1,211 matches
-
cu flori Așa cum sunt, în straiele de sărbătoare parcă sunt poieni mișcătoare Ce-și freamătă petalele spre cer Inima deschisă, sufletul curat Privirile două mari liniști gemene Strălucesc că roua dimineții Când se topește ea pe geana Ierburilor de vindecat. Gingășia urca sunete de clopoței vii în râsetele lor de copii Puritate-n rostire Prietenie, Sinceritate Izvorul armoniei În magice rostogoliri, Curg toate Apă vie a dragostei Necondiționate. Destăinuire... În izbândă luminii Diamantele Adevărului Strălucitoare Aduc Bucurie triumfătoare Când Fâț Frumos
COPIII LUMII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348019_a_349348]
-
Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ikebana - Calea florilor (Reportaj care a primit Premiul I la Festivalul Național de Literatură „Eusebiu Camilar & Magda Isanos”, Ediția a-XIV-a, 1-2 mai 2009, secțiunea: Reportaj literar) Expresie a sensibilității și gingășiei, florile au un limbaj aparte, un limbaj codificat. Ele ne vorbesc fără cuvinte dar mesajele, exprimate prin culoare, parfum și delicatețe, conțin simboluri înțelese doar de cei ce iubesc florile cu pasiune. Și, nu există ființă umană care să nu
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
fondat „Ordinul Crizantemei” de către „Împăratul Mutsuhito”- frumoasa panglică roșie cu marginile violet era conferită doar prinților. Tradițiile, simplitatea firească, spiritualitatea și credința acestui popor misterios, au fost premisele dezvoltării unei culturi unice în lume. Cu un caracter al extremelor, unde gingășia s-a împletit cu duritatea, niponii au dezvoltat o cultură ce are ca simbol ” fragila floare de cireș” și „katana”, teribila sabie ascuțită a samuraiului. Shintoismul, vechea religie a Japoniei, a acordat o atenție deosebită naturii. Potrivit acestei credințe nestrămutate
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
o lume din basme ar fi răsărit pe troturar, îmbrăcând zările în alb și roșu. Cu alb și roșu, cu prospețime și prefacere, și anul acesta pe 1 Martie dăruim și primim în dar mărțișoare. Ele vorbesc cu simplitate și gingășie despre puritatea oricărui început, depănând în dezmierdarea și alintul florilor mătasea apelor ce au pornit dezghețul, unduirea focurilor cu limbi de flăcări roșii topind albul zăpezii, zâmbetul blând al stelelor sărutând lumina. Păstrează tot anul în suflet sărbătoarea Mărțișorului și
MĂRŢIŞOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347648_a_348977]
-
și atestă în pământul și în sufletele noastre permanența Thraco - Daciei, ca Patrie a lumii. Pelasgo-Thracii au transmis acestui binecuvântat pământ Dac, gustul niciodată desmințit al unui înalt fast domnesc și regal, transpus în veșmânt, în port, în podoabă, în gingășie. Noi, Dacoromânii, am ridicat eleganța vestimentară a ținutei populare la treapta unui principiu eminamente divino-moral. Mândrețea, mândria ca atribut vestimentar s-a instaurat ca o virtute serafică. Însuși cuvântul << mundus >> înseamna la început eleganța și puritatea lumii pelasgo-thrace. De aici
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
viață. Spre dimineață, nevasta trimise copilul la culcare. Cu toată grija pentru tăticul ei, copilul adormi pe loc. Se trezi cam spre amiază. S-a dus repede să-l privească pe tăticul ei. Îngenunche lângă patul lui, îl mângâia cu gingășie pe față și pe creștet. Plângea. Avea remușcări: de ce trebuia să-i ceară să plece în căutare de jderi pe o astfel de vreme cumplită? Privea cu îngrijorare chipul tăticului ei. Se petrecu, însă, o minune: tatăl deschise un ochi
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
surd, disprețuiesc căderea-n timp ... Blues pentru o pisică neagră, treacă-meargă, oameni pe targă, treacă-meargă, furnici kamikadze, oameni de vază, gloanțe și gloanțe, ce clanță, ce zdreanță, ce raniță, baniță, contabilul morții e mort, doar un corb îi pune cu gingășie o monedă aurie. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Comedia mea / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul IV, 29 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
tulpina scorburoasă. După indicațiile vampirului, acolo trebuia să fie comoara. Dintr-odată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. - Iată comoara! - exclamă Arnăutu. Descălecară și se puseră pe treabă. Aceleași fantasme îmbietoare dansau în jurul lor. Erau fecioare de o gingășie ispititoare cu sânii și coapsele dezvelite. Boierii le priveau cu ochi lacomi, dornici de desfătări. Cu un zâmbet ironic, Arnăutu le șopti că dacă nu-i interesează comoara, se pot arunca în brațele fetelor. Boierii se rușinară și-și întoarseră
