1,635 matches
-
mașinii, iar între două pachete consecutive se creează un spațiu de aer (canal radial) de aproximativ 1 cm lungime pentru a facilita răcirea materialului feromagnetic. Pachetele de tole statorice sunt consolidate față de carcasă prin una sau mai multe crestături de ghidare folosite pe timpul operației de împachetare. La mașinile de lungime redusă (sub 20 cm) se folosește un singur pachet de tole. Este necesară utilizarea la părțile frontale a pachetelor, a unor tole de margine de până la 3 mm grosime, care să
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aliaje ale acestuia, introduse în crestăturile longitudinale, iar capetele acestora sunt apoi consolidate prin sudare de inele frontale, executate tot din Cu. Pachetul de tole rotorice este fixat față de ax sau față de un butuc, utilizânduse una sau două crestături de ghidare - fixare. Strângerea pachetului se realizează cu ajutorul unor tole marginale și plăci frontale de presare - strângere. Înfășurarea rotorică, dacă este bobinată - plasată în crestături, este realizată pentru același număr de poli ca și cea statorică. La rotoarele în colivie, la care
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
problematica universitară din cel puțin patru perspective: a. Abordarea structurală. Leaderul angajează structurarea organizațională strâns legat de obiectivele universității și fixează căile raționale și rolurile diferiților membri În cadrul grupurilor; b. Abordarea politică. Termenul "politică" surprinde ansamblul mecanismelor de conducere si ghidare reguli, măsuri și mijloace concepute și utilizate pentru atingerea scopurilor de dezvoltare universitară. Politica pleacă de la o dezbatere politică (publică) și conduce la stabilirea de obiective, de la care derivă o strategie. c. Abordarea strategică. Strategia pune În evidență prioritățile, care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
după - și problema deosebită care se pune atunci când subiectele tratate succesiv cer diferite scheme sau secvențe de Însușire a cunoștințelor. Aceste probleme pot fi atenuate de arta profesorului de a pune la dispoziția studentului puncte de reper sau relee de ghidare care, situate la un nivel mai abstract, să-l ajute să integreze materia În structura sa cognitivă. Este și mai util pentru student dacă studiază simultan diferite secțiuni pentru a le compara, confrunta și plasa Într-o perspectivă mai vastă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Concurența eficientă<footnote Pradeep Mehta, „Multilateral Competition Agreement. Looking ahead to Cancun”, WTO, Symposium on Trade and Competition Policy, 22 februarie 2003, p. 1. footnote>, acolo unde poate fi creată, este un mijloc superior de ghidare a eforturilor individuale pentru a obține efectul benefic.”<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 270. footnote> Altfel spus, concurența semnifică o situație în care are loc o confruntare liberă, completă și veridică între agenții economici<footnote Raymond
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
educativă se produce în interesul unor practici de transformare, intenționate, conștiente, raționale, eficiente, de succes, generatoare de satisfacții, ca răspuns la condițiile de mediu în care se manifestă, la situațiile date. Ele pot fi adecvat proiectate, pentru o astfel de ghidare a realizării sale, cu antrenarea strategică a elementelor componente. Atunci, în interesul valorizării schimbărilor de paradigme din metodologia educației, putem să deosebim aici ca sensuri: ► Acțiunea educațională să o analizăm sau să o proiectăm, ca fiind faptul concret desfășurat, iar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterii educației: metaparadigma complexității sau cea pozitivistă sau cea interpretativă (hermeneutică) sau cea holistică sau cea a cercetării calitative sau cea a identității. Dincolo de aceste criterii întâlnim în referințe și combinații între categoriile de paradigme. Astfel paradigma analitică-empirică-pozitivistă-cantitativă a dominat ghidarea cercetării în educație, prin abordarea deterministă a realității, cu studiul analitic al relațiilor cauze-efecte, cu scopuri derivate din experiența descoperirilor inductive și deductiv-experimentale, cu interpretare pozitivistă și măsurare cantitativă. Sau paradigma constructivistă-hermeneutică-interpretivistă-calitativă pune accent pe latura umană în construcția cunoașterii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
referință acum. Deși nu pune explicit astfel problema, Glanz (2000, p.11) aduce în prim plan ca teze: curriculumul să fie conceput ca experiențe de învățare (nu materii), cu activități pentru pregătirea reală, cu afirmarea rolului școlii ca proces în ghidarea introducerii în viața reală, punerea în diferite situații și rezolvarea lor prin colaborare și cooperare, cu prioritatea evaluării formative, cu sprijinirea afirmării creativității în instruire, cu valorificarea evenimentelor organizate în viața clasei. De asemenea, sunt avansate și alte ipoteze (Scott
