540 matches
-
înșine. Lucrăm cu o pedagogie depășită, calibrată într-o eră când valorile, cunoștințele și conduitele erau gândite ca ceva exterior indivizilor și care trebuiau cucerite, achiziționate, eventual concretizate; în nici un caz acestea nu erau încorporate într-o manieră personală, procesuală, generativă. 5. Din punct de vedere al formelor de congregare a energiilor sau inteligențelor, suntem tributari în continuare formulelor simple, izolaționiste și mecanice de implicare individuală, și nu celor prin colaborare, comuniune cognitivă și convivialitate organică. Predeterminăm cu rigurozitate grupurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în care nu reducția conceptuală primează, ci "circuitul" conceptual 857. c) Reabilitări conceptuale, adică resuscitarea unor concepte moarte în gândirea reductoare a științei de până acum, de genul "organizării", "eului" sau "ființei"858. Conceptualizarea complexă angajează ceea ce Morin numește "gândirea generativă"859. Macro-conceptele și asocierile conceptuale antagoniste pe care le solicită gândirea complexității funcționează numai prin "bucle recursive". O buclă de acest tip este o relație activă și retroactivă între două sau mai multe concepte care în mod obișnuit funcționează separat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complică și iau forme geometrice foarte complexe, atunci când avem de-a face cu macro-concepte în care sunt prinse mai multe noțiuni, ca de exemplu "dezordine / ordine / organizare / interacțiune". Or, Morin arată că ideea de buclă ne invită la o "gândire generativă", deoarece ea semnifică faptul că "nu se poate gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că orice explicație, în loc de a fi reducționistă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
54-56. 25 Solomon Marcus, op. cit., p. 21. 26 De exemplu, dihotomia empiric-rațional a împărțit pe filosofii Greciei antice în două tabere și întreține conflictul de idei și în zilele noastre, opunând pe reprezentanții psihologiei genetice și pe cei ai psihologiei generative (Cf. Solomon Marcus, "Tipuri de înțelegere în cunoașterea contemporană", în Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). 27 Pentru exemplificare, vezi: Anton Dumitriu, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966; Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științifică. Întemeiată pe o informație impresionantă, Receptarea poetică este „o sinteză personală cu numeroase contribuții de indiscutabilă valoare”, care lasă „impresia unei cărți de o rară densitate, utilitate și acuratețe științifică” (Theodor Hristea). Lucrarea Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative (1995) reprezintă o abordare interdisciplinară la care și-au dat concursul lingvistica, semiotica în general și pragmatica în special, semantica logică și metodele matematice de semiformalizare. După o discuție teoretică asupra textului ca „obiect”, „act” și „activitate de limbaj”, M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
au dat concursul lingvistica, semiotica în general și pragmatica în special, semantica logică și metodele matematice de semiformalizare. După o discuție teoretică asupra textului ca „obiect”, „act” și „activitate de limbaj”, M. trece la o analiză mai aplicată, descriind perspectiva generativă în gramatica și teoria textului. Se propune o abordare personală, conform căreia structura de suprafață a textului poetic este structura de suprafață și structura de adâncime a propozițiilor în succesiunea lor liniară, în timp ce structura de adâncime este o mulțime vagă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
semantice, structurată în două sau mai multe domenii semantice. Între componentele unui domeniu semantic, ca și între domeniile semantice considerate global, se stabilesc relații de diferite tipuri. Din această perspectivă sunt prezentate ca sublumi posibile ale lumii textului câteva modele generative, ilustrate cu analizele unor poezii de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita Stănescu. Revenind la nivelul abstract, bazat însă pe modelul propus, M. înțelege structura de adâncime a textului ca fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
poeziei dintre 1960 și 1980, primul analizând textele din perspectiva alcătuirii lor interne, cel de-al doilea având în atenție textele în globalitatea lor. SCRIERI: Receptarea poetică, București, 1980; Neguțătorul de vise, București, 1993; Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, București, 1995; Limbajul poeziei românești neomoderne, București, 2001; Semiotica poeziei românești neomoderne, București, 2003. Repere bibliografice: Theodor Hristea, „Receptarea poetică”, RL, 1980, 28; Mihai Niculescu, „Receptarea poetică”, LCF, 1980, 51; Andrei Corbea, Din nou despre estetica receptării, VR, 1981, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
