688 matches
-
arcuite peste apele negre? Unde singurătatea și tăcerea caselor reflectate identic în canale, simetrice ca planșele testului Rorschach, la fel de enigmatice? Pe Cedric îl străfulgera deodată amintirea Oborului, a Moșilor, a lanțurilor în care se dăduse cu Vasilica și Marioara, a gheretei de tir unde trăsese-n mireasă, în vânător și-n tăietorii de lemne. Dar aici, în cartierul roșu, animația populară era mai amenințătoare și mai sumbră. Strada, luminată violent, roia de lume. Bărbați singuri sau în grupuri, cei mai mulți cu cîte-o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rurală, compania Suceava, va reveni insistând pentru instalarea unui telefon. Desigur, nu vor fi fost lipsite de legături telefonice nici alte instituții importante: primăria, poliția, pompierii etc. După anul 1896, în diferite puncte ale orașului Fălticeni, au fost instalate, în “gherete”, aparate telefonice, acestea înlocuind turnul de observații pentru incendiiăfoișorul de foc) desființat și vândut primăriei Podu Iloaiei. Acestea ar putea fi considerate primele aparate telefonice publice din Fălticeni. La dezvoltarea serviciului telefonic, o contribuție însemnată a avut-o “Legea pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar han haraci și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerilor. impozit. țigan folosit la tot felul de munci. trăsură mare acoperită, folosită pentru transportul în comun al persoanelor și al poștei. sumă plătită drept
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
memorie, că sunt mulți care în mintea lor repetă ca inconștienții încă o dată ce-a zis clientul, aia nu rezistă până la pensie. Ia asupra ei cazu’. Nu trebuie să te implici în ceea ce faci. Așa zice și sigur e adevărat. Ghereta asta nu are la bază un principiu economic. Funcționarea ei se sprijină pe o coerență narativă. Câtă vreme avem ce povesti, nu ieșim la pensie. Nu le spun celor doi asta, dar sigur e adevărat. A bătut într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
unde lăsăm mașina ca să vizităm centrul Vienei, opera și ce mai era de vizitat. Arăta parcare, dar nimic p-acolo. Mă, unde au ăștia din Viena parcările? Haț, mă trezesc la intrarea la un tunel. Bariera pusă, unul într-o gheretă pe dreapta. S-a uitat ăla la noi, io îi fac semn să ridice bariera. A scos un tichet pe care scrisese probabil data, ziua, ora, minutul, secunda. Deschide bariera, haț în jos. (Interjecția care apare cel mai frecvent. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pot trece și peste asta! Ajută-i și pe acești nenorociți de lângă mine. Dă-le gândul cel bun... să vrea să trăiască. Și poate vom scăpa și de infernul ista” - gândea Costăchel, gâfâind epuizat. Stai! - a răsunat porunca gardianului din ghereta porții. S-au oprit în mijlocul drumului sub rafalele zloatei. Începând din față, numărați! - a ordonat cerberul. Unu... doi... trei... se auzeau glasurile deținuților, pierdute în vălmășagul vântului nemilos... De o săptămână atmosfera devenise violentă. Vântul pătrundea până la os. Deținuții nu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
oamenilor din SS ca să fie și mai brutali. Nu erau minciuni. Am fost ajutați să coborâm din vagoane cu obișnuiții bocanci și paturi de pușcă și am mărșăluit spre est până la intrarea În lagăr. Aceasta era Închisă deasupra de o gheretă de pază spațioasă, sub care se afla o poartă cu sloganul „Munca te va elibera“, pus În mijlocul grilajului din fier forjat. Această sintagmă era subiectul unei veselii disprețuitoare În rândul celorlalți prizonieri, dar nimeni nu Îndrăznea să spună nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu două tampoane ruginite din curtea fabricii de ulei, halva și ciocolată. O fetiță se uita zâmbind la el, În timp ce-și strângea pe după picioare tatăl, paznicul fabricii. Îi aduseră apă și o bucată de ciocolată. Paznicul scoase din gheretă o trompetă și Începu să cânte o melodie veselă. „O am de la talcioc!” spuse el Într-o pauză. „În ziua când am dat divorț, am fost la talcioc și mi-am cumpărat-o cu o nimica toată.” Și le cântă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
drum. La Giurgiu plouă. Plouă peste Dunăre, plouă peste Podul Prieteniei. Podul Prieteniei este din fier și beton și are două etaje. Unul pentru mașini și unul pentru trenuri. Clasa ta merge pe drumul pentru mașini. Merge doar până la primele gherete ale grănicerilor. De acolo nu se vede bine Dunărea, dar mai departe nu se poate Înainta din cauza frontierei de stat cu Republia Populară Bulgară. Te uiți la puștile grănicerilor și scuipi de la Înălțime, de pe pod, Într-o mocirlă. Când iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
