4,138 matches
-
vadă luminile. Se întrebase ce caută un avion acolo la trei dimineața. Oare cum pot zbura piloții noaptea? Cum se orientează în bezna nesfârșită? Dacă se rătăcesc și ajung deasupra deșertului Kalahari, unde nu-i nici o lumină care să-i ghideze și unde ar fi ca și când ar zbura într-o peșteră întunecată? Urmări avionul cum trece aproape razant cu casa și văzu forma aripilor și conul strălucitor pe care îl proiectează becul de aterizare. Zgomotul motorului se auzea tare acum - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
a pierdut. S-a dus la o plimbare și nu s-a mai întors niciodată. Nu-i imposibil, știți asta. Un arbust spinos seamănă mult cu altul, știți cum e, și pe-acolo nu sunt dealuri după care să te ghidezi. Te poți rătăci ușor. În special dacă ești un alb scos din mediul înconjurător cu care ești obișnuit. La ce vă așteptați? Nu cred că s-a rătăcit și a murit, replică Mma Ramotswe. Cred că i s-a întâmplat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
atunci se-mpingea în mine, voia să mă țocăie pe amândoi obrajii și-i băgam repede la înaintare o papiroasă. Trăgea vreo două fumuri, mândru de el: - Hai, Sclivi, vreau să fiu cârtiță, fără ochi, cu nasul boțit, să mă ghidez numa’ după mirosuri, să ies câteodată din mușuroi și să fie lumea tulbure ca apa din baltă, să n-o văd, s-o amușin. Vreau să intre-n oasele mele, acolo unde-i acum prea mult creier, vreau să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-ți arăt ceva nou. Angelique se uită la mine. Se apropie de el, și-și lasă mâinile înmănușate pe umerii lui, de la spate, și Angelique spune: — Las-o pe mami să-ți arate cât de mult te iubește, puiule... Îl ghidează să se așeze pe saltea. Să se întindă. Îi scoate șosetele îngălbenite. — Hai puiule, spune ea. Scoțându-și mănușile, spune: Știi ce grozav masez eu... Apoi Angelique face un lucru pe care nu l-ai mai văzut. Îngenunchează. Deschide gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
într-un nou an era milostivirea și darul aceluiași unic și bun Dumnezeu, dar tare se mai săturase de singurătate. Luana trăia într-o familie de catolici în care religia, poruncile bisericii și ale Domnului erau principiile după care se ghidau. Bica îl iubea pe Dumnezeu. De foarte mici insuflase nepoților această iubire și importanța rugăciunii, dincolo de poezia rostirii. Ea era dialogul cu Dumnezeu, speranța și crezul tău. Luanei îi venea greu să vorbească despre religie. O percepea cu sufletul, reprezenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
parter, geamurile și ușile cedară și întregul puhoi dădu năvală afară. Luați de val, Luana și Ștefan se treziră împinși în stradă. El o scăpă din mână. Mică, înconjurată de gloata uriașă de băieți, Luana dispăruse. O strigă cu disperare. Ghidată de glasul lui, fata își făcu loc printre trupuri și-l prinse de braț. O porniră în marș pe străzi. Localnicii, ieșiți la ferestre, îi priveau uluiți. Nimănui nu-i venea să creadă că se întâmplă ceea ce se întâmpla. Învățați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
nu s-a schimbat. Doar oamenii. Oamenii nu mai sunt aceiași. Nici tu nu mai ești". Patronul, fost muncitor în laminor, deschisese ziarul cu bani împrumutați de la un frate fugit în străinătate pe vremea lui Ceaușescu. Lipsit de cultură și ghidat doar de cele zece clase pe care le terminase, axase ziarul pe rubrica sport și cea privitoare la evenimentele de scandal. Articolul Luanei nu avea nimic spectaculos. Fiul nu-și înjunghiase tatăl pentru o palmă de pământ, Costel nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
s-a risipit și li s-a făcut loc. Un chinez bătrân și cocârjat și-a făcut apariția În grabă și a dezlegat funia dintre stâlpi. S-ar fi zis că-i atârnă Între mâini un piton mort. I-a ghidat până ce au parcat chiar lângă treptele cinematografului. Bună seara,Tuan, bună seara, domnișoară Farah, i-a salutat În vre me ce urcau scările. Ați venit pentru spectacolul de la miezul nopții? Bună seara, Seng, a răspuns Farah. Ce-ți mai face
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a pornit primul să se strecoare sprinten printre bolovanii prăfoși. Uneori, pietrele se sfărâmau sub picioarele lui, dar el continua cu pasul sigur, fără să Încetinească. La răstimpuri se oprea și-l aștepta pe Adam, Îi Întindea mâna ca să-l ghideze și să se asigure că n-o să cadă. Nu-i plăcea când Adam cădea. Dar marea era aproape, simțeau prospețimea brizei, iar vuietul valurilor creștea pe măsură ce urcau panta. Nici măcar când alunecau nu țineau seamă de ascuțișul pietrelor de sub tălpi. — Acolo
