563 matches
-
213') Eai măj ascultă cântând PROj la pian. Există o ambiguitate a construcțiilor cu verb de percepție intențională și construcție gerunzială și în ceea ce privește valorile semantice ale gerunziului: dacă în exemplul (212) interpretarea construcției este Îl privesc cum înoată/în timp ce înoată, gerunziul exprimând o valoare temporal-durativă, în exemplul (213), construcția gerunzială are valoare asociativă: El mă privește și râde143. * Propoziție (pseudo-)relativă introdusă prin conectorul cum: (214) Îmi place să îi privesc [cum zboară] (www.latifa.ro) (215) A fost fain să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland Publishing, 1980 (document disponibil la adresa http://semanticsarchive.net/Archive/jk3NzRlY/). Cazacu 1950 = B. Cazacu, " Despre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
in generative semantics and in Montague's PTQ, Dordrecht, Reidel. Dupas 1997 = Chantal Dupas, Perception et langage. Étude linguistique du fonctionnement des verbesde perception auditive et visuelle en anglais et en français, Louvain/Paris, Peeters. Edelstein 1972 = Frieda Edelstein, Sintaxa gerunziului românesc, București, EAR. Enghels 2007 = Renata Enghels, Les modalités de perception visuelle et auditive. Différences conceptuelles et repercussions sémantico-syntaxiques en espagnol et en français, Belgium, Max Niemeyer Verlag (lucrarea este disponibilă și în format electronic la adresa http://hdl.handle.net
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
suplimentar obligatoriu. În a doua clasă sunt incluse și verbele de atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atitudine, care desemnează procese cognitive, cum este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este și cazul verbului a vedea "a-și imagina". 115 Vezi GALR II (2008: 534). Construcția gerunzială de acest tip a fost numită "gerunziul ipostazei". 116 În bibliografie, construcția este deseori numită "acuzativul cu gerunziu". Denumirea face referire la statutul gerunziului care, în contextul verbelor de percepție, se raportează/califică nominalul din poziția obiectului direct al verbului matricial. În jurul acestor construcții au existat numeroase controverse terminologice și de interpretare. Doar câteva gramatici vechi românești menționează structurile de acest tip. La Sandfeld
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
plângând ~ L-am văzut cum/că plângea vs L-am găsit plângând/*L-am găsit cum/că plângea. 118 Dacă ne menținem în linia interpretărilor în care se consideră că structura [a vedea + că] exprimă doar percepții abstracte, tiparul cu gerunziu ar fi unica modalitatea de a exprima percepția directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială": (i) verbul din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
che bacia Luca 'Am văzut-o pe Maria sărutându-l pe Luca' (PRC); (c) ptg. Hoo sentii Maria a cantà 'Am auzit-o pe Maria cântând' (PIC). Într-o notă, Felser (1999: 245, nota 19) menționează și situația românei - utilizarea gerunziului în locul construcțiilor semnalate mai sus. Autoarea precizează că verbele care apar ca subordonate verbelor de percepție desemnează evenimente stage-level, respectând condiția simultaneității (engl. simultaneity constraint) cu verbul de percepție din matrice. Pentru fenomenul de restrângere a sferei de circulație a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a sferei de circulație a infinitivului în limba română, vezi Diaconescu (1977: 43-44). Autorul aduce următoarele argumente: (a) Extinderea completivelor cu complementizatorul că după verbele dicendi și sentiendi - lat. video eum venire > îl văd că vine; b) înlocuirea infinitivului cu gerunziul în contextul verbelor de percepție, în opoziție cu limbile romanice, care păstrează infinitivul; (c) Extinderea completivelor introduse prin complementizatorul să, după verbele care exprimă un act de voință: voleo cantare > vreau (a) cântare > vreau a cânta > vreau să cânt. 121
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
l-a văzut pe Ion coborând scările. (i) Și eu am văzut asta; (ii) Și eu l-am văzut pe Ion. 122 Argument realizat propozițional. 123 Vezi și GALR I (2008: 535), unde se menționează că "percepția prezentată punctual preferă gerunziul durativ ca obiect al său: M-a văzut râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
râzând. = M-a văzut cum râd. 124 Vom arăta (vezi infra, 4.4.7.3) că există situații în care, în contextul verbelor de percepție, se stabilește echivalența tiparelor [verb de percepție + GComplcă] = [verb de percepție + cum] = [verb de percepție + gerunziu]. Gawełko (2003: 53-67), urmărind vitalitatea propoziției infinitivale după verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbele de percepție în contextul limbilor romanice și tiparele echivalente acesteia, observă în cercetarea sa de corpus că: (a) româna actuală nu folosește infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
infinitivul în contextul verbelor de percepție cu sens primar/senzorial; (b) verbul a vedea preferă construcția cu gerunziul (33 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor completive corespondente (cu că și cum) (9 ocurențe); (c) verbul a auzi preferă, de asemenea, construcția cu gerunziul (20 de ocurențe) în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în detrimentul propozițiilor subordonate (10 ocurențe); d) verbul a simți preferă construcția cu propoziții completive (11 ocurențe) în detrimentul construcției gerunziale (8 ocurențe). 125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