te cheamă, despre satul Făget unde mergi În fiecare an În vacanță, despre unchiul tău care a fost prizonier În Dombas, Îi povestești despre preocupările tale științifice și despre faptul că vrei să faci un teatru de păpuși Într-o gheretă de santinelă care a rămas la tine În curte din vremea când acolo era Miliția. El spune că este foarte greu să cânți la vioară și că te doare mâna și gâtul, tu nu poți să-i spui despre ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se făcuse criță, prinsese un curaj monstruos și Îi luă pe amândoi cu o Tatră neagră spre Parcul 23 August ca să sară ei cu parașuta, pe pariu. Îl căutară pe paznicul turnului abia dat În funcțiune, Îl găsiră Într-o gheretă și-i băgară legitimații sub nas. Și uite așa pilotul, fost comandor, și tatăl lui s-au tot dat cu parașuta vreme de câteva ceasuri murdărindu-și hainele și julindu-și coatele Încrâncenați amândoi asupra punctului fix pe care făcuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
operativă trupele germane din zonă. Cadrele medicale și bolnavii plecaseră, în locul lor apăruseră numeroase gărzi înarmate, însoțite de câini lupi, ce patrulau neîncetat perimetrul. Aleea principală de acces fusese blocată cu o barieră metalică iar soldatul ce o străjuia din ghereta dibaci ascunsă printre brazi, o ridica numai după studierea temeinică a documentelor celor care veneau pentru diferite treburi acolo. La intrarea principală, de o parte și de alta a ușii, puteau fi văzute permanent santinele, indiferent dacă era zi, noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locotenent subțire, cu păr blond auriu, care apare grăbit în calea noului sosit. În timp ce își rectifică instinctiv ținuta, fără cusur de altfel, locotenentul gândește în sinea lui că trebuie să dea dreptate telefonului alarmant primit din partea santinelei ce străjuia în ghereta de la intrare. "Exact individul de care nu aveam nevoie. Ce dracu vrea și ăsta?" Deși abia îi ajunge cu nasul până la umăr, ofițerul se postează curajos în fața SS-istului oprit lângă o ușă capitonată, groasă ca blindajul unui cuirasat. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
parcă și mai negri, și n-am văzut nimic. Se auzeau bolboroseli, voci înăbușite, plânsete subțiri. Am coborât după ei. Scările deveneau alunecoase, mi se părea că merg pe un calorifer înghețat. În curte, era liniște. Nimeni. Nici câini, nici ghereta lui tanti Silvia. Parcă voiau să-și bată joc de mine. Am fugit până la poartă. Nimic. Doar textura asfaltului. M-am uitat în jos și am văzut că sunt numai în ciorapi. M-am întors cu chiu cu vai, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
trafic, Milton scăpă Gremlinul din ochi. Se puse la una din cozi și așteptă. Dintr-o dată, cu șase mașini În fața lui, Îl văzu pe părintele Mike țâșnind de la coadă, băgându-se În fața unei alte mașini și strecurându-se Într-o gheretă a vămii. Milton Își coborî geamul electric. Scoțând capul În aerul rece, plin de gaze de eșapament, zbieră: ― Opriți-l pe omul ăla! Mi-a luat banii! Vameșul nu-l auzi, Însă. Milton văzu cum Îi pune câteva Întrebări părintelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și de petrecăreții din spate, Milton se zvârcolea și zbiera, cuprins de o furie insuportabilă. Claxoanele tatălui meu nu trecuseră Însă neobservate. Vameșii erau obișnuiți cu claxoanele șoferilor nerăbdători. Dar aveau ac de cojocul lor. De Îndată ce Milton se apropie de gheretă, ofițerul Îi făcu semn să tragă pe dreapta. Prin geamul deschis, Milton strigă: ― E un individ care tocmai a trecut. Mi-a furat niște bani! Puteți să transmiteți să fie oprit la capătul celălalt? E la volanul unui Gremlin. ― Trageți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ultima oară. Dar ofițerul vamal continua să-l dirijeze spre zona de control. Până la urmă Milton se lăsă păgubaș. Băgându-și capul la loc În mașină, apucă de volan și trase supus mașina pe banda liberă. Dar de Îndată ce trecu de ghereta vameșilor, Își Înfipse mocasinul cu ciucurași În pedala de accelerație și Cadillacul demară, scrâșnind din cauciucuri. Acum chiar semăna cu o urmărire de mașini. Căci pe pod părintele Mike accelerase și el. Șerpuind printre mașini și camioane, gonea spre fâșia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
