752 matches
-
Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinareUmple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, O ghirlandă de buchete Care tremură-n lumină. Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi, Ici, risipă de petale, Colo, roi ușor de fluturi(...) .......................................... Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Explicați sensul expresiilor scrise cursiv în
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pun întrebări lui Asahara Shōkō. În Aum trebuie să urci în rang pentru a putea face ceva, iar asta costa bani. Dacă ajungeai la un anumit nivel, puteai să-i pui întrebări. Dacă treceai de un prag, îți ofereau o ghirlandă cu flori. Am văzut asta în Nagoya și mi s-a părut un lucru copilăresc. Asahara însuși era zeificat, lucru care îmi displăcea total. Am citit publicația sectei, Mahayana, de la primul număr. La început erau bune. Aveau grijă să expună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
în hidos și oribilul în fascinant, în așteptarea trădată a unei redempțiuni dar, paradoxal, cu ploaie de seve și curcubeie. Dominantă e spaima, acea spaimă pe care o provoacă Meduza, alcătuire barocă, așa cum baroce și chiar hiperbaroce sunt lanțurile de ghirlande putrid luxuriante ale acestei proze ce se constituie nu arar în propria paștișă, cu descripții de vise ale unor peisaje sau de peisaje ale unor vise, cu pilaștri, cascade, coloane ce se vădesc a fi trunchiuri de arbori înfrunzind în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a venit mai rar, timpul trecea așa cum trebuie să treacă, dar aceia dintre oameni care voiau să-și aducă aminte de Crăciun și în mijlocul verii, se duceau la mormântul acelui băiețel care a ajuns bătrân și îi aprindeau artificii sau ghirlande de beculețe electrice, așa că noaptea era acolo frumos și se vedeau din oraș luminițe colorate. 5 ani și 6 luni Cine a inventat praful? La ce e bun praful sau alte lucruri? - Tati, vreau să te întreb ceva. - Întreabă-mă
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
în hidos și oribilul în fascinant, în așteptarea trădată a unei redempțiuni dar, paradoxal, cu ploaie de seve și curcubeie. Dominantă e spaima, acea spaimă pe care o provoacă Meduza, alcătuire barocă, așa cum baroce și chiar hiperbaroce sunt lanțurile de ghirlande putrid luxuriante ale acestei proze ce se constituie nu arar în propria paștișă, cu descripții de vise ale unor peisaje sau de peisaje ale unor vise, cu pilaștri, cascade, coloane ce se vădesc a fi trunchiuri de arbori înfrunzind în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
tuturor secretelor ei, a tot ceea ce ea ascunde, conștientă că e partea brutală a ființei ei, oficiile vieții organice, care n-au altă justificare decât aceea că sunt suportul vieții spirituale, unde se fabrică forța care, în salon, strălucește în ghirlănzi de lumini. 29. ... Întotdeauna dibuiești ca un orb. Gravă e pasiunea, ori adorația pierdută. Dar femeile nu devin pasionate decât după ce se întîmplă ceea ce trebuie să se întîmple pentru ca un bărbat și o femeie să-și spună "tu". Pănă atunci
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ei, a tot ceea ce ea ascunde, conștientă că e partea brutală a ființei ei, oficiile vieții organice, care n-au altă justificare decât aceea că sunt suportul vieții spirituale - ca subsolurile unde se fabrică forța care în salon strălucește în ghirlănzi de lumini. Adela este o iluzie paradisiacă, și nu trebuie să devie o realitate. Nu trebuie s-o asimilez întru nimic domnișoarei Niculina P..., artistă coregrafică (și dramatică in spe), care, ca și maestrul de scrimă, are un rol important
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
echipa de salvare și-o să mai rămânem pe-aici un an-doi. O să le zicem că, pur și simplu, am pierdut foarte mult timp, că n-am mai socotit zilele. C-am dormit toată iarna și că ne-am trezit cu ghirlande de frunze în păr. Apa era uleioasă. Zach a pătruns-o cu ușurință. Jina a deschis ochii, dar, din cauza aburului, n-a reușit să-i vadă chipul. Împrejur nu se auzeau decât disputele purtate de vânt, ecoul unor conversații și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
încă dansează suntem doi îndrăgostiți dansând în tâmpla lui cehov spălându-ne de oameni cojile de semințe ne rămân pe tălpi aș vrea să-ți cumpăr flori dintr-un sex-shop undeva în hawaii există unul plin de fructe ciudate și ghirlande în care te pot legăna ca într-un hamac bordurile sunt dinți orașul are cerul gurii vânăt ai grijă orice iubire poate fi folosită împotriva ta dar tu poți duce orice gând al meu până la ultima consecință pe wallstreet un
