1,235 matches
-
modurile de a călători și în modalitățile de petrecere a vacanțelor, cu mereu aceeași grijă pentru intimitate [Elias, 1985, p. 29]. În Anglia, stațiunile termale, în secolul XVIII și apoi, în epoca victoriană, stațiunile balneare au fost concepute după logica ghetourilor din Gotha. Brighton, și astăzi, cu jetelele sale și arhitectura opulentă, ne lasă să ne imaginăm viața elegantă a mondenilor de altădată [Cannadine, 1979]. În Franța, sub al Doilea Imperiu înalta societate și-a construit pentru folosul propriu și pentru
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
erijându-se totodată, la rândul ei, în model explicativ pentru persecuțiile ulterioare. Acest model impulsionează o anumită istoricizare a suferinței, care ne va fi lăsată moștenire și care a fost activată în secolul al XIX-lea de evreii care părăsiseră ghetourile și se temeau că-și vor pierde puținul care le mai rămăsese din iudaismul lor. Marile dezastre antice precum distrugerea celor două Temple li se păreau, probabil, mult mai îndepărtate de cultura lor decât Cruciadele, care izbucniseră chiar în centrul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ușor pe evreii nereligioși, precum Yom Ha-Shoah, Ziua Genocidului, celebrată în Israel și în diasporă și al cărei ritual se apropie de practicile tradiționale legate de cultul morților. Unele comunități practică astfel o slujbă specială în amintirea martirilor revoltei din ghetoul din Varșovia, împotriva naziștilor, din 1943. Iar în Israel Yom Ha-Zikaron, Ziua Amintirii, este închinată memoriei celor căzuți pentru apărarea statului. Aceste culte ale morților inițiate în lumea așkenază au sfârșit prin a se generaliza în ansamblul lumii evreiești, cu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aceasta, deoarece ei nu recunoșteau mesianismul și divinitatea lui Iisus, și chiar dacă starea de inferioritate în care erau ținuți reprezenta în același timp sancționarea orbirii lor și semnul de autenticitate al mesajului lui Hristos. De asemenea, când se pomenește despre "ghetourile" din Evul Mediu, este vorba mai întâi de cartiere unde evreii se grupau de bunăvoie și unde locuiau și câțiva creștini. Abia mai târziu va apărea o legislație restrictivă care va face din ele un loc special, separat de restul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cartiere unde evreii se grupau de bunăvoie și unde locuiau și câțiva creștini. Abia mai târziu va apărea o legislație restrictivă care va face din ele un loc special, separat de restul populației. Autonomia de care se bucurau evreii în ghetouri a permis supraviețuirea lor ca "naționalitate distinctă". În plus, este cu totul greșit să credem că nu aveau contacte economice și culturale cu creștinii și că trăiau în izolare, sărăcie extremă, hărțuire neîncetată. În secolele dinainte de emancipare, comunitățile evreiești au
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
religios. Nimic nu curma suferința, nici când cerul se mai însenina ici și colo. Ca și în trecut, retorica suferinței continua să consoleze, dar acum consola pentru faptul de a nu mai fi evreu ca odinioară. Intelectualii generației care părăsise ghetoul reînnodau legătura cu iudaismul lor studiind textele tradiționale și scriind istoria. Și în trecut memoria suferinței era memorie a iudaismului, legătură de nedesfăcut cu el. Dumnezeu însuși suferea pentru poporul lui. Și dacă sufereai ca evreu, era din iubire pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
al întregii rase umane, maeștrii hasidici își îndemnau adepții să accepte suferința și, dacă era nevoie, moartea cu dragoste, inclusiv în timpul Soluției Finale. Între 1940 și 1942, rebbeoooo Kalonymus Kalmish Shapiro din Piaseczno ține o serie de predici sabatice în ghetoul din Varșovia, la domiciliul său transformat în sinagogă și în cantănă populară. Le traduce în ebraică și le îngroapă la începutul lui 1943. Descoperite de un muncitor polonez după război, ele sunt publicate în 1960 sub titlul Focul sacrupppp. Or
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui Dumnezeu, care se traduce prin martiriu și reapare în anii negri ai genocidului. Rezumatul clasic făcut de Moise Maimonide diferitelor moduri în care un evreu trebuia sau putea să împlinească această poruncă era adesea invocat în aceste cercuri. În ghetoul varșovian, conducătorii hasidici prelungeau această învățătură aplicând termenul de "sfințire a Numelui lui Dumnezeu" oricărei victime a genocidului. Într-adevăr, pentru Maimonide "fiecare evreu ucis, chiar dacă moartea lui nu rezultă dintr-un refuz al apostaziei, dacă este ucis numai fiindcă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de împrejurările exacte ale morții lor. De fapt, nu este sigur că persecuția nazistă poate fi calificată drept "religioasă", nici că ar fi legitim să se acorde o importanță deosebită unor măsuri ca decretul publicat de germani în 1942 în ghetoul din Kaunas, prin care se pedepsea cu moartea citirea Talmudului. Și totuși, la mult timp după eveniment, în 1990, un conducător hasidic precum Schneerson încă declara că orice evreu mort în genocid trebuia considerat sfânt martir. Dacă rebbe Halberstam, cum
