KorAP: Find »[drukola/base=genitiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...31 >

770 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

tibeto-birmană, vorbită în India și în zona chineză a Tibetului. Peste 200 000 de vorbitori. Numeroase dialecte. Cazul genitiv are aceeași flexiune cu a ergativului. LAK Limbă din familia nord-caucaziană, vorbită în Daghestan. 7 dialecte. 150 000 de vorbitori. Cazul genitiv are aceeași formă flexionară cu a ergativului. LAKOTA Limbă din familia SIOUAN. LAHATUÁ OTOMO − Vezi KUIKÚRO. LAZ Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă, din familia KARTVELIAN. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, scindare vizibilă prin marcarea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
grupul indic, vorbită în Nepal și în India. 32 de milioane de vorbitori nativi. Marcare cazuală realizată prin postpoziții, care au statutul de clitice. Limbă head-final (SOV). 7 cazuri morfologice: cazul subiectului tranzitiv și intranzitiv, cazul obiectului direct, dativul, instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
comitativ, instrumental) este în absolutiv. NUNATSIAVUT/NUNATSIAVUMMIUT − Vezi LABRADOR INUTTUT. NUNAVIMMIUTITUT Subdialect al limbii INUIT, vorbit în Quebecul arctic (Nunavik) de 8 000 de persoane. Sistemul ergativ nu este încă instalat complet: cazul agentului, numit ergativ, este identic cu cazul genitiv atribuit posesorului în NP complex; agentul marcat nu are proprietățile sintactice ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de limbi (în cadrul familiei pano-tacanan) vorbite în Peru, vestul Braziliei și Bolivia. Partiție foarte complicată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
construction passive du parfait transitif", în Problèmes de linguistique générale, I, [Paris], Gallimard, p. 176-186. Berea, Elena, 1966, "Observații asupra diatezei pasive în limba română", Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567−578. Bertolussi, Bernard, 1998, "Esse + datif et esse + genitive en latin", în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, "From ergativus absolutus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective", Proceedings of the 25th Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 38-49. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1970 − K. Hale, "The Passive and Ergative in Language Change: The Australian Case", în: S. Wurm și D. Layscock (eds.), Pacific Linguistic Studies in Honour of Arthur Capell, Pacific Linguistic Series, p. 757−781.), PP, KP (Bittner 1994), NP în genitiv (Bok-Bennema 1991), echivalent abstract al acuzativului (Murasugi 1991). 20 H. Ura, "Case", în: M. Baltin și C. Collins (eds.), The Handbook of Contemporary Syntactic Theory, Oxford, Blackwell, p. 334−373. 21 M. Bittner, Case, Scope, and Binding, Dordrecht, Kluwer. 22

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
jazyka), teză de doctorat, Universitatea de Stat din Moscova. 38 A. Szabolcsi, "Indefinites in Complex Predicates", Theoretical Linguistic Research, 2, p. 47−83. 39 L. Babby, Existential Sentences and Negation in Russian, Ann Arbor, Karoma Publishers. 40 L. Babby, "The Genitive of Negation: A Unified Analysis", în: S. Franks, T. King, M. Yadroff (eds.), Formal Approaches to Slavic Languages, The Bloomington Meeting 2000, Ann Arbor, Michigan Slavic Publication, p. 39−55, apud Creissels (2007). 1 Gottlob Frege, "Über Begriff und Gegenstand

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
119−181. 11 Considerarea verbului a fi ca fiind predicativ în acest exemplu nu este corectă. 12 Exemplul admite două interpretări − cea oferită în dicționar: "nu ești [bun] de împărat" și cea în care grupul de împărat are valoare de genitiv ("nu ești al împăratului"). 13 Ca și în cazul verbelor care denotă configurația spațială, și a fi permite folosirea agentivă, în aceste contexte nemaiputând fi considerat ergativ: Ion e prost cu intenție, ca să obțină mila vecinilor. 14 D. Creissels, "Remarques

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

compuse; 4.scrierea lui ă; 5. scrierea lui î.; 6. întrebuințarea accentului grav; 7. întrebuințarea linioarei; 8. întrebuințarea apostrofului; 9. completarea la scrierea lui î; 10. completarea la întrebuințarea apostroful; 11. completare la întrebuințarea linioarei; 12. dublarea consoanelor; 13. scrierea genitivului sg. fem. art. și a pluralului; 14. imperfectul indicativ al conjugării a IV-a în -i; 15. întrebuințarea formelor relativului care”. (Papadopol,1925: 86-88). Observăm în legătură cu cele consemnate că numărul orelor alocate predării ortografiei scade de la 8în prima clasă gimnazială