rechizite, își strecură hârtiile în buzunarul celălalt și coborî. — Mulțumesc tare mult, îi zise el paznicului. Și-mi cer scuze pentru deranj. Apoi se împletici pe după colț, îndreptându-se spre adăpostul bicicletelor. — Beat muci! spuse paznicul și se întoarse în ghereta lui. Wilt îl urmări cum își aprinde pipa, după care își îndreptă atenția spre biciclete. Afurisitele alea erau încuiate. Nu avea altă soluție decât să ia una pe sus. Prin urmare, puse Casa umbrelor în coșul bicicletei, ridică vehiculul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
uciși în Afganistan și Irak (fără a-i include și pe cei răniți), Emily Prince realizează o impresionantă frescă a morții, portretizată într-o memorie vizuală colectivă. Folosind aceeași tehnică a portretului, Neil Hamon înfățișează soldați la posturile lor, în gherete și tranșee, în diferite zone de conflict armat ale lumii. Influența deciziilor politice asupra creării stărilor de război e reflectată advers în filmul video a lui Melik Ohanian, care face o paralelă între rolul jucat de SUA în tragedia chiliană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
înarmată, mergeam la closet. N-aș fi intrat acolo pentru nimic în lume altfel. Nici nu mergeam pentru vreo nevoie, preferam să mă stăpânesc până acasă. Dar cabina aceea minusculă, de scânduri văruite și acoperită cu carton gudronat, ca o gheretă de paznic, mă fascina în aceeași măsură în care mă înspăimînta. Se afla tocmai în fundul curții, la vreo cincizeci de metri de casă, în capătul unei alei de cărămizi. Profilată în amurg, neagră pe cerul ca purpura, era sinistră. Doar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
o minune, o minune! - Și pentru mine era o „minune“. Dar, ca întotdeauna, mă împotriveam din toate puterile acestei bucurii care mă invada. Când am trecut de Iar și au început să se vadă stâlpul de la stația de tramvai și ghereta ca o prăjitură în formă de melc, ca să treacă pe centură, birjarul s-a lăsat cu spatele pe noi și, strângând tare hățurile, a început să cânte cu un glas firav de femeie - prrră, prrră, prrră Am intrat pe pasaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
avut și facea din ea regină. Cu aceste sentimente generoase, Stănică intră pe poarta "proprietății" lui, înlăturînd, pe cât cu putință, privirile de pe fațada strâmbă, culcată pe-o rână, a casei. Voi să intre în marchiza de lemn, aplicată ca o gheretă peste ușa principală, dar se răzgândi și merse spre fund, unde era bucătăria. Îi era foame și voia să știe ce se gătește. Bucătăria era închisă, goală. Pe fereastră văzu mașina de gătit, fără foc. Simți o primă nemulțumire. Intră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Octavian Madan, cercetător la Academie, și el cititor destul de avizat în probleme de mistică. Avea o mulțime de boli, se pare că era un caz cunoscut de supraviețuire bizară, cu dosar medical, consultat de mai mulți medici. Își construise o gheretă, unde făcea exerciții yoga, și nimeni nu știa cum putea să le facă, pentru că Madan abia se ținea pe picioare, având un mers aplecat înainte, ca și cum s-ar fi pregătit la tot pasul să cadă. N-a murit de boală
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
este etern înfometată. Odată cu Nintendo, Microsoft și Sony în permanență au actualizat forța și performanța tehnologiei de joc, astfel încât piața de desfacere a cerut noi programe de software pentru jocuri cu o grafică și viteză mai avansate. Cum mergeam spre ghereta lui, am observat că omul purta o șapcă specifică, de culoare gri, blue-jeansi și o cămașă galbenă. Am ridicat unul dintre cartușurile de jocuri video și am remarcat că prețul era mare - mai mult de 90 $. L-am întrebat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Cumnată-sa-i mână spartă, cum se vede-n bani, repede îi risipește. Ia să fi trăit cum trăiește ei, șase sute cinzeci de lei, două suflete... Și chiria, și lumina, și televizoru... Merge-ncet, cu grijă, a trecut și de gheretele cu telefoane. Două gherete de telefoane aici, la capu tramvaiului, amândouă cu geamurile sparte, amândouă cu firele smulse. S-a-nmulțit derbedeii, s-a umplut de țărani și de derbedei Bucureștiu... Bine că n-are-n țoașcă mai nimic, numa niște felii de pâine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]