oferă spre examinare doar material scris. Abordarea dinspre sincronie înspre diacronie permite însă formularea unui set coerent de teste sintactice în sincronie care să fie extinse înspre, și adaptate la, diacronie. Cadrul teoretic al lucrării este Programul Minimalist al Gramaticii Generative, în varianta dezvoltată după anii 2000 (Chomsky 2000 și urm.); adoptăm de la Chomsky (2000) ideea că relațiile sintactice se stabilesc printr-un proces de ACORD (scrierea cu capităluțe trimite către o folosire tehnică a acestui termen), iar de la Pesetsky și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
generozitatea excepțională de a mă invita să îi fiu colaborator din perioada în care eram student la masterat. Cuvântul "colaborator" are un înțeles asimetric, întrucât doamna Cornilescu îmi este înainte de toate mentor și profesor: mi-a îndrumat lecturile de gramatică generativă și de filosofie a limbajului, a citit cu răbdare multe dintre textele pe care le-am scris, a petrecut multe ore din zi și din noapte învățându-mă, toate acestea cu multă căldură și bunăvoiță. Îi mulțumesc doamnei Cornilescu pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prezintă structuri cu centru final; nu întâmplător, tot aceste grupuri dau naștere și la structuri discontinue. 2. Cadru teoretic După cum probabil a devenit evident din terminologia și perspectiva de analiză folosite în secțiunile anterioare, cadrul teoretic al lucrării este Gramatica generativă (Chomsky 1957 și urm.), Programul minimalist (Chomsky 1995, 2000, 2001 și urm.). Adoptăm ipoteza antisimetrică, propusă în forma Ipotezei bazei universale de Kayne (1994) și încorporată în minimalism. După Kayne, grupurile sintactice au un format fix: Specificator - Centru - Complement 26
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
constituenți se stabilesc prin operația sintactică ACORD; vom defini această operațiune după Pesetsky și Torrego (2007), preluând și ideea că trebuie avute în vedere două dimensiuni în verificarea trăsăturilor (morfo)sintactice: interpretabilitatea și valorizarea, idee exploatată recent atât în literatura generativă 28, cât și în literatura de tipologie lingvistică 29. În fine, teoria fazelor propusă de Chomsky (2001, 2008) permite extinderea firească a noțiunii de periferie sintactică, propusă inițial de Rizzi (1997) pentru periferia stângă propozițională și extinsă de autori ca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este determinarea limitelor domeniului flexionar verbal prin raportare la domeniile adiacente (CP și, respectiv, vP). O altă observație de importanță majoră pentru a înțelege morfosintaxa verbului în româna contemporană, cunoscută din lucrările tradiționale (Guțu Romalo 1962) și discutată din perspectivă generativă pentru prima dată de Dobrovie-Sorin (1994) (v. și Barbu 1999), privește stricta adiacență dintre elementele nucleului verbal (NEG - CL - V pentru structurile sintetice, respectiv NEG - CL - AUX (- AUX) - V pentru structurile analitice): nucleul verbal poate fi dislocat doar de adverbele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
lui să Așa-numita "particulă" să care apare obligatoriu în structura subjonctivului în română a ridicat o serie de probleme de interpretare sintactică: atât în gramaticile tradiționale (GLR 1963/1966; GALR 2008; GBLR 2010), cât și în lucrările de orientare generativă (Dobrovie-Sorin 1994, 2001; Barbosa 1995; Alboiu și Motapanyane 2000; Cornilescu 2000; Paoli 2003; Stan 2007; Jordan 2009; Pană Dindelegan, Dragomirescu și Nedelcu 2010: 54; Cotfas 2011; Nicolae 2013d: cap. IV i.a.) se subliniază faptul că să are proprietăți mixte
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012. "Early Modern Romanian and Wackernagel's Law", SKYJournal of Linguistics 25, 7-28. Alboiu, G., Hill, V., Sitaridou, I. 2014. "Discourse-driven V-to-C in Early Modern Romanian", Natural Language & Linguistic Theory DOI 10.1007/s11049-014-9270-8. Alboiu, G., Motapanyane, V. 2000. "The Generative Approach to Romanian Grammar: An Overview", în: V. Motapanyane (ed.), Comparative Studies in Romanian Syntax. Amsterdam: Elsevier, 1-48. Alexiadou, A. 2001. Functional Structure in Nominals. Nominalization and Ergativity. Amsterdam: John Benjamins. Alexiadou, A., Anagnostopoulou, E. 2001. "The Subject In Situ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Complexes. Cambridge, MA: MIT Press. Laenzlinger, C., G. Soare. 2004. "On Merging Positions for Arguments and Adverbs in the Romance Mittelfield", în: L. Brugè, G. Giusti, N. Munaro, W. Schweikert, G. Turano (eds), Contributions to the Thirtienth 'Incontro di Grammatica Generativa', Università ca'Foscari, Venezia, 105-129. Landau, I. 2007. "EPP Extensions", Linguistic Inquiry 38, 3, 485-423. Langacker, R. W. 1977, "Syntactic Reanalysis", în: C.N. Li (ed.), Mechanisms of Syntactic Change. Austin: University of Texas Press, 57-139. Larson, R., K. 1988. "On
