1,111 matches
-
fiul lui William Robertson avea să se numească Thomas Williamson (fiul lui William), iar Henry, fiul acestuia din urmă, Henry Thompson (fiul lui Thomas). După cum vedem, numele nepotului nu ne dă nici un indiciu cu privire la identitatea bunicului, ceea ce face dificilă stabilirea genealogiei doar pe baza numelor de botez. Foarte multe patronime din nordul Europei, deși acum sunt permanente, conțin Încă particule care, asemenea unui insecte conservate În cihlimbar, amintesc de Întrebuințarea lor străveche - desemnarea tatălui persoanei respective (Fitz-, O’-, -sen, -son, -s
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se asigura că membrii acestuia nu pot vorbi ușor cu ceilalți sau nu pot mânca cu aceștia. Acest lucru este adevărat În ciuda faptului că, după cum remarcă foarte bine Benedict Anderson, „trecutul național” este foarte adesea creat pornind de la o falsă genealogie. Eugene Weber, Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, Stanford University Press, Stanford, 1976, cap. 6. Weber arată că, În ultimul sfert al secolului al XIX-lea, o jumătate din francezii de 18 ani aveau o altă limbă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
spiritistă, I-III, tr. Jenica Tabacu, București, 2002-2003; Folcloristica, I-II, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 2003; Studii literare, filosofice și culturale, îngr. Stancu Ilin, București, 2003. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 137-142; Maiorescu, Critice, I, 177, III, 33-34, 38-41; Genealogia și biografia d-lui B.P. Hasdeu, Craiova, 1884; B. Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 244-248; Petrașcu, Scriitori, 1-46; I.L. Caragiale, Opere, III, îngr. Paul Zarifopol, București, 1932, 166-178; Iorga, Oameni, I, 211-214, IV, 149-150
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Villon contemporan și dement, care panoramează „Submarinele de aur/ Plutind prin creierul unui nebun”. Pentru proza lui I. caracteristic este „romanul” Nemaipomenitele pățanii ale lui Milorad de Bouteille (1970). Se recontextualizează aici, de la o distanță ironică și autoironică, biografiile și genealogiile întâlnite în romantism. Prelucrarea „izvoarelor” e realizată cu o ingenuitate prefăcută, de tip Borges: sursele fanteziste sunt consemnate, colate, luate în serios, corectate în părțile prea de tot incredibile, interpretate detectivistic în funcție de enciclopedia unor cunoștințe inventate. Sunt introduse și pastișate
IVANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
Polonia, în „Arhiva genealogică“, II (VII), 1995, nr. 1-2, p. 305-313. • Ilona Czamańska, Caracterul legăturilor lui Jan Zamoyski cu Movileștii, în „Arhiva genealogică“, III, (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 312. privește contextul intern al Moldovei în veacul XVII, specialiști în genealogia românească au demonstrat dominarea politică a acestui veac de un clan bicefal, anume cel al Movileștilor, cu succesorii lor, Prăjeștii, calificați în epocă drept „nepoții Movileștilor“23. Unii dintre acești boieri, mari dregători în același timp ai statului moldovean, își
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Lujeni, II. Introducerea pridvorului în planul bisericilor moldovenești, București, 1930, p. 1-8 și pl. I-II. • Am discutat această înrudire în comunicarea mea, Cercetarea moștenirilor și a rudelor: Miron Costin și Ileana Movilă, prezentată la al XII-lea Congres de Genealogie și Heraldică, Iași, mai 2003 (în manuscris). • Ștefan S. Gorovei, „Din Purice - Movilă“ și „Barnovschi - Moghilă“. Două explicații (nu numai) genealogice, în ArhGen, III (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 330-332. • Mitropolitul Anastasie Crimca (1600-1629), în MMS, an. XXXIV, nr. 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
continuitatea clasei dominante, ceea ce presupune o continuitate de tradiție și de metode, a rămas neatinsă în 1822, când, trecând peste episodul revoluționar din anul precedent, puterea s-a transmis în cadrul aceluiași grup de familii. Oricine a pătruns vreodată în hățișul genealogiilor fanariote, nu pentru desfătarea personală, ci pentru a identifica subtextul social al unei politici, a observat în încâlcirea unor relații de rudenie numai aparent întâmplătoare chezășia mereu înnoită a alianțelor imediat utile. Un exemplu este cel al familiei Manu, care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conținând cifrul pe care-l folosea în corespondența cu Grigore D. Ghica. • Dovadă, bogata literatură politică al cărei inventar a fost alcătuit de Vlad Georgescu, Mémoires et projets de réforme dans les Principautés Roumaines, I-II, Bucarest, 1970-1972. • N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, București, 1902, p. 518-519, scrisoare către contele Piotr I. Panin. habsburgilor pentru Țara Românească, ceea ce ar fi însemnat „affranchir un peuple de la tyrannie“ și semnează, cu o formulă care arată că le era familiară retorica Revoluției Franceze, „les représentants
