KorAP: Find »[drukola/base=genic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...92 >

2,287 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

concludente. Liu și colaboratorii (2007) au comparat profilul de expresie genică al celulelor canceroase de sân cu tumorigenicitate redusă CD44 + CD24 cu acela al celulelor epiteliale normale. Genele care se exprimă diferențiat au fost utilizate spre a genera o semnătură genică a „invazivității”, desemnată IGS186. Semătura genică de „invazivitate” IGS a fost corelată pozitiv (p<0,01) cu supraviețuirea în general și cu supraviețuirea fără apariția metastazelor la persoanele care au dezvoltat cancer mamar. Combinat cu criteriile de prognosticare stabilite de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
comparat profilul de expresie genică al celulelor canceroase de sân cu tumorigenicitate redusă CD44 + CD24 cu acela al celulelor epiteliale normale. Genele care se exprimă diferențiat au fost utilizate spre a genera o semnătură genică a „invazivității”, desemnată IGS186. Semătura genică de „invazivitate” IGS a fost corelată pozitiv (p<0,01) cu supraviețuirea în general și cu supraviețuirea fără apariția metastazelor la persoanele care au dezvoltat cancer mamar. Combinat cu criteriile de prognosticare stabilite de Institutul Național de Sănătate al SUA

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ca asemenea celule să crească și să se dividă haotic, fără legătură cu nevoile organismului ca întreg, dereglând astfel întreaga rețea moleculară complexă ce guvernează homeostazia unui organism pluricelular. Această stare de transformare declanșează procesul de carcinogeneză, în care expresia genică a celulelor afectate este alterată, astfel încât anumite gene legate de controlul diviziunii celulare care în mod normal ar trebui să fie silențiate, pot fi activate, pe când altele, care în mod normal ar trebui să funcționeze, pot fi inactivate. Prima clasă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în funcționarea celor două tipuri de gene. În acest mod, se explică fenomenul de diviziune necontrolată însoțită de stoparea procesului de control al reparării ADN și al apoptozei. In cancerogeneză genele responsabile de transformarea malignă pot fi inactivate prin mutație genică, incluzând deleția parțială sau totală a genei, sau ele își pot păstra secvența intactă, dar expresia acesteia să fie alterată într-o manieră transmisibilă în descendența celulară, prin mecanisme epigenetice. Procesul epigenetic poate fi definit ca o modificare a expresiei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
incluzând deleția parțială sau totală a genei, sau ele își pot păstra secvența intactă, dar expresia acesteia să fie alterată într-o manieră transmisibilă în descendența celulară, prin mecanisme epigenetice. Procesul epigenetic poate fi definit ca o modificare a expresiei genice, transmisibilă în descendență, dar care nu implică schimbări (mutații) în informația genetică primară, adică în secvența de nucleotide din ADN. Modificările epigenetice includ: metilarea ADN, modificarea post-translațională a histonelor și substituția histonelor canonice cu variante ale acestora, remodelări ale cromatinei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
1998; Thibodeau și colab., 1996; Graff și colab., 1995; 1998; Kane și colab., 1997). Procesul epigenetic acționează ca o alternativă la mutațiile ce fracturează genele supresoare de tumori, alterându-le funcția normală și predispune la apariția de modificări ale activității genice prin inactivarea genelor ce participă prin produșii lor în procesele de reparare a leziunilor din ADN, fără a modifica structura acestora (secvența de nucleotide). Studiile de epigenetică au adus clarificări asupra rolului remodelării cromatinei și reglajului genetic în tumorigeneză (Jones

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Di Croce și colab., 2002). În cazul AML, domeniul de legare la ADN al factorului de transcriere AML-1 este fuzionat cu o proteină denumită ETO ce intereacționează cu HDAC. Astfel, recrutarea aberantă a HDAC determină blocarea diferențierii celulare prin silențiere genică, având drept consecință apariția leucemiei (Amann și colab, 2001). Acestea sunt doar două exemple ale implicării directe a modificărilor cromatinei în inducerea fenotipului oncogenic. De asemenea, este binecunoscut faptul că modificările cromatinei pot altera direct sau indirect profilul de metilare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a unor gene relevante pentru inițierea, promovarea și menținerea stării de transformare malignă, metilare care reprezintă o schimbare a stării de funcționare a ADN, cu transmitere ereditară legată intim de modificarea conformațională a cromatinei care o face inactivă transcripțional. Silențierea genică prin metilarea aberantă a insulelor CpG este considerată un mecanism important al instalării și menținerii stării de transformare malignă. La mamifere, în condiții normale, metilarea are loc, de regulă, la nivelul restului de citidină, în poziția C5, acesta fiind inclus

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în secvențe repetitive dinucleotidice de tipul 5’-CpG-3’ . În cursul evoluției genomului eucariotelor acest dinucleotid a fost progresiv diminuat cantitativ (Ng și Bird, 1999) ca un patent al naturii de evitare a efectelor negative ale metilării de silențiere a activității genice care, în sine, are valoare de mutație, fără însă a modifica structura genei. Dar, atunci când a fost menținut, el a fost supus unui intens proces de metilare, proces care se asociază cu modificările conformaționale ale cromatinei, mai ales la nivelul

