707 matches
-
despre timp și nu invers de cum au procedat teologii și filosofii. Astfel, timpul izvorăște din veșnicie, iar veșnicia în lume este eonică, arheală. Veșnicia lui Dumnezeu este, desigur, necreată, pe când veșnicia în lume este creată, adică, eonică. Viziunea pădurii din ghinda arheică eminesciană este astfel exprimată de Părintele Stăniloae: Există un eon final, în care se adună tot timpul, precum există un eon inițial care cuprinde în Dumnezeu posibilitățile gândite ale tuturor celor ce se vor dezvolta în timp. Acel <<deodată
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Hegel, ci și cu teologia mântuirii creștine. Raportarea simultană la referențiale diferite poate naște iarăși echivoc, dacă nu confuzie. Într-adevăr, creștinismul admite "progresul" în om și în lume, căci acesta este potențial, arheal, prin energiile divine, ca pădurea în ghindă, fără a ști cum va arăta vreodată pădurea, căci Dumnezeu a lăsat în lume hazardul, care, la om, se manifestă ca libertate. Creația, ca prim act kenotic al lui Dumnezeu, este deschisă, în sensul că "proiectele" arheice ale celor șase
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
logica bivalentă, căci "Antitezele sunt viața", propoziție fundamentală a gândirii eminesciene, dincolo de antitezele hegeliene, care nu ies din logica terțului exclus. Și, în fine, Eminescu face un exercițiu de tip pullback, retrăgându-se din pădurea lumii, pentru ca să vadă pădurea în ghindă, adică pădurea în arheu. Geniul eminescian se retrage pe boltă, în ipostază hyperionică, de unde poate cuprinde liniștit înțelesurile lumii, sau se retrage din scenă, în lumea-teatru, undeva în colț, spre a petrece în sine și a vedea "ce e rău
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să treacă prin trei eoni, trei paradigme, corespunzând, poate, celor trei materii lupasciene: tradiția, modernitatea și transmodernitatea. Paradoxul e că "sinteza" lor și desfășurarea lor se află deja în primul eon, în tradiție, in potentia, aidoma pădurii de stejari în ghindă, imagine eminesciană validată și de Ștefan Lupașcu, dar și de teologia creației, așa cum am întâlnit-o la Părintele Stăniloae. Istoria umanității e un tot și trebuie să ne-o asumăm integral, fiindcă în fiecare dintre noi e o "recapitulare" a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de porci creșteau singure în runcurile, șesurile și pădurile din jurul satului, locuitorii asigurându-le hrana, la un număr limitat, numai în sezonul rece. Așa cum se proceda și în alte locuri, hrana porcilor era asigurată prin strângerea unor mari cantități de ghindă și jir, în absența produselor obținute din cultivarea pământului. Unele sate aveau obligația de a strânge fructul stejarului și fagului, care constituia o dare grea, numită jold <footnote Al.Gonța, op. cit., p. 276-281. footnote>, menționată în documente, dar nu și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Prestații în muncă: cu brațele pentru cei fără vite mari, cu carul cu boi sau cai - podvoada. Prestația cu brațele se făcea la cetăți ca salahori, la mori, la cositul fânului, lucrul la jold (obligația de a merge la adunat ghindă și jir pentru hrana porcilor) ; c. Slujbe în folosul domniei sau mănăstirii: straja la mănăstire, la trecători, la cetăți, la mori, urmărirea răufăcătorilor (se făcea până la hotarul satului), primirea și găzduirea oaspeților (pentru satele așezate pe drumurile comerciale, așa cum era
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și a materialelor sintetice (plastilină, hârtie, carton, staniol, fire, dopuri, deșeuri textile, plastice. Această lucrare propune copiilor idei noi pentru a realiza cu propriile mâini lucrări după priceperea și fantezia fiecăruia. Colectarea unor materiale Sortarea : frunze, semințe, petale, căpăcele de ghindă, nuci, castane, conuri de brad, scoici, nisip, pietricele. în scopul folosirii lor în orele de abilități practice (uscare, curățare, spălareă. acestor materiale după diferite criterii (formă, mă Lecția se poate desfășura sub forma unei drumeții organizate în apropierea școlii (în
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
criterii (formă, mă Lecția se poate desfășura sub forma unei drumeții organizate în apropierea școlii (în parc, grădina școlii, pădure. Elevii vor fi îndrumați să observe și să colecteze materialele pe care le găsesc în jurul lor (frunze, petale, semințe, castane, ghinde, nuci, fulgi, crenguțe, sâmburi, pietriceleă. În această activitate de colectare a materialelor din natură, copiii vor avea posibilitatea să le cunoască, să înțeleagă diversitatea lor și să valorifice, în spirit inventiv, orice material au la îndemână. Varietatea infinită de frunze
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