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
ar fi să încercați voi vreo zece ani de comunism ca să vă potoliți? Interesant e că sentimentul de fetiță cu chibrituri mi-a dispărut. În primii ani mă strivea tot ce era sfârșit de iarnă în Occident: străzile pline cu ghirlande și beculețe, vitrinele ucigător de bogate, rafturile tixite cu podoabe, muzica revărsată din toate ușile magazinelor. Comerț, ispită, capitalism. În mine trăia încă foarte acut memoria activă a Crăciunului anilor ’80. La apogeu, reclama strigată prin megafon în parcul central
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
început, mi-a trecut complexul de fetiță cu chibrituri. Privesc cu seninătate străzile decorate ale Oxfordului, știind că pot merge la Mall în Vitan, să văd același lucru, și că Lis, primarul, o să pună să se umple centrul Bucureștiului de ghirlande. De, sărăcie cu ciucuri. La periferie nu le-ar sta bine. Acolo se adună avortonii tranziției. Mall-ul din Vitan este, în 1999, o apariție suprarealistă. O adunătură de blocuri urâte, înconjurate de bălării și de urme de șantiere în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca din întâmplare, căutând parcă să se sprijine de ceva, îmi întinse mâna; i-o luai, dar ea îmi strânse degetele cu o putere sălbatecă, și în timp ce sora ei stătea cu spatele, căutând să reîmpletească în jurul unui stâlp al cerdacului ghirlanda de flori a cărei sârmă se desfăcuse, ea mă sărută fără nici o teamă, rostind de data asta în lumina vieții de toate zilele: „Te iubesc. Am să te iubesc totdeauna... Orice ar fi.” Rămăsei uluit și mare minune că sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
suntem singuri”, „Nu-mi pasă, răspunse aproape cu răutate, așa cum nici ție nu ți-a păsat atâta vreme”. După rostirea acestor cuvinte sora ei se întoarse spre noi zâmbind mulțumită că reușise să lege din nou de stâlpul cerdacului sârma ghirlandei de flori, apoi plecă în casă. Rămăseserăm numai eu și Ana, credeam că-și va urma sora, dar ea, dimpotrivă, stătu nemișcată, mă privi din nou în ochi, mie mi-era teamă să vină cineva, dar chiar în clipa acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
aceea pe care n-o văzusem apropiindu-se. Femei frumoase, bogat înveșmântate, erau îngrămădite acolo laolaltă cu copiii lor, cu aerul pierdut, în mijlocul a sute de oi al căror miros ajungea până la noi. Unele aveau pe frunte bijuterii împletite în ghirlandă, iar pe cap, bonete înalte și înguste ca niște tuburi. E de ajuns uneori un spectacol neobișnuit pentru ca să se dezvăluie o dramă. Marinarii veniră către mine în alai, cu mutre stupefiate și palmele înălțate spre cer. O lungă tăcere. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
care nici măcar n-a încercat să-l eschiveze, știind bine că-l merita. — Papa Adrian ne-a părăsit cu două luni în urmă. Se spune că a fost otrăvit. Când vestea morții sale s-a răspândit, niște necunoscuți au atârnat ghirlande pe ușa medicului său, pentru a-i mulțumi că a salvat Roma. A murmurat o indispensabilă formulă de reprobare, după care a continuat: — Atunci a început o luptă în conclav între cardinalul Farnese și cardinalul Giulio. Cel dintâi părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
alia cu cei care vor fi învinși. Aliază-te cu Vitellius, învingătorul, ziseră în încheiere. — Ce spun prezicătorii voștri? - Julius își mângâie barba blondă, lungă. Din câte știu eu, ieri-dimineață Vitellius a părăsit orașul în carul său luxos, împodobit cu ghirlande, în fruntea unei armate de bucătari și soldați... Din câte știu, multe statui ecvestre ale lui, care fuseseră ridicate în orașe, s-au dărâmat, iar vântul i-a smuls cununa de laur, aruncând-o într-un pârâu. — Statuile au căzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