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
sine qua non a realizării unei transcrieri active a genelor, afirmație bazată pe constatarea că metilarea deplină a unor asemenea „insule genomice” este întâlnită doar în promotorii genelor autozomale silențiate selectiv, ca un mecanism specific eucariotelor de reglare a activității genice (Surani, 1998). Cercetările moleculare epigenetice recente asupra diferitelor tipuri de cancer la om au evidențiat că multe gene implicate în tumorigeneză au secvențe nucleotidice intens metilate la nivelul insulelor CpG din promotor care, în mod normal sunt submetilate (Baylin și

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
negre scurte) care influențează cantitățile complexelor și starea post-translațională, în special, starea de acetilare a histonelor și a altor proteine. B. Promotorul într-o stare de hipermetilare aberantă dintr-o celulă canceroasă (stelele negre reprezintă CpG-uri metilate din secvența genică. În acest scenariu, complexul activ de transcripție este redat ca fiind dispersat și fără a avea acces la ADN, pe când un nou complex represor se asociază strâns la duplexul ADN prin intervenția unei proteine de legare la o metilcitozină (MBP

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cancer poate fi apreciată prin a lua în considerare frecvența acestui proces, natura genelor la nivelul cărora are loc acest mecanism epigenetic și avantajul selectiv pe care un asemenea proces îl poate avea la nivelul regiunilor codificatoare comparativ cu mutațiile genice. Schimbările în metilarea ADN pot constitui markeri epigenetici în definirea stărilor de risc în monitorizarea strategiilor de prevenire, de obținere de date relevante pentru un diagnostic precoce și de urmărire a prognozei maladiei canceroase. În atenția actuală a cercetătorilor se

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
definirea stărilor de risc în monitorizarea strategiilor de prevenire, de obținere de date relevante pentru un diagnostic precoce și de urmărire a prognozei maladiei canceroase. În atenția actuală a cercetătorilor se află elucidarea modului în care hipermetilarea promotorului determină silențierea genică și modul în care pierderea metilării modifică structura cromatinei. Există și un impact clinic, medical al acestor cercetări. Cel mai potrivit lucru este utilizarea evenimentelor de hipermetilare a insulelor CpG ca biomarkeri. Schimbările de la nivelul promotorului oferă un semnal pozitiv

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Studiul genelor care sunt silențiate în celulele neoplazice este de o importanță majoră pentru înțelegerea mecanismelor care contribuie la inițierea și menținerea fenotipului canceros. De asemenea, aceste cercetări ar putea servi la înțelegerea mecanismelor de inițiere și menținere a silențierii genice, precum și a modalităților de împachetare și decompactare selectivă a genomului mamalian, în așa fel încât să fie permisă transcrierea, respectiv, inactivarea genelor. O altă categorie de factori ce influențează conformația cromatinei și care sunt asociați cu oncogeneza o reprezintă proteinele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
agresiv este reducerea drastică a expresiei genei brca1. Cercetările efectuate atât in vitro, cât și in vivo au demonstrat că inactivarea genei brca1 poate să fie pusă pe seama proteinei HMGA1b care se leagă la promotorul acestei gene, determinând inhibiția transcrierii genice (Baldassarre și colab., 2003). Genele Sox codifică pentru factori de transcriere ce aparțin suprafamiliei de proteine HMG. Aceste gene sunt înalt conservate, ele se întâlnesc la numeroase specii de animale și intervin in procesele de dezvoltare. Studiile in vitro au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în ultimă instanță, afectează fenotipul celular. Studiul asupra structurii și funcției acestor proteine ar putea aduce noi informații asupra mecanismelor moleculare implicate în etiologia diferitelor maladii. Obiectivele a numeroase studii se axează pe investigarea modificărilor epigenomice implicate în alterarea expresiei genice, fără a fi însoțită de mutații respectiv de schimbări în secvența de nucleotide a ADN. În ultimii ani au fost descoperite noi mecanisme implicate în reglarea expresiei genice. Aceste mecanisme se bazează pe interacția pe bază de complementaritate dintre ARN

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
numeroase studii se axează pe investigarea modificărilor epigenomice implicate în alterarea expresiei genice, fără a fi însoțită de mutații respectiv de schimbări în secvența de nucleotide a ADN. În ultimii ani au fost descoperite noi mecanisme implicate în reglarea expresiei genice. Aceste mecanisme se bazează pe interacția pe bază de complementaritate dintre ARN-uri de dimensiuni mici (siRNA - small interference RNA, cu lungimi cuprinse între 20-30 nucleotide) cu ARNm sau transcripte nascente prezente chiar în structura cromatinei. Recunoașterea și legarea pe