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Participle)", în: GR 2013: 245-253. Niculescu, D. 2013, Particularități sintactice ale limbii române din perspectivă tipologică. Gerunziul. București: Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Niculescu, D. 2014. "The Evolution of the Romanian Finite Gerund", lucrare prezentată la conferința DIGS (Diachronic Generative Syntax Conference), ediția a XVI-a, Budapesta, 3-5 iulie. Niculescu, D. 2015. "Pronominal Clitics and Verb Movement in Romanian. Evidence from the Imperative",lucrare prezentată la Romanian Linguistics Afternoon, Universitatea din Leiden, 28 mai. Olteanu, P. 1974. Sintaxa și stilul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Meertens Institute, 214-242. Poletto, C. 2014. Word Order in Old Italian. Oxford: Oxford University Press. Pollock, J. Y. 1989. "Verb movement, Universal Grammar, and the Structure of IP", Linguistic Inquiry 20, 3, 365-424. Polo, C. 2005. "Latin Word Order in Generative Perspective: An Explanatory Proposal within the Sentence Domain", în: K. É. Kiss (ed.), Universal Grammar in the Reconstruction of Ancient Languages. Berlin, New York: Mouton de Gruyter, 373-427. Poole, G. 2007. "Interpolation and the Left Periphery in Old Spanish", în: M.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
întâmplă să poată fi un bun sau perfect avocat' (italiana veche, Poletto 2014) 26În gramatica tradițională românescă, termenii complement și obiect sunt folosesc relativ nediferențiat (complement direct = obiect direct). Pentru claritate terminologică, vom asocia termenului complement înțelesul restrâns din gramatica generativă (= soră la dreapta a unui centru); în mod uniform, vom asocia termenul obiect cu obiect direct, obiect indirect etc. 27 De exemplu, conform Parametrului centrului, structurile cu centru final, în care complementul își precedă centrul, rezultă din deplasarea complementului la stânga
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
europene ale ultimelor secole. În Studiul geniilor științei, din 1575, spaniolul Juan Huarte de San Juan (medic și gânditor originar din zona Navarrei), spre exemplu, plecând de la tratatul aristotelic De anima [Despre suflet] și de la semnificația cuvântului intelect de "forță generativa" care "fecundează și dă naștere" conceptelor curentă între "filosofii naturali" -, parcurge mai apoi scrierile sfinte care vorbesc despre "generarea verbului divin" în "aceiași termeni de tată și fiu" și de "a procrea și a da viață", pentru a ajunge la
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
multe interpretări posibile, cărora nu li se poate adecva însă nici un concept anume și care, în consecință, nu pot fi exprimate complet și lămurite pe de-a-ntregul pe calea nici unui limbaj"190. Inspirația din ceea ce Meier numea "körnichte Begriffe" [concepte generative] este aici clară, în opinia lui Meckauer 191, deși ar putea fi vorba, la fel, despre așa-numita "sinnreicher Ausdruck" [expresia ingenioasă] pe care o menționa, în epoca, Gottsched, si pe care o semnalează Baeumler în cartea sa despre estetică
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
L. Blaga, op. cît. 189 Leo Spitzer, Lingüística e historia literaria [Lingvistică și istorie literară], Madrid, Ed. Gredos, 1955. 190 CJ, § 49, p. 371. 191 ""Körnigt" nennt Meier solche Begriffe, die gleichsam "trächtig" sind, die voll von "Nebenbegriffen" stecken." [Prin "generative" înțelege Meier acele concepte "încărcate" de concepte secundare asociate] Walter Meckauer, Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, p. 263. 192 "Ein sinnreicher Ausdruck muß voller Witz und reich an Gedanken sein, șo daß
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
tip anecdotic fiind evitată. Nu se poate vorbi, de asemenea, nici de precisa conturare a unui „cadru” natural al confesiunii: planurile interferează, sistemul de referință se schimbă rapid de la un vers la altul, fiecare imagine devine un fel de nucleu generativ al altor asocieri, astfel încât poemul întreg propune o suită de relee iradiante care-și propagă la nesfârșit undele, asigurând perpetua mișcare a imaginarului și conferind textului o dinamică aparte. „Obiectul” se pulverizează astfel spre toate orizonturile, își descoperă înrudiri insolite
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
perspectivelor asupra unor spații discontinue ale „realului” și permanenta intersectare a nivelelor imaginarului. Între punctele de „comutare” a unghiului de vedere, unul sau altul dintre elementele caracteristice pentru „definiția” lirică a secvenței respective se transformă, la rândul său, în nucleu generativ al unei întregi serii de imagini, ca tot atâtea „variațiuni”. Odată epuizat, lanțul asociativ oferă o verigă nouă altei rețele imagistice, încât poemul se prezintă, de cele mai multe ori, ca succesiune de „relee” ce-și transmit unul altuia undele de energie
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
corelate (interdisciplinaritate), demonstrative (de prezentare a unor decupaje ale realității, de imagini, modele), de rezolvări de situații-problemă, de investigație (interpretare, reflecție), de motivație, de evaluare (administrare a unor teste), de dezvoltare a unor capacități sau aptitudini, tutoriale (de dialog tutorial), generative (se construiesc ad-hoc după trebuințele concrete ale elevilor) ș.a. c) Avantajetc " c) Avantaje" IAC deține un potențial semnificativ pentru instruire. Resursele ei constau În diversitatea rolurilor și funcțiilor pe care și le oferă, dar și În procedurile didactice pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]