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
428-430 p. [28] I.H., Dezbaterea profesională și consfătuirea cu tema “ Rolul educativ al studierii limbilor și literaturilor” (Băile Herculane, 16-17 iunie 1975). în: LL, nr. 2, 1975, p. 427-428. [29] ILIE, OLGA, însușirea acordului pronumelor și adjectivelor interogativ-relative în cazul genitiv, LL. 1, 1975, 147-151. [30] ILIESCU, CONSTANȚA; NICHITA, SILVIA; PETRESCU, VICTORIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a. București, EDP, 1975, 87 p. [31] ILIESCU, MARIA, Pentru o sistematizare a predării pronumelui personal neaccentuat românesc (la

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
literatura română”, 5, nr. 2, aprilie iunie, 1979, p. 17-18. [161] Sesiunea “Probleme de vocabular și sintaxă în predarea și cultivarea limbii române”. 25-27 noiembrie 1977. în: AA, 27, 1979, Anul III (1977), p. 49-50. [162] SIDA, ILEANA, Predarea cazului genitiv din limba română la cursurile intensive pentru străini, PredLRSS, [1], 87-96. [163] SIMEANU, ELENA, Nu numai manualele în discuție..., în “Tribuna școlii”, 9, nr. 200, 16b iunie, 1979, p. 5. (despre limba română). [164] SIMION, MAGDALENA, Cerințe metodice în predarea

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
31 aug., 2. [7] BĂLAI, EMIL, Primenirea manualelor. Necesara acuratețe a definițiilor, în: DN, 1, nr. 2, 1990, p. 3. [8] BĂLAN-MIHAILOVICI, AURELIA, Receptarea terminologiei științifice; științele naturii în școală, RPed, 39, nr. 5, 1990, 4-7. [9] BEJAN D., Articolul genitiv „al”, „a”, „ai”, „ale”, în “Limbă și literatură română”, București, an XIX, nr. 3, iulie-sept, 1990, p. 7-10. [10] BIDU-VRĂNCEANU, ANGELA, Didactica lexicului (pe marginea a două manuale de clasa a V-a), LR, 39, nr. 3, 1990, 181-186 [Al.

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788

sintactic v P / 0 Grup Phi (engl. Phi Phrase) / centrul sintactic  &P / &0 Grup al coordonării (engl. Conjunction Phrase) / centrul sintactic conjunctional * * * AC acuzativ AUX auxiliar CL clitic Comp complement (sens din Teoria X-bar) DAT dativ DEF (articol) definit GEN genitiv IMPERF imperfect(iv) INF infinitiv NEG negație NOM nominativ O obiect OD obiect direct OI obiect indirect PERF perfect(iv) PL plural PREZ prezent PS perfect (simplu) S subiect SG singurar Spec specificator SUBJ subjonctiv V verb I Introducere 1

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
veche. Exemplele de mai jos arată că există două tipare de marcare a trăsăturii [+ definit] în grupuri nominale complexe. În primul tipar, cel mai răspândit, determinantul definit - articolul hotărât, atașat ca sufix substantivului-centru (16a-b) / adjectivului prenominal (16c-e), adjectivul demonstrativ (17), genitivul / posesivul determinant (18) - ocupă prima poziție a grupului nominal extins. (16) a. și împreună cu țara ungurească (DÎ.1600: XXXIII) b. Și cu aceasta se schimbă pohta omenească (FD.1592-604: 458r) c. dăm după moartea lor cărțile acestor ocine ce-s

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
atașat constituentului care ocupă prima poziție a grupului nominal, ci se realizează ca sufix al substantivului-centru, fiind precedat de adjective prenominale (19) (deși adjectivele prenominale prezintă opțiunea de a purta articolul sufixal), de cuantificatori (20) (Nicolae 2013a, 2015a) sau de genitive prenominale (21). Acest tipar este mai rar, însă este atestat în toate cele trei secole ale românei vechi (Stan 2013: 31) în texte originale și în traduceri; apare rar și în secolul al 19-lea (Nicolae 2012) și este păstrat

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
deoparte elementele funcționale (determinanții și cuantificatorii), o mare varietate de elemente lexicale pot preceda centrul substantival (v. și Cornilescu și Nicolae 2011c; Brăescu și Dragomirescu 2014; Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015): adjective calificative (30), adjective relaționale (tematice și clasificatoare) (31), genitive și adjective posesive (32) și argumente nominale (33). (30) a. la luminatul craiul leșescu (DÎ.1599: XVIII) b. la sfintele besearici (AAM.1713: 7r) (31) a. evreiasca limbă (CV.1563−83: 18v) b. dumnezeesculu ajutoriu (CC2.1581: 475) c. proroceasca