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
proces intenționat de construire mentală, prin acțiune directă asupra informațiilor și experiențelor, în mod responsabil, organizat după tipul propriu de cunoaștere, după tipurile de învățare antrenate. Scopuri ale procesului învățării Ele asigură succesul în învățare, dar dau și suportul pentru ghidarea instruirii, prin formarea reprezentărilor înțelese și coerente asupra cunoașterii și cunoștințelor. Ele direcționează strategia procesului, asigură continuitatea procesului până la succesul final prefigurat, asigură procesul construirii în timp a înțelegerii, echilibrează strategiile după categoriile de scopuri (ca durată), clarifică formarea intereselor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu orientare spre scopuri în fața obiectivelor limitate, cu orientare spre rezolvare de probleme, studii de caz, motivare socială și intrinsecă). Încât să fie facilitate trei consecințe metodologice importante, fiecare fiind determinate de anumiți factori de succes, care trebuie activați: a) ghidarea învățării (factori: respectarea diferențelor de interese, abilități și cunoștințe prioritare, stabilirea adecvată a scopurilor învățării și comunicarea lor, o bună comunicare asupra strategiilor învățării, toleranța diferențierii în pornirea învățării, coordonarea timpului de îndrumare și sprijin, deschidere spre noi strategii, sprijinirea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe care o centrează pe educat (focalizarea pe învățare și nu pe predare, dezvoltarea activă a abilităților de cunoaștere, diversificarea metodelor și instrumentelor, oferirea de situații flexibile, asumarea de responsabilități în folosirea oportunităților facilitate, stimularea autocontrolului, îndrumarea colaborării și comunicării, ghidarea rezolvării de situațiile-problemă) sau b) diferite servicii de susținere a educaților (consiliere, mentorat, sprijinire, încurajare, antrenare în activități extracurriculare dezbateri, lecturi publice, produse realizate și confruntate, expoziții ș.a.) și c) verificare, evaluare după progrese și rezultate particularizate, ca performanțe și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
idei, valori și sarcini, procese. Formarea culturii este prin colaborare, cooperare și pe baza suporturilor propriu folosite, înțelese. Focalizarea pe limbajul utilizat în situații tipice reale, cum îl folosesc educații. • Cunoașterea este o combinare a eforturilor educator și educați. Sub ghidarea educatorului, educații sintetizează informațiile folosind rezolvarea de probleme, gândirea critică, reguli de descoperire. • Abordarea holistică a părților conținutului. • Învățarea este constantă, dar cu timp variat. • Învățarea în contextul realității, por nind de la experiența anterioară sau de la experiențe din diferite realități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în grup și nici liderii nu sunt activați. Nu se sprijină procese de grup pentru ridicarea calității lui, a climatului de învățare. Relații, atitudini • Bazarea pe colaborare, cooperare, interactivitate, cu susținerea dinamicii lor. • Se stabilesc relații personale, de parteneriat, în timpul ghidării învățării, cu sarcini și îndrumări individualizate, integrare în mediul apropiat de realitate. • Atragerea în participare și a educaților cu probleme. Și părinții devin parteneri, susținători, ajută procesele de cunoaștere și formare a atitudinilor. • Bazarea pe competiție, pe relații ierarhice și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai bune practici în eforturile inițiale de învățare și precizează tactici pentru depășirea dificultăților acesteia la fiecare educat: • asigurarea resurselor necesare unei explorări de tip constructivist, • facilitarea unui context/mediu pedagogic care să stimuleze această învățare activă, • afirmarea procedeelor de ghidare în analiza resurselor și a argumentelor în construcție, • sprijinirea educaților în implicarea în învățarea prin cercetare directă, • abordarea în sistem a instrumentelor variate care să asigure funcționalitatea curriculumului (ca totalitate a experiențelor de învățare), • facilitarea condițiilor pentru exersarea capacităților variate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
faptelor-puzzle, cu ipoteze și soluții-alternative de rezolvare. Atunci ca rezolvare constructivistă de situații-problemă specifice procesului de educare, formare a capacităților, competențelor, atitudinilor așteptate, într-un anumit context pedagogic, în proiectarea astfel necesară, educatorul poate structura, adopta ca strategii: fie prin ghidare și îndrumare, fie prin modelare, fie în mod creativ-imaginativ, fie prin derularea bazată pe interactivitate, fie valorificând reflecția și reglarea continuă sau prin acțiuni-cercetare ș.a. Ar mai rezulta că noul sens al paradigmei arată un mod efectiv practic, superior calitativ