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
larg, îndeosebi în Trecute vieți de doamne și domnițe (I-III, 1932-1939), Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues (1937) și Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane (1943). Dacă incursiunile istorice ale lui G. vădesc, nu o dată, carențe (genealogii fastidioase, exces documentar, intervenții polemice, pasaje confuze sau incoerente), piesa de rezistență rămâne lucrarea Trecute vieți de doamne și domnițe (volumul I a fost premiat de Academia Română). Subiectele, pe cât de inedite pe atât de captivante, se derulează în povestiri pline
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
mistere de roman polițist. Întâmplări reale și multe fabulații, întreținute de mirajul cinematografic și de lecturi, compun un eșafodaj plin de elemente surpriză, în care se recunosc vechi trucuri literare. Relu și Olly von Stein, alias Olenka Orlowsky (cu o genealogie artificial complicată), actriță germană și spioană pentru cauza Poloniei de partea Antantei, sunt un Tristan și o Isoldă moderni, iar ofițerul german Otto von Stein, sacrificat în final, e un alt rege Mark. Romanul rezistă mai bine în latura sa
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai multe planuri, insuficient asamblate
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea fructifică asidue cercetări: documentele colecției Hurmuzachi, lucrările lui A. D. Xenopol, N. Iorga, memorialistica lui Ion Ghica, C. D. Aricescu, I. Heliade-Rădulescu; prin I. Șt. Cezianu, strănepotul lui Iancu Jianu, a cunoscut în amănunt genealogia Jienilor. Zeci de personaje istorice se perindă de-a lungul romanului, creionate alert, uneori printr-o singură trăsătură distinctivă, într-un fel ca în cronica lui Gr. Ureche. Din culegerile lui Sim. Fl. Marian împrumută stihuri de doină și baladă
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
la prestigiu și statut social, fie el local sau național, era de asemenea necesar, și se obținea prin popularitate (în cazul actorilor, scriitorilor etc.), prin profesionalism (în cazul medicilor, avocaților etc.), prin rețeaua de relații interpersonale, ba chiar și prin genealogie, în cazurile în care istoria familială conta - și, paradoxal, ea conta destul de mult atât pentru elitele recuperate ale fostei societăți românești interbelice, cât și pentru elitele politice ale noii societăți comuniste (ilegaliștii, de exemplu). Combinația dintre bani și statut social
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
printre antecedentele cărții lui H. Nu întâmplător o serie de personaje din Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, romanul lui Camil Petrescu, se amestecă printre creaturile fictive ale prozatorului, ambiguizând demarcațiile dintre literatură și viață. Scriitorul își deconspiră genealogia în chiar momentul când își încheie conturile cu ea. Fluența scriiturii camilpetresciene este total compromisă. Pretenția naratorului de a-și recompune trecutul ca pe un puzzle, convertind o serie de incidente într-un Destin - și, de ce nu, într-o Carte
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
intelectualilor: o retrospectivă istorică Monografia ideologiilor literare Anii ’90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de cercetare privind elitele intelectuale din două țări ale „socialismului real”, Germania de Est (fosta RDG) și România. Aceste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Împlinit. Este principala explicație a metamorfozei acestui anti-model În mode intelectuale și a menținerii capacității sale de vătămare politică În pofida sfârșitului prea puțin glorios al personajului și a urmărilor funeste ale acțiunii sale. Narcisismul intelectualilor de astăzi În căutare de genealogii proprii, grăbiți să șteargă «paranteză istorică comunistă» și să restaureze o mitică vârstă de aur a culturii naționale este, fără Îndoială, o altă cauză. Un dublu discurs al extremei Este vorba În fond de un dublu discurs extremist, cel al