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
de atribuirea nominativului și, respectiv, a acuzativului sunt diferite se verifică imediat atât prin date interlingvistice, cât și prin datele românei. Astfel, este foarte cunoscut comportamentul formelor în -ing din engleză, care au fie un comportament nominal, selectând argumente în genitiv (33a), fie un comportament verbal, selectând un subiect în nominativ și un obiect în acuzativ (33b), fie - cel mai relevant pentru discuția noastră - un comportament mixt, argumentul intern fiind în acuzativ, iar cel extern în genitiv (33c) (exemple din Pesetsky

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
nominal, selectând argumente în genitiv (33a), fie un comportament verbal, selectând un subiect în nominativ și un obiect în acuzativ (33b), fie - cel mai relevant pentru discuția noastră - un comportament mixt, argumentul intern fiind în acuzativ, iar cel extern în genitiv (33c) (exemple din Pesetsky și Torrego 2004: 527). (33) a. [Mary'sGen reading of the bookGen] surprised us. b. [MaryNom reading the bookAc] surprised us. c. [Mary'sGen reading the bookAc] surprised us. ' Citirea cărții de către Maria ne-a surprins

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
b. [MaryNom reading the bookAc] surprised us. c. [Mary'sGen reading the bookAc] surprised us. ' Citirea cărții de către Maria ne-a surprins' Este relevant că a patra posibilitate, și anume argument extern în nominativ (trăsătură verbală) și argument intern în genitiv (trăsătură nominală), nu este atestată (34) (apud Pesetsky și Torrego 2004: 527). Odată ce nominalizarea structurii are loc (semnalată prin folosirea genitivului pentru argumentul intern), opțiunea de a atribui cazul nominativ argumentului extern nu mai este disponibilă. În concordanță cu discuția

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
surprins' Este relevant că a patra posibilitate, și anume argument extern în nominativ (trăsătură verbală) și argument intern în genitiv (trăsătură nominală), nu este atestată (34) (apud Pesetsky și Torrego 2004: 527). Odată ce nominalizarea structurii are loc (semnalată prin folosirea genitivului pentru argumentul intern), opțiunea de a atribui cazul nominativ argumentului extern nu mai este disponibilă. În concordanță cu discuția din secțiunea anterioară, rezultă că atribuirea acuzativului precedă atribuirea nominativului (și, mai mult, că anumite tipuri de nominalizare trebuie derivate în

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
and Change. Amsterdam: John Benjamins, 193-221. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011b. "Nominal Peripheries and Phase Structure in the Romanian DP", Revue roumaine de linguistique LVI, 1, 35-68. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2011c. "On the History of Romanian Genitives: The Prenominal Genitive", Bucharest Working Papers in Linguistics 13, 2: 37−55. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2012. "Nominal Ellipsis as Definiteness and Anaphoricity", Lingua 122, 1070-1111. Cornilescu, A., Nicolae, A. 2013. "Remarks on Verb Movement in Modern Romanian", comunicare prezentată la Al XIII

[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
Corola-website/Law/141463_a_142792

etc); 3. Elemente și structuri gramaticale. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent

ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/141463_a_142792]
Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

p. 68), „Iar colo bătrânul dascăl cu-a lui haină roasă-n coate/ Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate.” (M. Eminescu, I, p. 132) Dintre „prepoziții”, are funcție morfematică „prepoziția” a, reprezentând două morfeme omonime: morfem al genitivului în sintagme nominale în care determinantul este un adjectiv de cuantificare sau un adjectiv cantitativ: numele a doi studenți, rezultatele a numeroși sportivi, și morfem al infinitivului, formă verbal-nominală: a lupta, a crede etc. Morfemele derivate sunt elemente lingvistice care

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
cu structurile dezinențiale, mai greoaie, în flexiunea pronumelui: Am oferit la câțiva dintre ei., față de Am oferit câtorva dintre ei., Le-am spus la toți./ Am spus tuturora., .Le-am dat la amândoi./ Am dat amândurora.; • prepoziția de, morfem de genitiv, mai ales în limbajul popular, în paralel cu structurile sintetice: la început de an / la începutul anului, la mijloc de codru /la mijlocul codrului. Dintre morfemele libere, derivate, unele s-au diferențiat de elementele lingvistice primare: auxiliarul a avea diferă de

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
vor porni impune substantivului-subiect fecioare cazul nominativ; substantivelor-circumstanțiale orașele și munți, prepozițiile din și către le impun cazul acuzativ, ca și, prepoziția cu substantivului-complement predicativ (element predicativ suplimentar, în terminologia curentă) priviri (înalte), iar substantivul-regent orașele impune substantivului-atribut pământului cazul genitiv. Prin aceasta substantivul se distinge de adjectiv, în flexiunea căruia cazul se înscrie, în general, în acțiunea principiului acordului, subordonându-se și din acest punct de vedere substantivului prin situarea în același caz cu el; astfel, în versurile eminesciene: „Iubesc

Gramatica limbii române by Dumitru Irimia (2001) [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]