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
vară E mult de-atunci! Parc-a fost ieri! Tu înaintând cu pași ușori Cu un zâmbet de madonă, Pe mine m-au cuprins fiori Privindu-te cu dragoste enormă. M-ai amețit cu-al tău sărut Dăruit cu aleasă gingășie, Nu pot astea să le uit Și mă pierd în reverie. Apoi, la prima-mbrățișare M-am contopit cu al tău trup, Eram treaz, dar o visare M-a cuprins, cum s-o întrerup? De atunci în fiecare zi Te
NU POT UITA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361815_a_363144]
-
română cu o câmpie unde e loc suficient pentru fiecvare flaore cu mirosul și culorile ei.” (Ioan Miclău, „Cărticica românească de copii”); „Învățătoare, soție și mama, si nu în cele din urmă poeta, una cu un grad sporit de sensibilitate, gingășie și grandoare inocentă, făcând parte din familia suratelor sale: Maria Cuntan, Magda Isanos, Elenă și Coca Farago, Mariana Sperlea și Constantă Marcu. Îi pomenesc numele Doamnei învățătoare, îngenunchind în fața poeziei autentice: Titina Nica Țene, cu obârșii în pământul sfânt al
PREMIUL PENTRU POETA TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361999_a_363328]
-
Și astăzi te strig, tot așa. Mă privești cu ochii-ți căprui Și îmi zâmbești cu drag, Cuvinte blânde îmi spui, Tu știi că astea îmi plac. Te privesc și astăzi cu plăcere, Și la pieptul meu te strâng, Cu gingășie, să nu-ți provoc durere, Sprijinit doar în piciorul stâng. Te sorb în fiecare dimineață, Ca pe cafeaua îndulcită cu-n sărut, Parcă ar fi cel dintâi din viață, Din ziua când ne-am cunoscut. Referință Bibliografică: Draga mea / Mihai
DRAGA MEA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362087_a_363416]
-
sunt un avorton al ideii de bine alunecată prin lacrima sufletului răvășită de suspinul regretelor și-al unui timp întârziat între cioburi de clepsidră și vise opace restaurator de gânduri pierdute între cer și pământ udată de roua nocturnă a gingășiei rătăcite pe care zadarnic o caut în hăuri de nori în stele împietrite și mă mai caut pe mine în sclipiri de noroi dar aflu că sunt un rebut un tren pierdut 16.01.2014 Referință Bibliografică: REBUT / Daniela Tiger
REBUT de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365872_a_367201]
-
pus între noi “ („N-am știut că ești femeie”); „Pomul speranței, ce-n inimă mi l-ai sădit,/ Ramul îl întinde spre lumină - năucit -/ Să-i crească corola iubirii la soare,/ Să-i mângâi petala ieșită din floare.” ( „Pomul speranței”) . Gingășia, umorul sunt caracteristice întoarcerii în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de „autobiografie literară” („ Barza”, „Burcuș”„,Praștia”, „La spânzit”, „Sacul țiganului”, etc.”). Comuniunea cu natura e prezentă, e
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > EȘTI RAIUL MEU FEMEIE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Ești raiul meu femeie și Dumnezeu o știe, Doar el a pus în tine ațița gingășie; El te-a ales altar să fii plăcerii, Ești cheia fericirii și lacătul durerii Ți-e trupul tău pe viață dăltuit Potir să-i fie bărbatului iubit, Te-a înzestrat cu darul frumuseții Și sfanțul hâr, de-a fi sămânță
EŞTI RAIUL MEU FEMEIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365879_a_367208]
-
altele și organizatorul Festivalului „Alb-Umor” de la Alba Iulia. Există persoane alături de care timpul zboară fără să îți dai seama, iar Dorel Lazăr este unul dintre acești oameni. M-a surprins că un om obișnuit cu zona aceasta umoristică, poate demonstra gingășia și sensibilitatea versurilor culese de exemplu în volumul său „Gânduri de sihastru”. Am fost o norocoasă de fiecare dată când m-a acompaniat în călătoriile mele, pentru că am ajuns la destinație mai repede decât m-aș fi așteptat, de fiecare
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
2013 Toate Articolele Autorului De teamă, M-am încătușat pe-o stâncă La fel ca Prometeu. Am plâns Cu inima tremurătoare, C-am fost înfrântă. Dar,într-o zi, a răsărit Pe stâncă, lângă mine, Cerească floare, Albă, argintie, Numită gingășie. Sămânța ei, De îngerul Nădejdii A fost semănată, În sufletu-mi ascunsă, Timidă și sfioasă, Alături de povața mamei, Sămânța a fost semănată, Când am plecat de-acasă. Suava-i floare Durerea îmi alină, Căci astăzi, în toată lumea, Gingașa floare dăruiește
SĂMÂNŢA...STÂNCA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366075_a_367404]
-