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai autonome, GDS-ul a devenit mai instituționalizat și funcționează că o academie alternativă: puține noi adeziuni, reuniuni ceremoniale pentru atribuiri de premii, diminuarea dezbaterilor și a «meselor rotunde», În vreme ce mai mulți dintre membrii fondatori s-au Îndepărtat de grup. Genealogii și traiectorii Caracterul intelectual și «de elită» al grupului este evidențiat de profesiunile celor 48 de membri actuali. Universitarii constituie majoritatea (26); scriitorii, În sens larg, sunt 17; 8 sunt artiști plastici (și un arhitect); științele sociale sunt puțin reprezentate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Statele Unite, Câmpeanu s-a Întors la sondaje, fondând propriu sau institut În anii ’90, cu sprijinul GDS, unde Își instalase biroul. Referințele la o cultură comună sunt cele ce-i leagă intelectual pe membrii grupului. Grupul este mai eterogen În ceea ce privește genealogiile familiale, În aceeași asociație regăsindu-se descendenți ai vechii burghezii naționale, care beneficiază de o adevarată reabilitare și o restaurație economică și politică, precum și câțiva descendenți ai nomenclaturii comuniste, desprinși ideologic de moștenirea familială. Această apropiere, la prima vedere surprinzătoare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Literatura și arta”, redactor la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și la Editura Prut Internațional. Face parte din generația „ochiului al treilea” (Nicolae Dabija), care și-a propus să repună esteticul în drepturile lui. Debutează în 1974 cu placheta de versuri Genealogie. Este laureat al Premiului „George Bacovia” (Bacău, 1996). R. se înscrie în albia liricii de factură tradițională, de o mare simplitate și melodicitate, degajată și sinceră. Și-a descoperit repede formula - cea a „citirii” într-un mod nou a proverbelor
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
de efect sau construcții oximoronice (Răsai, soare, De parcă te ascultă Eminescu, Veșnicul mire, L-ați văzut pe Ianus?, Busuioc, Masca, Focul ascuns ș.a.). A semnat și câteva plachete de versuri pentru copii, vădind o înțelegere subtilă a sufletului infantil. SCRIERI: Genealogie, Chișinău, 1974; Citirea proverbelor, Chișinău, 1979; Dacă ai un prieten, Chișinău, 1983; Din tată în fiu, Chișinău, 1984; Mama coase-o floricea, 1987; Ce am pe suflet, Chișinău, 1988; Doi iezi, Chișinău, 1990; Uriașul cu trei ochi, Chișinău, 1991; Note
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
al idilelor cu figurație păgână, nu pare lipsită de temei. R. nu își limitează activitatea literară la aceea de poet. El traduce Cântarea Cântărilor (1925), poezii de Goethe, piese de Sigbjörn Obstfelder, Gunnar Heiberg, Fausto Martini ș.a. Publică studii de genealogie și istorie cu o documentare minuțioasă, dintre care se remarcă lucrarea Contribuții la cunoașterea lui Tudor Vladimirescu (1942). SCRIERI: Izvoare limpezi, Craiova, 1923; Cuiburi în soare, Craiova, 1926; Hermanosa din Corint. Povestea unei hetaire, București, 1927; Grădina lui Teocrit, București
ROMANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289309_a_290638]
-
ROSETTI, Radu R. (20.III.1877, Căiuți, j. Bacău -2.VI.1949, București), memorialist. Este fiul Emmei (n. Bogdan) și al scriitorului Radu Rosetti. Moștenește din partea tatălui pasiunea pentru istorie și genealogie, iar din partea mamei cultul armelor, la vremea lui, bunicul, Lascăr L. Bogdan, fiind ofițer în prima baterie de artilerie din Moldova. După întâii ani de școală la Căiuți, urmează Liceul Național din Iași, încheiat în 1895 cu bacalaureatul în litere
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele, 53. F. F.
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
Scenariul romanului, care revine și în Când vine umbra (1979), e declanșat printr-un truc narativ: protagonistul, aflat într-un punct de criză (de regulă, destituit de la locul de muncă), ia cunoștință de sine prin exercițiul cathartic al investigării propriei genealogii, pe care o transformă în poveste, discurs, act creator. Totuși, nu este vorba despre un metaroman sau un roman în roman, ci de o formulă narativă specifică, amestecând confesiunea transpusă în stil indirect liber cu „povestirea indirectă” (Ioan Holban) sau
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
Aichelburg, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1975 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Inge Borde Klein, Teatrul de păpuși, București, 1980; Klaus Kessler, Cronică târzie, București, 1984; Otto Flake, Castelul Ortenau, București, 1986; Friedrich Nietzsche, Despre genealogia moralei, postfață Ion Ianoși, Cluj-Napoca, 1993 (în colaborare cu Janina Ianoși); Goethe despre „Faust”, în Goethe, Faust, tr. și introd. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1996. Repere bibliografice: Ardeleanu, Opinii, 113-116; Gabriel Țepelea, „Fragmentarium clujean”, RL, 1988, 16; Nae Antonescu, „Fragmentarium
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]