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zadar îmi reproșezi atâtea, Ovidiu, în zadar. Alteori i se părea că-l recunoaște pe stradă, grăbea pasul și pornea în urmărirea bărbatului ce semăna cu Ovidiu, la început observa piese vestimentare ce-i erau necunoscute, dar nu se putea ghida după acest amănunt, Ovidiu nu mai stătea împreună cu ea, desigur, între timp garderoba lui se diversificase, pe urmă un gest, o ridicare din umeri îi întărea ideea că insul îi era necunoscut. Se întâmpla apoi ca omul să vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe pisică. Mieunatul prelung și dureros al Linei Îl trezi pe Coriolan, care deschise mai Întâi un ochi nedumerit și morocănos, apoi Încă un ochi, ultimul de altfel, vigilent, războinic, amenințător. Cu acest ochi Își privea fiul În timp ce celălalt ochi, ghidat de un CAF emoțional, alerga sub pleoapa coborâtă din nou, după expresia dominatoare a ochiului vigilent, războinic și amenințător. Când se Întoarse la lumină, strălucind cu mândria unui sentiment natural, celălalt ochi strălucea mai puțin și nici nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se uita încruntat peste ape ca un căpitan de vas de modă veche. Ajunseserăm la jumătatea distanței către insulă, când orășele alcătuite din clădiri albe, pătrate începură să se lumineze în seara prăfoasă. În timp ce noaptea se lăsa peste noi, am ghidat bărcuța gonflabilă spre o porțiune de coastă ademenitoare, o lungă întindere de plajă unde felinarele tavernelor și barurilor de pe faleză aruncau dungi multicolore pe valuri. 36 Rămas bun, domnule Tegmark 2 >> Știri Cadavrul bărbatului dispărut a fost găsit Cadavrul recuperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Direcției de Sinteză a fost și informarea oficiilor diplomatice române cu privire la probleme interne și externe ale României, probleme și evenimente internaționale importante. Pentru a sprijini ambasadele în activitatea lor de informare, lunar li s-au transmis tematici care să le ghideze în acest domeniu, iar periodic s-au analizat ritmul, cuprinderea problemelor și calitatea informării desfășurate de ambasade. Direcția Politică de Sinteză a elaborat rapoartele anuale de activitate și planurile anuale de obiective ale M.A.E.; În Centrala M.A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
demnitarii români menționați. În acest cadru, a adus în prim plan, în funcție de contextul dat, un set de idei menite să motiveze mai adânc amplificarea relațiilor cu Germania. În mod deosebit, s-a urmărit ca reluarea lor în documente oficiale să ghideze constant și să consolideze o conduită adecvată în procesul realizării unității europene. Având în vedere "uitarea" pe parcurs a mesajului reunificării Germaniei în context european și, în general, îngustimea conceptuală a dezbaterii privind filozofia unității europene a urmărit să evidențieze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
reprezentare unor administratori. Această extindere a activităților a condus la extinderea domeniului normativ (legi, reglementări, constrângeri profesionale) care să-l limiteze pe gestionarul de resurse, managerul, în acțiunile sale, dar care să aibă drept scop să-l ajute, să-l ghideze și, nu în ultimul rând, să-l coordoneze și să-l supervizeze în îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor, tot mai complexe, ce-i revin. Guvernanța corporativă 120 120 Motto: Fiecare angajat răspunde de propriul său control intern. Marcel Ghiță 2.3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
poemele, prozele compun un roman sui-generis. Indiferent de vizualizările formale (vers, proză, teatru), însușirea definitorie comună scrierilor Roxanei Pavnotescu e aceea de a transmite o vibrație. O anume vibrație. Roxana Pavnotescu nu scrie literatură în sensul de facere, de elaborare ghidată de căutarea ineditului stilistic pentru el însuși, pentru scontarea unor efecte de ingeniozitate verbală sau pentru încercarea unor cât mai nebănuite posibilități ale limbii. Realizate într-un limbaj eminamente modern, prozele scriitoarei nu și l-au asumat pentru modernitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Mioara Alimentară făcea același lucru. Dincolo. Întâi și întâi, Mioara chemă o armată de croitorese. O săptămână, sau câte istorii scurge Dunărea până la vărsare, croitoresele, asistate de designer-ul Versace, secondat de pictorul scenograf al Teatrului din Brăila, Gheorghe Mosorescu, ghidați de Dragoș Buhagiar, Doina Levintza și supervizați de marele croitor al Metaforei cuvântului, Fănuș Neagu, prin camera web a computerului, au luat măsurile cu o meticulozitate soioasă, fapt reprobabil care a și dus la concedierea lor. Golit de inspirație, maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
