KorAP: Find »[drukola/base=germina & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...20 >

490 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

care produce puncte negre, înconjurate de zone galbene și rădăcinile pe care produce zone de putregai uscat, acoperite de numeroși scleroți mici, de culoare neagră. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii este asigurată de microscleroții din sol care, la 25șC și umiditate mare, germinează și dau filamente de infecție ce parazitează rădăcinile și partea bazală a tulpinilor, pe care apar primele lagăre cu spori, ce vor fi purtați de picăturile de ploaie. Sporii ajunși pe fructele verzi, prin germinare, vor forma micelii ce pătrund

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fața superioară a limbului și cafenie pe fața inferioară, unde se observă un puf cafeniu (fig. 105-b). Prin uscarea prematură a frunzelor atacate, dezvoltarea fructelor este oprită, acestea rămând mici. Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii sunt duși de curenții de aer și germinează în absența picăturilor de apă, însă în prezența unei umidități aerului cuprinsă între 85-100 %. Vânturile și ploile puternice împiedică evoluția acestei ciuperci. Atacul este favorizat de temperaturile cuprinse între 20-24șC când perioada dintre 2 infecții este de două săptămâni. Transmiterea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
condiții favorabile, petele se pot uni și este distrusă o mare parte din frunză, iar plantele vor rămâne repede fără frunziș. Infecțiile se produc pe vreme umedă, la temperaturi cuprinse între 5-30șC (la optim 23șC) când, apar sporii ce vor germina și vor da filamente de infecție care, pătrund prin stomatele (deschideri naturale) frunzelor ce au cel puțin jumătate din suprafața normală. Viabilitatea sporilor depinde de temperatură, de intensitatea luminoasă și de umiditatea atmosferică. Pe timp secetos și la temperaturi de peste

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
vegetației miceliul își schimbă culoarea devenind cenușiu datorită unor puncte mici negre reprezentate de fructificațiile ciupercii. Se înregistrează pagube mari, mai ales în culturile din zonele calde și secetoase ale țării. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin sporii ce germinează ușor pe frunzele ce transpiră abundent, iar de la un an la altul rezistă prin fructificațiile de rezistență ce iernează pe resturile de plante atacate. Prevenire și combatere. Se recomandă respectarea desimii la semănat, îngrășarea cu doze moderate de azot și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
legume. Transmitere răspândire.Transmiterea ciupercii se face în câmp, dar mai ales în depozite, prin contactul direct între rădăcinile bolnave și sănătoase dacă temperatura este în jur de 22șC. Transmiterea de la un an la altul, este asigurată de scleroții care germinează la temperaturi de 18-22șC și umiditate de 60-80 %. Dacă nu găsesc aceste condiții, ei își păstrează totuși viabilitatea 2-3 ani. Prevenire și combatere. O măsură importantă de prevenire a atacului este rotația culturilor, dar aceasta se execută dificil în asolamentul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire. Cercul de plante gazdă al virusului cuprinde legume ca: mazărea, spanacul dar și plante ca: sofrănelul, loboda latir, nalbă, pălămidă, cruciulița, rocoțea. În natură virusul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari de 20șC și de uscăciune. Transmiterea ciupercii de la plantă la plantă, se face prin sporii duși de vânt și apa de ploaie sau de irigație, iar de la un an la altul, ciuperca rezistă prin sporii de rezistență ce vor germina în primăvara următoare și vor forma iar spori de infecție.Ciuperca poate ataca pe lângă salată, andivele, anghinarea și cineraria. Prevenire și combatere. Culturile de salată se vor înființa numai în terenuri bine curățate de resturi vegetale, într-un asolament de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fină de țesut brunificat. Transmitere-răspândire. Înmulțirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea sporilor dă un aspect prăfos zonei atacate. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura mediului să fie cuprinsă între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20șC), însoțită de o umiditate a aerului cuprinsă între