Pentru scheletul figurinii înfingeți în vârful conului de plastilină crenguța sau bastonașul de lemn de circa 5 cm. - Pentru haină utilizați frunze pe care le legați în jurul bastonașului cu un fir de rafie sau sfoară. Pentru cap folosiți flori uscate, ghindă, o frunză, o crenguță sau o păstaie de salcâm. Etape de lucru: castane; penson; rafie. - fixarea urechilor din boabe de fasole; - mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit; - Găurirea castanelor cu un ac mai mare. - Introducerea
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
care ar trebui să stea în atenția tuturor cadrelor didactice. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei imprejurări decât unei cărți căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot așa precum umbra unor stejari seculari se datorează căderii unei ghinde pe pământ prielnic. MONTESQUIEU ...utilizată în egală măsură atât în domeniul cărților pentru copii cât și în cel al monografiilor asupra fizicii moleculare. Ultimul punct de vedere al ISO precizează că documentarea este un ansamblu de tehnici privind adunarea și
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
leziunilor provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel între soiurile ce prezintă o rezistență mai mare avem: Astrahan roșu, Reinette de Champagne. Candil sinap, Tare de ghindă, Champion, Cox orange, Pimpin. Soiurile cu sensibilitate mai ridicată sunt: Wagener premiat, London Pepping, Parmain d'or, Starkrimson, Golden delicious. Boala este frecventă în anii cu precipitații abundente și produce pagube în livezile unde aplicarea cu regularitate a măsurilor de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai mari cu o unitate”. Apoi se cere: Așezați acum cartonașul cu 7 rățuște la locul potrivit”. Pentru înțelegerea scării numerice se pornește de la formularea unei sarcini - problemă de tipul alternativelor. Se pune la dispoziția copiilor material variat (flori, frunze, ghinde, etc, câte 10) și li se cere să formeze scara numerică începând cu numărul 4, în poziție verticală, urmând a sesiza lipsa numerelor mai mici. Denumirea de scară numerică se va da copiilor după predarea numărului 10, pentru a evita
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
mă lăsați să trăiesc între ramurile voastre până ce se face vremea bună? Vă rog!... - Nu pot! îi răspunse fagul. Mi-e destul de greu că port povara ramurilor mele. - Nici eu nu pot! zise stejarul. Mă tem că-mi vei mânca ghinda: Du-te în altă parte! - Și nici eu nu te primesc, drăguță, fiindcă nu adăpostesc niciodată străini! - spuse salcia cu nepăsare. Tot cam în felul acesta o goniră și ceilalți arbori ai pădurii. Iată însă că o zări bradul și
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
bătrânii oțelari, acum la pensie, ezită cu încrâncenare să le folosească. Pe la capăt de plajă mai ai surpriza unui ATV (de fapt, ce naiba înseamnă „ATV“?), dar și a unei motociclete conduse pe nisip de băieți cu burtă și „colan“ cât ghinda de stejar. Iar apa... ah, apa! Codruț, aici infuzia caracterului ticăloșit și „balcanic“ al acestui popor își găsește cel mai fidel mediul de exprimare. Țigări, sute de mucuri de țigări, hârtii, pungi de plastic, sticle goale și, iartă-mă, o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
rănile provocate de grindină, atacuri de insecte și din alte cauze. Soiurile de măr se comportă diferit față de atacul acestei ciuperci. Astfel dintre soiurile ce prezintă o rezistență mai mare enumerăm: Astrahan roșu, Reinette de Champagne. Candil sinap, Tare de ghindă, Champion, Cox orange, Pimpin. Soiurile cu sensibilitate mai ridicată sunt: Wagener premiat, London Pepping, Parmain d'or, Starkrimson, Golden delicious. Boala este frecventă în anii cu precipitații abundente și produce pagube în livezile unde aplicarea cu regularitate a măsurilor de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se beau 2 ceaiuri neîndulcite, Între mese. Se consideră că această rețetă este printre cele mai eficiente tratamente contra diareei, având proprietăți antitoxice, antiseptice asupra florei microbiene și astringente datorită conținutului ridicat În taninuri. *Decoct din 1 linguriță pulbere de ghindă decorticată de Înveliș, prăjită și măcinată, la 150 ml apă; se fierbe și se bea sub formă de cafea, dimineața, pentru a Înlocui cofeina. *Decoct de obligeană (Acorus calamus) (1 linguriță rizomi uscați și măcinați la 250 ml apă rece
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
originală alăturându-se lui Noica: "Eminescu a recurs la transformarea ontologică a conceptului, așa cum a procedat Platon cu Ideea". Arheul eminescian este ființa însăși în generalitatea ei (Sein și Dasein) iar exemplele relevante ale unității acestei lumi sunt embrionul și ghinda care cuprind în ele, "brațele, ochii, creierul, întreg organismul viitoarei ființe, precum într-o ghindă se cuprind ramurile viitorului stejar". Ele sunt desprinderea dintr-un punct, iar prin extrapolare filosofia originară nu se mai poate recunoaște în totalitatea științelor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
