livadă, lângă o brazdă de tufănele luând apă dintr-o cană de lut. Simțeam limba rece și amorțită plăcut. Urma o inspecție prin livada gemând de rod, ca o femeie În pragul nașterii. Iarba se culca supusă sub pașii mei și răspândea o mireasmă puternică, nedefinită, care mă amețea. Dumnezeu o luase pe mama acolo, sus În ceruri, cu gândurile ei cu tot, cu amintirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
făcute dintr-un aluat magic de lumină și mirodenii. La naștere i se dăduse un nume de scriitor japonez pe care Antoniu i-l schimbase cu altul casnic și delicat Plăcințica. Plăcințica lui dispăruse Însă pentru totdeauna, lăsând În ghetoul gemând de mizerie și suferință, ,o rană vie, sângerândă: sufletul lui Antoniu. Zile Întregi a căutat-o de dimineață până noaptea târziu, a pândit trotuarele, a făcut turul piețelor, a Îndurat ocări și batjocură intrând prin restaurante și bistrouri, prin spitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mă uit la stele. Azi noapte, trecând pe sub fereastra vecinei cu nas de papagal, cea care locuiește În casa de alături, m-am oprit câteva clipe și, am privit Înăuntru prin ochiurile perdelei. În penumbră am zărit-o pe vecină gemând și zbătându-se cu picioarele desfăcute sub o huidumă de bărbat, gol. Am atins fără să vreau burlanul de tinichea care a scos un sunet dogit care i-a făcut pe protagoniști să stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
țipi și ochii tăi Înroșiți de ură privesc umbra altui porumbel prin draperia ocru, luminată de soare, mi-a distrus viața, iar copilul se cațără pe cuvintele ei cu o forță teribilă. În casa preotului se mănâncă bine, temeinic. Frigiderul geme de carne, cămara e mândria lui-băuturi scumpe, mirodenii de peste mări și țări, butoiașe pline cu calupuri de brânză, mostre de băuturi În sticluțe de Murano, În cămară, fose placate cu nichel adăpostesc ciorchini de struguri din soiurile cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un bărbat sfrijit, cu o față de papagal, Îmbrăcat Într-un fulgarin care-i acoperă chiar și Încălțările, Îi dă un șut În fund, ,,convingând-o,, să renunțe. Din când În când coada se mișcă Înainte și Înapoi, flux și reflux, gemând de disperare și neputință. Foamea zgâlțâie din temelii trupurile ciuntite și sfârșite de sărăcie, și un fior de teamă, ca un cutremur le devastează viscerele. Cei care au primit porțiile se vor ascunde prin cotloanele pe unde Își duc traiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]