835 matches
-
parte. Capitolul 4 Gospodărirea integrată a zonei costiere Articolul 51 În zona costiera autoritățile administrației publice locale și concesionarul falezei și plajei mării sunt obligați să ia măsurile ce se impun pentru conservarea: a) vieții sălbatice; ... b) structurilor geologice și geomorfologice de interes special; ... c) construcțiilor, siturilor și obiectivelor de interes arheologic, arhitectural și istoric; ... d) zonelor umede. ... Secțiunea 1 Parcuri și rezervații din zona costiera Articolul 52 (1) În scopul asigurării protecției durabile a zonei costiere, a diversității biologice și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
protejarea elementelor naturale și menținerea unui echilibru favorabil deopotrivă omului și naturii. Începând cu anul 1930, când s-a adoptat prima lege de protecție a naturii în țara noastră, au fost delimitate numeroase rezervații naturale (floristice, forestiere, de faună, geologice, geomorfologice etc.). Au fost trecute în catalogul elementelor ocrotite numeroase specii de plante, animale, peșteri, unele fenomene naturale (vulcanii noroioși), a fost delimitat primul parc național în Munții Retezat, la care în ultimul deceniu s-a adăugat Rezervația Biosferei Delta Dunării
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fiecare din direcțiile menționate. Ocrotirea naturii are la bază o lege care a fost adoptată în anul 1930 și a fost completată ulterior. În prezent, există 16 parcuri naționale și naturale și aproape 600 de rezervații naturale (geologice, paleontologice, speologice, geomorfologice, de peisaj, de floră etc.). 142 ROMÂNIA PROBLEME ALE MEDIULUI Mediu modificat agricol la Golești STUDIU DE CAZ Aveți în vedere următoarele aspecte: • modul corect de depozitare a deșeurilor menajere; • factorii care contribuie la: - degradarea malurilor apei care curge prin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
baraj presupune ca să fie finalizate următoarele lucrări: 5.2.2.1. Devierea apelor În vederea punerii la uscat a incintei de lucru a barajului se execută următoarele lucrări: galeria de deviere amplasată în versantul stâng sau drept al barajului funcție de condițiile geomorfologice din zonă. Galeriile de deviere sunt lucrări minime de secțiuni mari și ele străbat de regulă categorii de roci bune. Excavarea lor se face la secțiune totală in următoarele etape: a) perforarea se execută cu perforatoare individuale sau cu instalații
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
în baraj presupune să fie finalizate următoarele lucrări: 6.2.2.1. Descrierea apelor În vederea punerii la uscat a incintei de execuție a barajului de anrocamente se execută următoarele lucrări: galeria de deviere amplasată în unul din versanți funcție de condițiile geomorfologice din zonă; prebatardoul amonte pentru introducerea într-o primă etapă a râului prin galeria de deviere în vederea punerii la uscat a incintei de execuție a batardoului amonte și eventual aval. Prebatardoul se execută din materialul excavat din ampriza barajului și
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de execuție ca compactare necorespunzătoare la închiderea breșelor, executarea izolației la rosturi pe timp ploios, etc. Măsuri de prevenire: la avizarea proiectelor constructorul să nu accepte proiecte ce nu au la bază studii de teren geologice temeinic întocmite. În condiții geomorfologice dificile, se va solicita proiectantului să se întocmească caiete de sarcini care prevăd condițiile speciale de execuție. Personalul de execuție va fi special instruit pentru astfel de lucrări, atrăgându-se atenția asupra consecințelor grave ce pot provoca și dificultățile ce
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
sfârșit ale carotelor din cutie. În funcție de adâncimea și diametrul forajelor se vor alege instalațiile de foraj, garniturile, tuburile carotiere și coroanele sau frezele. Dimensiunile și caracteristicile forajelor sunt impuse de: tipul de A.M.C. ce dateayă forajulș caracteristicile hidrogeologiceș caracteristicile geomorfologice. În general forajele cu diametre între 50 și 150 mm și adâncimi maxime de 50 100 m. Forajele executate și echipate pot fi dotate cu A.M.C.-uri sau pot rămâne foraje de drenaj. Ele sunt prezentate în fig. 8
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
servește ca zonă de încărcare și descărcare a apei de inundație, deci este un important apa de inundație și ameliorează efectele inundațiilor în sistem regulator al regimului hidrologic al fluviului. Antipa numea lunca Dunării “supapa de siguranță a fluviului”. funcția geomorfologică se referă la faptul că Lunca furnizează zone de sedimentare pentru formarea solurilor, contribuind astfel la diversificarea biotopilor și astfel a ecosistemelor. funcția biochimică se refreră la capacitatea ridicată de reciclare a acestei zone, mai ales în ceea ce privește nutrienții principali, N
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
reprezintă o importantă zonă generatoare de resurse biologice și nebiologice, deci o componentă importantă a capitalului natural, reprezintă o zonă exportatoare de materie organică către ecosistemele acvatice adiacente. funcția estetică. Lunca oferă locuri adecvate pentru recreere, relaxare, prin heterogenitatea structurii geomorfologice și printr-o biodiversitate ridicată. 85 funcția instructiv-educativă. Lunca reprezintă un adevărat laborator natural pentru instruire, educație și cercetare științifică. Factorii care condiționează exercitarea acestor funcții de către Lunca Dunării sunt reprezentați de către caracterul inundabil al terenurilor, de variația periodică a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