procedat Platon cu Ideea". Arheul eminescian este ființa însăși în generalitatea ei (Sein și Dasein) iar exemplele relevante ale unității acestei lumi sunt embrionul și ghinda care cuprind în ele, "brațele, ochii, creierul, întreg organismul viitoarei ființe, precum într-o ghindă se cuprind ramurile viitorului stejar". Ele sunt desprinderea dintr-un punct, iar prin extrapolare filosofia originară nu se mai poate recunoaște în totalitatea științelor de azi. Theodor Codreanu procedează riguros și metodic. Cartea sa nu este destinată lecturii, ci conspectului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
centru un cocos roșu, iar pe margine, ornamente geometrice redate cu negru. În dreapta și în stânga farfuriei de află două crengi verzi de stejar care se încrucișează la baza scutului, fiecare fiind formată din trei frunze și câte o cochilie de ghinda. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - edificiul religios reprezintă renumită ctitorie brâncoveneasca ce dă faima localității; - acvila bicefala este un semn specific familiei Cantacuzino, din care făcea parte și
HOTĂRÂRE nr. 686 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121950_a_123279]
-
de argint. Partea inferioară, despicata, cuprinde în dreapta, pe fond de aur, un corb negru care ține în cioc un inel de aur cu o piatră roșie și care stă pe o crenguța verde de stejar, având două frunze și două ghinde; în stânga, pe fond roșu, vasul specific pentru metalurgie, de aur, în poziție de curgere a metalului, și trei stele din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - construcția
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Și ați văzut carne dezghețată care să se chifligească? Argumente mai am, dar vreau să mă Întorc la post. S’au găsit și călugări mai inventivi; Apusul profita de credința medievală În „generația spontanee“, tot de la Aristotel citire: cică, din ghinda căzută În apă din stejarii de pe mal, apar rațe și gâște. Plante deci, și să tot postești... Ca și cu ciupercile, În care prevalează proteina, nu celulozica glucidă din urzici... Dar zeii n’au Întotdeauna chef să stea de vorbă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Nichita Bălescu din Viștea de Sus, Cornel Dascălu din Arpașu de Jos, părintele Tețu din Corbi, Părintele Neagoe, Pavel Borzea din Viștea de Jos, părintele Hariton Ieșeanu din Sâmbăta de Jos, și părintele Dâmboi venit din Drăguș în urma morții părintelui Ghinde, bătut de securitate. Din Sâmbăta de Sus erau învățătorul Vasile Petrașcu, fratele lui Nicolae Petrașcu, Octavian Popa Iov și au mai fost și alții. Din Viștea de Sus mai era croitorul Ion Cristea, iar din Oprea Cârțișoara era Ion Groapă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
asemenea fabrici sau industrii se vor desființa în baza unei ordonanțe a judecătorului de ocol, iar contravenienții vor fi condamnați și la despăgubiri. Articolul 67 Este oprit a scutură, a strânge sau a ridica spre a-și însuși, fără drept, ghinda, jirul, ranza sau alte fructe, semințe sau producțiuni ale pădurilor, ori ale terenurilor din perimetrul pădurilor. Contravenienții se vor pedepsi cu amendă prevăzută la art. 65 și la despăgubiri. Articolul 68 Acel care va găsi în pădure, sau in marginea
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
Manual pentru clasa a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. Exercițiile de cultivare a limbii au fost elaborate de Elena Berea-Găgeanu, București, EDP, 1981, 358 [-359] p. [145] GHERGHINESCU, GHEORGHE, în condițiile predării simultane, Tribșc, 11, nr. 223, 1981, 4. [146] GHINDĂ, CORNELIA, GHINDĂ, GHEORGHE, Când și cum începe formarea deprinderii de scriere corectă, RPed, 30, nr. 12, 1981, 36-37. [147] GIURCĂ, GH., Aspecte metodice ale predării adjectivului în școala generală, CMRȘ, 28-32. [148] GIURCĂ, GH., Cîteva considerații privind locul adjectivului în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasa a IX-a. Coordonator: Constantin Odobîcu. Exercițiile de cultivare a limbii au fost elaborate de Elena Berea-Găgeanu, București, EDP, 1981, 358 [-359] p. [145] GHERGHINESCU, GHEORGHE, în condițiile predării simultane, Tribșc, 11, nr. 223, 1981, 4. [146] GHINDĂ, CORNELIA, GHINDĂ, GHEORGHE, Când și cum începe formarea deprinderii de scriere corectă, RPed, 30, nr. 12, 1981, 36-37. [147] GIURCĂ, GH., Aspecte metodice ale predării adjectivului în școala generală, CMRȘ, 28-32. [148] GIURCĂ, GH., Cîteva considerații privind locul adjectivului în programele și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]