125 Se observă că, în tiparele cu verbe de percepție, se pot stabili următoarele tipuri de echivalențe semantice: (a) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin că, exprimând un proces în desfășurare (Îl văd că vine → Îl văd venind); (b) gerunziul poate substitui subordonate conjuncționale introduse prin să, exprimând un proces ireal, fictiv (Nu-l văd să facă asta → Nu-l văd făcând asta). 126 Pseudo-relativa reprezintă un tip special de determinare nominală, care focalizează nu procesul perceput, ci entitatea care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Gheorghiu, Felix Aderca, Mihai Moșandrei ș.a., într-un spirit de transparență și concizie, fără înflorituri stilistice, expresiv tocmai prin simplitate și direc tețe. Mai târziu, fraza critică a lui Ivașcu a devenit mai alam bicată, chiar greoaie, cu abuz de gerunzii și prea tehnică, mai ales când interesul criticului s-a mutat către aspecte ideologice. Istoria lite raturii române, din care nu a realizat decât volu mul consacrat literaturii vechi și începutului literaturii mo derne, este o lucrare solidă, cum spuneam
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
toți trimiteau acasă, din concediu, ilustrate cu femei goale etc. Așa se-ntîmplă și-n Tinerețile, unde orice procedeu de „înfrumusețare“ literară este persiflat, deconspirat cu silă. Cartea nu are, inten ționat, construcție, fraza nu are stil (uneori enervează prin eterne gerunzii și infinitive), tot ce-ar putea fi frumos, măreț, etic, romantic etc. Își are reversul său în această mare deri ziune. Mulți critici vor vedea în carte o însăilare - și, luată-n sine, asta și e. Dar con textual ea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
instrumentele terifiante. Efectul de surpriză este indus prin interjecția cu valoare predicativă și sporește, datorită conjuncției numai, până la senzația că simțul văzului nu face față rapidității. Apropierea zmeului în câmpul vizual este reprezentată aproape cinematografic, gradarea fiind construită atât prin intermediul gerunziului, cât și prin locuțiuni adverbiale. Comparația cu norul, atât de frecventă în textele colindelor, va fi ulterior descifrată prin descrierea harnașamentului excepțional, conducând astfel la un paralelism pragmatic între procedeul literar al metaforei negate în colinde și acest basm. Nu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumina răsăritului surprinde prin ivirea bruscă sugerată de interjecția prezentativă urmată îndeaproape de verbul la prezentul indicativ, a cărui putere „cinema¬tografică” de evocare face retina receptorului să se dilate. Timpul mitic instaurat este dilatat apoi de patru verbe la gerunziu care prelungesc venirea infernală în percepția magică; formele arhaice predominante adâncesc întoarcerea în matca temporală la nivelul logos-ului, în timp ce dinamica acțiunilor înfățișate atinge paroxismul. Vidra este o întrupare a haosului comună colindelor și baladelor. Animal sacru și în credința
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în lumea mitului în care am pătruns prin imperfectul indicativ și rămânem prin prelungirea momentului descris cu o enumerație de verbe la gerunziu. Singura apariție a prezentului indicativ face o trimitere la locuitorii timpului profan, comparația având rolul de a semnala proporțiile mitice. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit condițiile inițieriimoarte și renaștere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în struguri băloși, un întreg univers vâscos și veninos, dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului). Antropicul este contaminat, irepresibil, de acest bazin fojgăitor și multicolor, împrumutând, precum punctam anterior, tușe teratologice: poarta castelului este deschisă de "[o] jivină de om, păroasă, cu mâinile până la genunchi". Șocul acestei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și copiii, iar apoi, cu ochii sticloși și tremurând din încheieturi, sucind gâtul câinelui din bătătură și bându-i sângele negru". Ultimul refugiu al celor vii rămâne biserica, în fața căreia "se adunară, pâlcuri-pâlcuri, morții, scurgându-se de pe toate ulițele" (sugestia gerunziului este puternică). Preotul, "singurul din sat care nu curvise cu puterile florii-ntunecate", îi păstorește pe cei patruzeci de Badislavi 104 care căutaseră adăpost în locul sfințit. Cadavrele au un scurt răgaz pentru a cuceri lăcașul: "până la cântatul cocoșilor". Când focul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
adiacență din nucleul verbal, soluția centrului complex se lovește de o serie de probleme empirice, sincronice și diacronice. În primul rând, nu este clar cum poate fi analizată inversiunea V-CL / V-CL-AUX, normă gramaticală contemporană a formării imperativului pozitiv, a gerunziului și a imprecațiilor condiționale și subjonctivale; în limba veche, inversiunea este mult mai răspândită (v. §IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
du / duce acasă! Deși s-a considerat că negația induce efecte de insulă slabe (engl. weak island effects, cf. Ross 1967), se va arăta că efectul de blocare este cauzat de statutul elementului de negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
effects, cf. Ross 1967), se va arăta că efectul de blocare este cauzat de statutul elementului de negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să fie statutul elementului de negație: nu este un adverb plin (element XP), iar ne- este un afix
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]