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
o nouă religie civilă, fără Dumnezeu, suficientă sieși, cu riturile, ceremoniile, preoții, locurile de pelerinaj, martirii moderni, retorica și porunca ei principală: datoria memoriei. Cu Auschwitz-ul în centru. Căci, în mod curios, "Auschwitz" devine desemnarea simbolică prin excelență pentru toate ghetourile și lagărele, deși la Auschwitz-ul propriu-zis au fost exterminați 70000 de deținuți, în marea lor majoritate polonezi sau prizonieri de război sovietici, în timp ce la Auschwitz II, lagărul de exterminare numit de germani Birkenau, au fost gazate între 1,1 și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
retrasează istoria persecuției și pune accentul pe eroismul victimelor care au înfruntat nazismul. Suntem în anii de construire a identității israeliene, care încă avea nevoie de eroi pentru a se consolida. Dinur îi consideră eroi nu numai pe rebelii din ghetoul Varșoviei, ci și pe evreii care luptaseră zi după zi pentru supraviețuire. Solidaritatea celor persecutați, credința lor în triumful dreptății și eforturile lor de a-și menține demnitatea umană, toate acestea țineau pentru el de eroism. Pe de altă parte
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lor de a-și menține demnitatea umană, toate acestea țineau pentru el de eroism. Pe de altă parte, Dinur nu ratase nici ocazia de a face legătura între Holocaust și nașterea ulterioară a statului Israel, comparându-i pe combatanții din ghetoul Varșoviei cu vitejii soldați care luptaseră pentru independența Israelului. Este limpede că rebelii din ghetou constituiau un model de eroism pentru tinerii israelieni. Și să nu uităm că în această epocă victimele genocidului nu provoacă doar compasiune, ci și furie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se oficializase în urma unei rezoluții a Parlamentului israelian din 12 aprilie 1951, care instituia ziua de 27 nisan ca "zi de amintire a catastrofei și a eroismului"iiiii. Această dată a fost aleasă deoarece cădea între cea a revoltei din ghetoul varșovian și cea a războiului de independență al Israelului, precum și pentru că ea coincidea cu tradiționalul comput religios al omer-ului, care este tot o perioadă de doliujjjjj. Mordechai Nurock, membru al Knesset-ului, care o propusese, desemnează evenimentul comemorat ca "a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru a da o bază statului evreu și a-l învesti cu noua lui funcție, ale cărei caracteristici se precizau treptat: cea de a fi garantul poporului evreu în lumea întreagă. Pe de o parte, se amintea memoria eroilor din ghetoul varșovian, a căror ștafetă fusese preluată de combatanții care-și sacrificaseră viața pentru independență și pentru ca evreii să aibă o patrie; pe de alta, se ignora genocidul care încețoșa imaginea glorioasă a unui popor activ și învingător. Eroul căzut pe
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
simbol al unității, într-o societate ce căuta să se înrădăcineze într-un pământ nou. Glorificarea luptătorilor morți pentru existența Israelului este legată de o prezentare a sacrificiului dominantă în istoriografia evreiască, mergând de la Massada la Tel-Haikkkkk și trecând prin ghetoul Varșoviei, precum și prin martirologia evreiască tradițională. Această mitizare a soldaților căzuți pentru patrie apare devreme în etosul statelor-națiune moderne. Combatanții tânărului stat se deosebesc de martirii de odinioară prin faptul că întruchipează eroismul activ al evreului nou, celelalte forme de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de independență: un monument la patruzeci de soldați căzuți. Începând din anii 1970, se observă o erodare a statutului lor, iar memoria lor începe să nu mai fie un ciment al solidarității sociale și naționale. Ca urmare, imaginea luptătorilor din ghetoul Varșoviei și a partizanilor intră în declin ca simbol principal al comemorării genocidului. În locul ei apare cea a victimelor și supraviețuitorilor. Discursul public despre genocid începe să se politizeze în Israel încă din anii 1950 pentru a răspunde exigențelor ideologice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un turn de fildeș moral. În discursul ținut la ceremonia spaniolă în onoarea zilei internaționale de amintire a Holocaustului, pe 27 ianuarie 2007, fostul ministru israelian de Externe Shlomo Ben-Ami îi îndemna pe israelieni să abandoneze mentalitatea de victimă și ghetoul și să nu-i mai compare pe Arafat, Saddam Hussein ori chiar Ahmadinejad cu Hitler. El adăuga: Dacă națiunea cea mai puternică din Orientul Mijlociu vorbește despre fiecare război și fiecare amenințare ca despre un pericol de Shoah, atunci noi înșine