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
siARN și transcriptele nascente poate fi însă asociată și cu heterocromatinizarea și silențierea transcripțională a cromatinei. Numeroase studii recente demonstrează implicarea erorilor de formare si funcționare a acestei categorii de ARN, denumită generică micro-ARN de interferență (ARNmi), în silențierea expresiei genice la nivel translațional, cu consecințe grave legate de apariția proceselor de malignizare (Călin and Croce, 2006; Călin și Croce, 2006; Esquela-Kerscher și Slack, 2006). Profilul de expresie al ARNmi este înalt specific pentru un tip particular de țesut și de

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tumori testate, un fragment de 280 perechi de nucleotide, desemnat MnIIDNA din secvența genei mutante H-ras 1. Alături de acest fragment polimorfic se află în ADN tumoral și fragmentul normal MnIIDNA de 206 perechi de nucleotide, dovedindu-se astfel că locusul genic care adăpostește o astfel de secvență de nucleotide prezintă heterozigoție pentru situsul de restricție MnII. Cercetările lui Weinberg și Ruley (1983) au dovedit că oncogenele singulare precum ras și myc nu induc transformarea celulară, dar mutațiile apărute concomitent sau decalat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și genele supresoare ale creșterii tumorale sunt ținte directe pentru acțiunea carcinogenilor mutagenici care acționează asupra organismului uman. Rolul c-myc în patogeneza limfomului Burkitt (neoplazie a limfocitelor B) este clar evidențiat: gena c-myc este activată uniform prin translocație în locusul genic imunoglobulinic. Această neoplazie apare cu incidență mare în unele zone din Africa, fiind asociată cu infecții cu virusul Epstein-Barr (EBV). EBV este agentul cauzal al limfomului Burkitt. Acest virus poate transforma limfocitele umane în cultură, ca urmare directă a expresiei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
transducție a semnalelor intracelulare. Mutațiile genei pentru aceste proteine conduc la abrogarea controlului normal al funcției proteinei RAS, convertind astfel o proteină reglată inductibil în una care este activă constitutiv. Oncogenele activate în celulele tumorale detectate prin experiențe de transfer genic sunt umătoarele: ras H, ras K, ras N, Neu, Met, Ret, Trk (Cooper, 1995). Activarea genelor ras și neu se face prin mutație punctiformă, detectată în tumorile din care s-a izolat oncogena. Activarea oncogenelor met, ret și trk se

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de frecventă. De exemplu, mai mult de zece oncogene raf au fost activate independent în această manieră, în diferite laboratoare din lume. Este interesant de constatat că ret, care inițial a fost izolată ca oncogenă activată în procesul de transfer genic, este totodată activată prin rearanjări ale ADN în carcinoamele de tiroidă. Secvențele codificatoare ale oncogenelor activate mas, hst și fgf-5 sunt aceleași ca ale protooncogenelor. Activarea acestor protooncogene pare a avea loc nu ca rezultat al mutațiilor genice, ci prin

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de transfer genic, este totodată activată prin rearanjări ale ADN în carcinoamele de tiroidă. Secvențele codificatoare ale oncogenelor activate mas, hst și fgf-5 sunt aceleași ca ale protooncogenelor. Activarea acestor protooncogene pare a avea loc nu ca rezultat al mutațiilor genice, ci prin creșterea expresiei genice datorită recombinării protooncogenelor cu secvențe reglatoare anormale. Activarea altor protooncogene se realizează prin deleția secvențelor codificatoare 5’ ale lor, ceea ce conduce la geneza de protooncogene trunchiate, care devin astfel oncogene celulare active, exprimate ca proteine

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
activată prin rearanjări ale ADN în carcinoamele de tiroidă. Secvențele codificatoare ale oncogenelor activate mas, hst și fgf-5 sunt aceleași ca ale protooncogenelor. Activarea acestor protooncogene pare a avea loc nu ca rezultat al mutațiilor genice, ci prin creșterea expresiei genice datorită recombinării protooncogenelor cu secvențe reglatoare anormale. Activarea altor protooncogene se realizează prin deleția secvențelor codificatoare 5’ ale lor, ceea ce conduce la geneza de protooncogene trunchiate, care devin astfel oncogene celulare active, exprimate ca proteine fuzionate, recombinante. Delețiile amino-terminale par

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pentru tumorigeneza colorectală mediată de aif (Jeong și colab., 2006). 30.2. CALEA APOPTOTICĂ EXTRINSECĂ Calea apoptotică extrinsecă este mediată de către activarea receptorilor morții. Receptorii apoptotici sunt receptori transmembranari care, după interacțiunea cu ligandul, transmit semnale apoptotice și aparțin suprafamiliei genice a receptorilor factorilor de necroză tumorală (TNFR - tumor necrosis factor receptor), care posedă domenii extracelulare bogate în cisteină. De asemenea, receptorii apoptotici au o secvență intracitoplasmatică numită „domeniul morții” (desemnat DD, de la death domain), care face legătura cu ansamblul apoptotic

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]