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafeței a acestora, cât și prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numărului de tratamente chimice (fig. 145). Transmitere-răspândire. Sporii pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25șC, optima fiind de 19-20șC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în perioada de vegetație. Iernarea ciupercii se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzelor căzute, unde până în primăvară se formează loculi (fructificații de rezistență), ce conțin în interior spori. Eliminarea acestora are loc primăvara pe timp foarte umed (în prezența apei de ploaie), la temperaturi ce sunt cuprinse între 2-35șC. Pentru ca sporii să germineze și să producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mumifiate care au fost îngropate în sol, în primăvara celui de al treilea an, apar fructificații de forma unor pâlnii cu picior lung (apotecii), de culoare gălbuie, cu diametrul de 3-5 mm. Transmitere-răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul verii. Ei germinează la temperaturi cuprinse între 0-25șC, optimum fiind în jur de 15șC. Filamentele ciupercii Monilinia pătrund prin diferite răni provocate de insecte (Cydia pomonella, viespi etc.) sau de grindină. De asemenea, în timpul recoltatului și al transportului fructelor, rănile provocate de lovituri

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze (fig. 152). Transmitere-răspândire. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează fructificații cu spori care sunt puși în libertate pe vreme umedă, în timpul perioadei de vegetație; sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de 9-12 zile, boala se observă clar. În frunzele căzute în primăvară, apar fructificațiile de rezistență cu spori ce produc infecțiile din primăvară. Prevenire și combatere Soiurile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. În timpul iernii, în interiorul țesuturilor frunzelor cu pete căzute pe jos, se formează fructificații de rezistență din care în primăvară apar spori. În primăvară, aproximativ după scuturarea florilor, sporii ajung la maturitate, germinează în picăturile de apă și produc noi infecții pe frunze. M. Josifovici (1956) a constatat că infecțiile cu spori în primăvară sunt mai puține, în cazul când pe frunzele de prun căzute în timpul iernii, se dezvoltă ciuperca Trichotecium roseum care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe frunzele acestuia, trec și infectează livezile de prun. Sporii de rezistență apar mai târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare verde-gălbuie și puternic îngroșate. Pe partea inferioară a frunzelor se formează sporii ce vor produce infecții pe porumbar . Prevenire și combatere. Se recomandă arături

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
periculos, întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig. 175). Transmitere-răspândire. Sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze și ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare de spori ce asigură infecția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea în vedere ca plantațiile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Spre sfârșitul verii, printre grupurile cu spori de vară, ciuperca formează grupuri prăfoase cu spori de rezistență, de culoare neagră. Frunzele cad înainte de vreme (fig. 185). Transmitere-răspândire Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență În primăvară, ei germinează și vor produce primele infecții pe frunzele de zmeur. Prevenire și combatere. Între soiurile cultivate sunt mai rezistente; Lathram, Chiaf, Boyue, Meeker, Malling Jewel. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală și stropiri cu substanțe chimice la fel ca și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10șC (maxima fiind de 32șC, iar optimum de 22-23șC). În timpul germinării, sporul crapă, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce va cădea pe sol. În timpul ploilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
ploilor repezi din primăvară, sporii ce plutesc în băltoacele din jurul butucilor, sunt proiectați pe partea inferioară a frunzelor, produc filamente de infecție ce pătrund în țesuturile plantei-gazdă prin stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) infecțiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, sporii de rezistență pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
stomate. Acest proces poartă numele de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) infecțiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, sporii de rezistență pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație și în acest caz, infecția primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, care au cam 5 cm în diametru, organe ale plantei receptive la mană. După ce se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
des întâlnită în verile secetoase. După ce infecțiile s-au produs, evoluția bolii este favorizată de temperaturi cuprinse între 18-25șC și de o umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Sporii nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor. Soiurile de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare pentru efectuarea infecțiilor primare în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare pentru efectuarea infecțiilor primare în primăvară reclamă și sporii care apar din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]