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
presei din lumea întreagă. Purtarea stelelor lui David de culoare portocalie (amintind de revoluția portocalie din Ucraina), afișarea unor postere cu mențiunea Judenrein care înfățișau copii cu brațele ridicate și steaua pe piept, inspirate din celebra fotografie a băiatului din ghetoul Varșoviei, atât de frecvent reprodusă ca simbol al persecuției, scrierea numărului din cartea de identitate pe antebraț, care trimitea la cel tatuat de naziști pe antebrațul deținuților din lagărele de concentrare, urcarea cu forța în autobuze, târâți de soldați, s-
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
pentru ca autoritățile care-i expulzau să fie percepute ca naziști, iar ei ca niște victime nevinovate. Ariel Sharon, întruchipându-l pe noul Hitler sau pe șeful unui nou Judenrat (aluzie la consiliile evreiești, de tristă celebritate, create de naziști în ghetouri), a căzut în capcana retoricii de care propriul său partid abuza în trecut atunci când, la manifestații, membrii lui numeau Judenrat guvernul lui Y. Rabin. Recuperarea politică a Holocaustului și a arsenalului său simbolic, odată realizată, se banalizează și schimbă ușor
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
generează căință, datorie plătită memoriei, dar nu un act de responsabilitate pentru viitor. O dorință de non-istorie îi animă și pe unii, și pe ceilalți, făcând din suferințele trecutului prezentul și viitorul nostru. Îngenuncherea lui Willy Brandt în fața monumentului din ghetoul Varșoviei, în decembrie 1970, a inaugurat era căințelor, care a continuat până la gesturile eminamente simbolice ale papei Ioan Paul al II-lea. Fără a uita recurentele ceremonii memoriale, dintre care cea mai recentă, în Franța, a fost comemorarea celor 60
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și dificultăți individuale, noii „dezafiliați”28 apar brusc într-o societate care, deja extrem de inegalitară, este, în același timp, hiperindividualistă, altfel spus fără legătură cu cadrul cultural și social al claselor tradiționale. Nu mai există o subcultură analoagă celei a ghetourilor și a sărăciei tradiționale. Chiar și exclusă din universul muncii, populația din inner cities și din periferiile de tristă celebritate împărtășește valorile individualiste și consumeriste ale claselor mijlocii, preocuparea pentru personalitatea individuală și realizarea de sine. Tinerii îndeosebi valorizează dimensiunea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Următoarea descriere este foarte potrivită pentru aceste femei: „Ele nu sunt pasive. Nici o femeie... nu a fost mulțumită să stea acasă și să nu facă nimic. Au început să urmeze fie studii, fie o carieră și astfel au ieșit din ghetoul domestic” (Kramerxe "Kramer, S.", Masurxe "Masur, J.", 1976, p. xv). Schimbările la nivel de atitudine și comportament pe care aceste femei le-au făcut în viețile lor sunt de proporții uriașe, dacă le privim în context. Faptul că au devenit
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
fotografia. Fotografiile tale, Faulques. Și ale altora. Dar până și asta și-a pierdut onoarea, nu-i așa? Să arăți oroarea În prim-plan e de-acum socialmente incorect. Până și copilului cu mâinile ridicate din vestita fotografie făcută În ghetoul din Varșovia i-ar acoperi azi fața, privirea, ca să nu Încalce legile privitoare la protecția minorilor. În plus, s-a terminat cu chestia aia că doar cu anasâna poți obliga camera foto să mintă. Azi, toate fotografiile unde apar persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Crist În fotografia făcută de Freddy Alborta. Ori frumusețea acelor paria din Salgado, a copiilor mutilați ai lui Gerva Sánchez, a femeii africane pe care ai fotografiat-o În agonie, a fotografiilor pe care Roman Vishniac le-a făcut În ghetourile din Polonia, a celor șase mii de fotografii făcute de Nhem Ein fiecărui deținut, inclusiv copii, care avea să fie executat de khmerii roșii. Frumusețea tuturor acestor oameni frumoși, despre care știam că aveau să moară. Nu, iubitule. Știi vechea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
organizarea devine cel acuzat. În martie 1954, lui Auguste Lecoeur i se reproșează opțiunile sau lipsa lor. Comitetul central îl înlătură pe Lecoeur din funcția de conducere a partidului. Între 1953 și 1954, partidul comunist iese încetul cu încetul din ghetoul său și joacă din nou un rol pe scena politică națională. Ocaziile nu lipsesc de altfel: Franța se împotmolește în războiul din Indochina, știrile din Algeria sînt alarmante și neîncetatele schimbări ale echipelor ministeriale sporesc această strîmtorare. Pentru prima oară
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]