manevra Touch-Screen-ul monitorului electronic pentru scanarea fundului de ochi al plăpumăresei, Povestitorul fu străluminat de nașterea Traviatei chiar în clipa în care Tribunalul Morții, anunțat de un virus trădător, hotărî ca executorii judecătorești să-și pornească marșul în piano forte (ghidați prin GPS) spre cabinetul doctoriței. Un cărăbuș rătăcit din toamna tinereții mele căzu pe spate lângă pupitrul robotului electronic, în fața căruia Eliza părea o cracă uscată la poalele Everestului. Ea își lipi fruntea smochinită de manșonul scanner-ului bipolar, apăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și masaj, în transa atâtor reflexii. M-am îndepărtat de mine însumi și m-am privit. Era altcineva acela din care plecasem. Cu o pagină înapoi, începusem să scriu, acum nu recunoșteam limba în care scrisesem. Un străin care mă ghidase pe drumul întoarcerii, dintr-un spațiu plecat demult în altă parte. Aveam sentimentul că mă întorsesem acasă într-un moment pe care nu-l recunoșteam în lanțul existenței. Și că eu am construit acel segment dintr-o frustrare. Dacă puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Voi sunteți ființe?! Da. Avem stele-cuvinte în care credem și Cuvântul Iisus care ne guvernează. Dar iubirea noastră e mai egoistă, vă iubim până vă topim în noi. Cu timpul vom deveni o planetă care va domina prin forță și ghidate de dictonul, mici dar multe, vom stăpâni Universul. Noi, Cuvântul. Și după ce spuseră acestea, își clătinară capetele ca firele de iarbă atinse de vânt și se adunară tăcute creând de jos în sus, o ființă, întâi picioarele cu tălpile goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de a exploda, Sigrid m-a somat să mă opresc. -Vă reamintesc că nu suntem decât doi. Cealaltă ușă dădea între un chioșc și o pubelă pentru sticle. Discret, demn de marele Olaf. Amețit de greutatea bancnotelor din spinare, o ghidai pe Sigrid spre mașină. Am demarat și am rulat la întâmplare. De fiecare dată când un panou indica „Alte direcții”, îl urmam. -Unde mergem? întrebă Sigrid. -O să vezi, am spus. Și eu o să văd. Habar nu aveam. -Este pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
înainte de a-mi fixa o întâlnire ciudată într-un cartier rău famat al orașului. Mă luă de mână, deschise o ușă, traversă cu mine un culoar mizerabil la capătul căruia îmi ordonă să închid ochii. Mă duse înăuntru, mă mai ghidă puțin și apoi mă autoriză să privesc. Eram în inima unui spațiu gigantic care exprima în mod fabulos noțiunea de vid. Cum era o unică încăpere, unii l-ar fi calificat drept loft1. Pentru mine, prin volume, dispunere, pilaștri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
printre noi este unul căruia i se cuvine privilegiul de a-i expedia Piticului un glonț în scăfîrlie, acela este Petrică. — Norocul tău însă că el nu a fost interesat niciodată de operațiuni sîngeroase, chiar dacă după cîte știu eu, se ghidează după acțiunile unor kamikaze gen Cromwell, Robespierre sau Saint Just. Stîrpirea răului de la rădăcină, plivirea buruienilor fără milă, arderea furunculului, extirparea tumorii, nu-i așa? — Mă faceți să mă simt una din piesele cele mai importante ale aranjamentului, zice Petrică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
greutate privirea de la manșa avionului. Dar, ca să te consolez, să știi că puteai avea parte chiar de evenimente mai nefaste, care să te fi împins să-ți ieși complet din fire. Prefer să rămîn însă în limite rezonabile, să-mi ghidez acțiunea pe ceea ce știu, ce am verificat și mi s-a confirmat de nenumărate ori. Atîta doar vreau să-ți mai confirm, de data asta oarecum oficial: faptul că între noi s-a produs o ruptură cu mai mult timp
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
-o deja, zice Roja, avînd impresia că vorbește singur. Mai am nevoie doar de ceva ascuțit, ca să pot schița planul. Trebuie s-o fac urgent, altfel risc să-mi pierd ideea. — N-o să credeți, dar o mulțime de indivizi își ghidează viața după ce le indică astrele, zice Tîrnăcop. Sînt unii care nu pot să adoarmă dacă nu citesc înainte cel puțin cîteva fraze din Zodiacul european pe care-l abandonează apoi amețiți pe noptieră. — Ce prostie, rînjește Gulie, lipindu-și de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]