KorAP: Find »[drukola/base=gestual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...44 >

1,094 matches

Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732

intruziune atunci cînd alternanța contribuțiilor realizate de interlocutori nu urmează principiile etice ale succesiunii secvențiale. În acest caz, locutorul A, angajat într-o intervenție în curs, așadar, avînd cuvîntul, îl selectează pe locutorul B (prin indicii de natură sintactică, prozodică, gestuală sau de postură) în vederea ocupării poziției secvențiale următoare, altfel spus, pentru a lua cuvîntul în continuare; această acordare a cuvîntului nu este însă respectată, poziția respectivă fiind acaparată și monopolizată de intervenția unui al treilea locutor C. Intruziunea este, prin

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
întotdeauna în considerare, fiindcă fiecare au valori semnificative în construcția sensului. Elementele paraverbale trebuie raportate la elementele coverbale, care reprezintă accentuări ale lor: un ton ridicat, de exemplu, poate fi însoțit de o ridicare a brațelor, aceasta producînd o amplificare gestuală a expresiei intonative. Ca atare, într-o astfel de situație, expresia intonativă și cea gestuală se asociază în comunicarea lingvistică prin interacțiunea verbală. V. actualizare, gestualitate, interacțiune verbală, proxemică, suprasegmental. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PASTIȘĂ. În

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
la elementele coverbale, care reprezintă accentuări ale lor: un ton ridicat, de exemplu, poate fi însoțit de o ridicare a brațelor, aceasta producînd o amplificare gestuală a expresiei intonative. Ca atare, într-o astfel de situație, expresia intonativă și cea gestuală se asociază în comunicarea lingvistică prin interacțiunea verbală. V. actualizare, gestualitate, interacțiune verbală, proxemică, suprasegmental. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PASTIȘĂ. În general, fiind o lucrare realizată prin imitarea alteia, pastișa este considerată un produs cultural inferior

[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168

comunicarea neverbală; comunicarea culturală; comunicarea plastică; comunicarea cinematografică; comunicarea în întâlnirea amoroasă și în viața de cuplu; comunicarea muzicală - Beethoven afirmă că muzica sa are acces la regiuni ale eului nostru pe care gândirea discursivă nu le poate atinge; comunicarea gestuală, kinezica. În concepția lui Cicero, „gesturile sunt un limbaj pe care îl înțeleg și barbarii” și, ca atare când vorbim în fața unui public „absolut toate mișcările sufletului trebuie însoțite de mișcări ale trupului”; comunicarea într-o altă limbă; comunicarea dincolo de

Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
între limbajul ritului și cel al mitului este posibil de evidențiat, în limitele a trei orizonturi de preponderentă manifestare simbolică: a) Orizontul ritualico-simbolic se constituie pe fondul apariției „codului semantic figurativ”, prim cod cultural al umanității, manifestat în triplă ipostază: gestuală, plastică, muzicală. b) Orizontul mitico-simbolic se constituie pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial și aceeași finalitate, corelate prin unul și același ansamblu de

Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
la discursul /textul convențional, presupus de formele „filosofice” ale mitului; în desfășurarea spațio-temporală a discursului, codurile ritualice permit o receptare diacronică (temporală, în cazul codului muzical) o receptare sincronică (spațială în cazul codului plastic) sau o receptare diacronic-sincronică (în cazul gestual, al dansului), pe de altă parte, codul miticosimbolic nu presupune decât desfășurarea temporală impusă de actul verbalizării; prin gradul de flexibilitate al semnificantului/semnificatului, codurile nonverbale ritualice sunt sisteme închise și fixe, în timp ce codul verbal mitic definește un sistem deschis

Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
Dialectica relației dintre rit și mit, permite câteva observații, pe fondul triadei semioitice: sintactic, semantic, pragmatic. Sintaxa textului/discursului ritualic angajează semne nonverbale care se corelează specific, în funcție de fiecare semnificant în parte. Astfel, vom putea deosebi o sintaxă a semnelor gestuale (mimetice, coregrafice etc.), una a semnelor plastice (picturale, sculpturale), sau a semnelor sonore (muzicale). Semantic interpretată, corespondenta textului/discursului ritualic cu referențialul cosmic „fiind mijlocită de zei” este implicită și presupune o înțelegere vagă a semnificațiilor aferente. Aceste semnificații sunt

Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim (2010) [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutanți Se cunoaște că în fiecare an vin în școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școlile speciale copii deficienți de auz din grădinițele speciale și din familii de auzitori, precum și absolvenți licențiați în psihopedagogie specială sau în alte discipline. Pe de o parte, elevii vin din grădinițe și din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale, chiar dacă sunt absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
din familii de auzitori cu un limbaj gestual diferit, specific acestor grupuri. Pe de altă parte, profesorii debutanți în școlile speciale, chiar dacă sunt absolvenți cu licență ai Facultății de Psihopedagogie specială, nu au suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești precum și o primă încercare de unificare/standardizare a limbajului gestual românesc realizată de lector. univ. dr Barbu Florea și prof. Săbiescu Marieta sub egida și cu sprijinul financiar al Fundației Light into Europe. Acest ultim material este înregistrat pe DVD, a fost difuzat în rețeaua școlilor speciale pentru surzi din

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
DVD, a fost difuzat în rețeaua școlilor speciale pentru surzi din țara noastră și se folosește cu succes la seminariile de limbaj mimico-gestual de la Universitatea de Stat din Pitești. De asemenea, caseta s-a folosit la cursul de limbaj mimico gestual de la Facultatea de Psihopedagogie specială și cea de Sociologie și asistență socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1 din

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
socială din București. În urma unei colborări între Catedra de Sociologie și asistență socială a Facultății de Teologie Ortodoxă din Pitești și Școala pentru deficienți de auz nr. 1 din București, s-au desfășurat în școală cursuri gratuite de limbaj mimico gestual între 1 octombrie 2010 și 15 februarie 2011, ținute de subsemnatul cu un număr de 12 profesori debutanți și suplinitori. Fundația Light into europe a sprijinit aceste cursuri cu casete video și alte materiale de suport. Cursurile s-au desfășurat

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
restrâns) al acestor elevi și să adăugăm și alte cuvinte care vor intra curând în vocabularul lor. Astfel s-a ajuns la elaborarea unui vocabular care conține 1880 cuvinte/semne, de către un grup de participanți la cursul de limbaj mimico gestual din această școală. Aceste cuvinte/semne au fost fotografiate și sub fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact. Dorim

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact. Dorim să facem precizarea că la ora actuală există mai multe dicționare gestuale în aproape toate țările lumii. Unele dicționare prezintă semnele în ordine alfabetică, grupate pe teme sau pe materii de specialitate, cum ar fi istoria, geografia, matematica ș.a. care se predau la universitățile americane. Dicționarele existente în țara noastră sunt dificil

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este doar un început. Prin elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii acestui domeniu și de către persoanele surde însăși. Aici se aplică principiul ,,Când

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
școlară nu au frecventat o grădiniță specială, la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu . Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
la începerea școlii nu posedă cunoștințe lexicale verbale. Ceea ce înseamnă că ei nu . Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai mari, de la colegii lor cu părinți surzi

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
mai mici. Conform lui Constantin Pufan, Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la un stadiu prehumanoid, cea de a doua este ceva mai optimistă, deși, la rândul ei constată anumite caracteristici negative ale comunicării gestuale și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă mai departe, ci autorul se oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]