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective, etice) în ghidarea educaților pentru construirea rezolvării sarcinilor-problemă. Și atunci, educatorul își proiectează prioritar acțiuni: pentru clarificarea informațiilor de oferit (exemple, descrieri, criterii de analiză, experiențe anterioare, instrumente, probleme diversificate), necesare pentru angajarea activă și reflexivă a educaților, oportunități, pentru folosirea feedbackului în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări sau învățarea în grup. Chiar dacă se schimbă ținta și prioritățile proiectării astfel, designul clasic nu mai poate fi descriptiv, cu detalierea acțiunilor, procedurilor, alternativelor, a punctelor de sprijin, dar nici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
timpului pentru prelucrări, interacțiuni, negocieri, reflecții, • prevederea momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea constructivistă, rezultând instrumente: • sub forma unor diagrame sau hărți cognitive sau • metoda GOMS (Goals, Operators, Methods, Selection scopuri, operatori, metode, selecția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a unor educatori-lideri (formali sau/și recunoscuți astfel de către grupuri), care determină și direcționează activitatea educaților, prin urmărirea realizării de acțiuni în cele mai bune condiții, prin conștientizarea și asumarea de responsabilități asupra realizărilor și insucceselor. Sau este procesul de ghidare a clasei spre realizarea unor obiective organizaționale (aplicând știința complexității și teoria sistemelor dinamice), cu tehnici anume, prin utilizarea și coordonarea activităților, printr-un ansamblu de decizii, prin utilizarea rațională a resurselor, mai ale a celor umane în curs de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alți autori (Maccoby, 2000) mută accentul și utilizează sintagma management versus leadership: în management accentul cade pe funcții (planificare, organizare, decizie, finanțare, evaluare, reglare), iar în leadership pe utilizarea interrelațiilor pentru realizarea optimă a activităților (motivare, participare, îndrumare, stimulare, facilitare, ghidare, coordonare, consiliere). Educatorul-manager alege obiectivele, resursele și activitățile potrivite lor, le administrează și gestionează, pe când educatorul-lider caută alternativele procedurale, formulează ipoteze de soluționare, identifică oportunități, amplifică punctele tari, asigură calitatea. De aceea leadershipul nu este o poziție socială, ca cea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aici un avantaj pentru educatorul clasei, în exercitarea dublului rol de manager și lider. Mai putem adăuga, psihopedagogic, că în leadership se concretizează un potențial al personalității, care cere și capacități, abilități individuale de a acționa efectiv ca lider, pentru ghidarea și orientarea educaților, pentru introducerea transformărilor în concepție și acțiuni, proceduri, dar în funcție și de nivelul culturii organizaționale (în școală, în clasă), asupra acestor roluri noi educaționale. Este un proces, un sistem de acțiuni de conducere, îndrumare a grupului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în opoziție în realizarea obiectivelor. În acest sens, managementul clasei arată competența educatorului de a diversifica și gestiona resursele ei, de a îndeplini noile roluri, pentru o apropiere de așteptările educaților, de a aduce în prim plan noi strategii de ghidare, ca un semn al culturii manageriale asupra importanței acestor probleme (Bean, 2004). Atunci leadershipul se referă la indicatorii privind modurile de acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cazul unei societăți, printr-o criză, un atac din exterior, o situație revoluționară... Problema se precizează prin perturbări, dezechilibre, dezorganizări, impasuri, dezorientări, deznădejde, sentimente de nedreptate, suferință, nemulțumire, frustrare, alienare (după caz), care o însoțesc. Capacitatea de interpretare și de ghidare a sistemului de valori este puternic pusă la încercare. Se va vedea repede dacă valorile existente sunt sau nu de ajuns pentru a defini problema și a sugera soluții. Dacă operațiunea este reușită, sistemul de valori al actorului va fi
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a diferitelor fețe ale dintelui diferă de la autor la autor. Prepararea clasică se face începând cu reducerea marginii incizale și continuând cu fețele proximale (separarea), fața vestibulară, orală, rotunjirea muchiilor, definitivarea pragului și finisarea. Autorii moderni încep cu șanțuri de ghidare trasate pe marginea incizală, fața vestibulară și orală. Se definitivează apoi prepararea marginii incizale, feței vestibulare și a celei orale, prin ablația punților de smalț dintre șanțurile de ghidare. Urmează separarea (fețele proximale) și finisarea. Reducerea marginii incizale Clasic: se
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]