din vegetație ierboasă, lemnoasă, pășuni și pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ofertantă, cu posibilitatea alegerii destinațiilor din toate categoriile, de la elemente ale naturii la edificii istorice, muzee, galerii, parcuri de distracție etc. I.1. PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE Protecția și conservarea unor zone ce beneficiază de anumite atracții naturale, de natură geomorfologică, geologică, biogeografică, fenomene postvulcanice spectaculoase, cascade, etc. a reprezentat o preocupare încă din secolul XIX pe continentul american, unde s-a și înființat primul parc național de pe Glob, Parcul Național Yellowstone. Față de alte continente unde arealele naturale protejate sunt puțin
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
sud a insulei Cuba, include Cabo Cruz și zona înconjurătoare, în care sunt protejate spectaculoase terase marine etajate, faleze vechi, fenomene carstice dintre cele mai variate. Parcul este un areal etalon în înțelegerea și urmărirea unor procese geologice și fenomene geomorfologice în curs de desfășurare. II.3. CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE DIN AMERICA CENTRALĂ ISTMICĂ America Centrală Istmică dispune de un potențial turistic comparabil cu cel al Mexicului sau Antilelor, însă acesta este insuficient valorificat și mai puțin atrăgător pentru turiștii internaționali
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Retazatului (1957), Ghidul marcajelor turistice (1973 În colaborare cu Stoian O.) etc. - Reținem de asemenea În acest context, eforturile depuse pentru fundamentarea, redactarea și publicarea unor ghiduri turistice de către: O. Manițiu (Făgărașul - 1968), Gh. Niculescu (Retezatul - 1963; Munții Godeanu, studiu geomorfologic - 1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce o desparte de Munții Balcani, poartă numele de Carpați. Făcând parte din marele lanț alpino-carpato-himalaian, Munții Carpați se desfășoară pe o lungime mai mare decât cea a Alpilor, dar cu Înălțimi mai modeste, ei dispunând din punct de vedere geomorfologic de o structură complexă. După unii autori, numele acestui lanț muntos ar deriva de la ,,Karpateapelativ iliro-tracic care Înseamnă stâncării, consemnat pentru prima dată de Ptolemeu și preluat În secolul XVI de către Mercator ,,Carpathus mons”[143:5] iar după alții, de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea de colț - Stoienești, Rezervația de tisă - Olănești, Rezervația naturală CoziaLotrișor (21.000 ha), Călimănești-Căciulata și Rezervația de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45 ha); - hotel Cascada (BÎlea Cascada), cabana BÎlea Lac; - linie de telecabină; - pensiuni turistice; - faună rară: capra neagră; - agricultori, cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
circumscris între Valea Siretului la vest, Valea Bârladului la est și sud-est, cu afluentul său, Valea Racovei, la nord se caracterizează prin cea mai tipică alternanță de dealuri și văi alungite și paralele pe direcția NNV-SSE. Colinele Tutovei, harta generală geomorfologică (după I.Hârjoabă) Dealurile, înguste și prelungi, scad în altitudine de la 400-500m în NNV (maximum de înălțime fiind de 564m în Dealul Doroșanul) până la sub 200m (minimum de altitudine fiind 50-100m în lunca Bârladului). Înălțimile mai mari din nord și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Pentru detalii, și îndeosebi pentru aprofundarea reliefului regiunii, poate fi consultată o frumoasă teză de doctorat, publicată chiar sub titlul "Relieful Colinelor Tutovei" (1968), de cunoscutul profesor universitar ieșean Ioan Hârjoabă, și, mai recent, un articol complementar, "Contribuții la studiul geomorfologic al bazinului văii Tutova" (1992), publicat de mai tinerii geografi Ion și Violeta Ioniță în Lucrările Seminarului Geografic "D.Cantemir", nr.10-1990, Univ. "Al.I.Cuza" Iași. b. Populația Colinelor Tutovei a beneficiat de atestări arheologice, urmate de documente istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fizică ale profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev. "Academia Bârlădeană", nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sale, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării lor, Lucr.Simpoz.de geogr.aplicată, Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I., BARBU N. et al. (1957), Contribuții geografice la studiul Orașului Huși, Probl.de geogr., V. BUCUR N., BARBU N. (1957), Complexul de condiții fizico-geografice din coasta de tranziție Mogoșești-Strunga, Bul.Inst.Agron., Iași. MARTINIUC C., BARBU N. (1958), Câteva observații geomorfologice asupra terasei inferioare a Miletinului de la Șipote, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.IV, s.II., f.1. BUCUR N., BARBU N. (1959), Contributions a l'étude des roches loessoides de la Dépression de Jijia et Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
limitei de vest a Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
bazinul Miletinului”. O altă lucrare în sprijinul sistematizării teritoriului comunei Șipote a fost elaborată în 1978, de Maria Schram, M.Pantazica, I.Ungureanu :, ,Contribuții la studiul geohidromorfologic al teritoriului comunei Șipote, județul Iași”, în care se prezintă si o hartă geomorfologică, precum și o hartă a regionării terenurilor după gradul de stabilitate. ( Harta nr.3) Cercetările climatologice Dacă până la al Doilea Război Mondial au fost publicate numai studii cu caracter general asupra climei din Câmpia colinară a Jijiei, după 1950, cercetarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]