întrebă Hyrpus. Și care ar fi principalul motiv? — Armatele din Illiria îl adoră pe Antonius Primus, iar Antonius Primus nu e vitellian. Valerius asculta cu atenție. Marcus interveni din nou: — Vitellius se îndreaptă spre Italia într-un car împodobit cu ghirlande de flori, dând un banchet după altul. Foamea lui nepotolită i-a pus în mișcare pe negustorii din întregul Imperiu, care dau fuga să-l aprovizioneze cu trufandale. Mai-marii orașelor în care se oprește Vitellius sunt disperați din cauza costurilor banchetelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ceremoniei preliminare, al cărei fast i se părea grotesc. Își simțea nervii întinși din cauza așteptării, nu a fricii. Câteva ajutoare așezau buchete de trandafiri roșii pe gardul ce despărțea arena de treptele amfiteatrului, împodobit cu bucăți de pânză purpurie și ghirlande de laur, legate cu mătase roșie. Două orgi mari aveau să marcheze ritmul mortal al luptelor. Lângă ele, în fumul de tămâie ce se ridica spre cer, tubicines erau gata să anunțe luptele acelui spectacol extraordinar. Imitându-l pe marele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
serviciilor poștale și telegrafice din Shahkot - sosi, săriră toți alarmați drept în picioare. — Bună dimineața, domnule. Domnișoara Jyotsna își netezi în grabă sari-ul. — Fiți buni și începeți activitatea zilnică, spuse domnul D.P.S. Țineți închis oficiul poștal. Faceți aranjamentele pentru ghirlandele de flori. Contactați furnizorul de carne dulce și bucătarii pentru biryani. Chemați oamenii să ridice cortul. Faceți aranjamentele pentru scaune. Vă rog să faceți și rezervările la gară. Chitanțele trebuie puse la mine pe masă. Veți aranja, vă rog, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu vizitatorii care comandau o gustare-două, o Campa Cola sau chiar un prânz frugal care să completeze plăcerea acestei ieșiri. În apropierea gheretei cu ceai, domnul Chawla se ocupa de un cărucior micuț. Aici, în timp ce supraveghea totul în jur, vindea ghirlande de flori, fructe și bețișoare parfumate celor care simțeau dorința de a-i lăsa lui Sampath ofrande. Sistemul era unul destul de frumușel, pentru că, deși erau nevoiți să cumpere proviziile de la bazar, reducerea de care beneficiau era destul de mare (dat fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
noi, domnule, și o să apară imediat ca o pată neagră la dosarul dumneavoastră... Nu-i nimic, domnule, așa ați avut parte de-o călătorie plăcută și pașnică, în loc să vă-ngrijorați... Am dreptate? Zâmbi și petrecu pe după gâtul funcționarului uluit o ghirlandă de gălbenele pe care o adusese cu el, chiar dacă florile erau destul de veștede fiindcă stătuseră atât de mult la gară. Nou-venitul era un bărbat tăcut și, deși ferm în ceea ce privea idealurile sale, foarte timid, abia intrat în serviciu guvernului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să aibă aerul lui Heathcliff. Probabil se întreba cât timp va mai trece până când va putea fuma o țigară, însă cumva chipul lui părea să intre întotdeauna în tiparul unui erou de roman gotic. Slujba a fost aproape perfectă, până la ghirlandele de flori foarte scumpe și cortegiul de limuzine negre pentru familia Fine. Geneviève saluta pe toată lumea și se plimba discret, primind condoleanțe și murmurând înapoi vorbe care sigur nu erau decât răspunsurile corecte și convenționale. Nu știam că eticheta cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Jamaica“. Romul acela cu corsarul cu eșarfă roșie, chior și privind spre o insulă cu palmier, pe fundalul unei etichete galbene care la a doua cinzeacă te face deja să simți chemarea nisipurilor cu enigmaticele mulatre gata să-ți atârne ghirlande de orhidee în jurul gâtului veșnic însetat. La „Podgoria“, după prima baterie, Matvei n-a mai rezistat. A izbucnit dintr-odată în plâns, cu capul între palme, privindu-mă cu o duioșie sfâșietoare. Nu mai văzusem până atunci o asemenea privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Javier, gătit În marinar la prima sa Împărtășanie și roșu ca sfecla de umilință, umbla aproape tîrÎt de doña Yvonne, care, cu acest prilej, decisese să scuture de praf o pălărie de paie asortată cu o rochie cu pliuri și ghirlande care o făcea să semene cu un chioșc de dulciuri sau, În cuvintele lui Miquel Moliner, care o zărise de departe, cu un bizon deghizat În Madame de Recamier. Poarta era străjuită de doi oameni de serviciu. Aceștia nu părură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a Înapoiat amîndurora viața. Un bărbat Încă tînăr, cu cîteva fire albe În păr, pășește pe străzile unei Barcelone prinse sub ceruri de cenușă și sub un soare de abur care se revarsă peste Rambla de Santa Mónica asemenea unei ghirlande de aramă lichidă. Duce de mînă un băiat de vreo zece ani, cu privirea Îmbătată de mister dinaintea promisiunii pe care tatăl său i-a făcut-o dis-de-dimineață, promisiunea că-l va duce În Cimitirul Cărților Uitate. — Julián, ce-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]