din mantia lui fermecată, cu stele și luceferi pictată pe ea, ori din nelipsitul joben, în toi de primăvară, o suită de poezii, din aceeași categorie a pastelurilor, cu care deja ne-a obișnuit din anterioarele apariții. Parfum, culoare, frumusețe, gingășie, fructele iubirii sale de oameni, pârguite, cărnoase, care stau gata de cules în panerele fecioarelor verii. Ninsoarea de petale din primăvară aduce belșug de parfum și covor moale-n livezi și la marginea drumurilor, în parcuri, pe uliți sau în fața
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
care simbolizează sosirea primăverii, revenirea naturii la viață. El ne aduce optimism și credință și este dăruit începând cu zorii primei zile din Martie ființelor dragi. În general acest simbol este oferit tinerelor fete și femeilor pentru a le proteja gingășia și sensibilitatea. Este frumos ca fiecare mărțișor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit... sau urarea care vrea să fie făcută. Un coșar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingășia. Iată povestea mărțișorului... Odată soarele coborî într-
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
fete și femeilor pentru a le proteja gingășia și sensibilitatea. Este frumos ca fiecare mărțișor să reprezinte persoana căreia îi este dăruit... sau urarea care vrea să fie făcută. Un coșar poate transmite bunăstare, trifoiul noroc sau ghiocelul poate exprima gingășia. Iată povestea mărțișorului... Odată soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit și l-a răpit dintre oameni, închizându-l într-o temniță. Lumea se întristase foarte tare. Păsările nu mai cântau
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
plămădită din substanță divină. Adică din „acel ceva plăpând, înaripat și sacru” (după Platon). Poemele sunt produsul eului liric străfulgerat de darurile Duhului. În ele sunt amestecate ca-n alambicul magicianului, ingredientele care pot fabrica aurul sufletesc: candoare, frumusețe lăuntrică, gingășie, putere de sacrificiu. Și nu în ultimul rând, iubire. Toată gama de stări afective se regăsește în aceste poeme: tristețea, melancolia, spaima, ardoarea, un dor fără sațiu, voluptatea, solitudinea, patosul, lirismul, patima, bucuria, capriciul, provocarea, căutarea, nemulțumirea, dăruirea totală. Sub
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
ne aduce la acel stadiu de uimire, de stare harică necesară oricărui început, oricărei căutări. Cine nu a fost copil? Cine nu își aduce aminte cu drag de anii frumoși ai copilăriei? Ce pot vorbele să spună despre frumusețea și gingășia unui înger, care este copilul. Există la copil o capacitate specială de a fuziona cu obiectul: îl percepe instantaneu și din afara lui, fără să apeleze la analiză. De aceea, de multe ori, auzim aprecieri la adresa unui copil, de genul: ”vorbește
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
sine. Nici atunci când e văzută, nici când nu. Rostul frumuseții este să se arate pentru că nu e o nemaiîntâlnită cunoaștere, nici o frunte deasupra tuturor. Deși aparține unei făpturi, se dăruie vederii, nefiind frumusețe frumoasă fără a avea generozitate, modestie, inteligență, gingășie, deschidere infinită spre desăvârșire. Frumusețea nu trebuie să fie a disperării nimănui, nici a umflării în pene a cuiva, frumusețea trăiește pentru dreptul ochilor de a fi și a trăi, așa cum gladiola trăiește pentru floare, mărul pentru fructe, pinul pentru
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
de fascinantă și în același timp, ruptă din adâncul nostru. Și dacă omenirea s-a schimbat, poezia s-a schimbat și ea, dar lirica Georgetei Resteman și-a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigma a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgetei Resteman întruchipează taina înfiorată a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul modern și haotic. Poeta reconectează poezia la stilul clasic dar o dăruiește și cu suflul zilelor noastre
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
mai mare ușurință lăsând să se rostogolească metaforele menite să creeze o punte între ea și cititor Versuri devin memorabile datorită simplității exprimării și a muzicalității născută din bună stăpânire a versificației. „Din cânt de frunze plăsmuiesc iubire,/ Din nuferi - gingășie, puritate,/ Nimic din mine nu e amăgire,/ Mi-e dor de-o oază de sinceritate" (Caut în mine liniștea râvnita) Pe măsură ce exercițiul scrisului se impune, poeta devine tot mai profundă, metaforele tot mai cuprinzătoare, numărul poeziilor tot mai mare. Parcă
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
Se întorc în vise fără de sfârșit!. Noian de vise, iată, ascunse-s de rutină, Monotonia vieții și timpul sunt de vină, Iar grijile își lasă amprentele pe noi, Torentul vieții trece, iar noi privim-napoi, Legându-ne pe lume cu gingășii ce dor, Cu vise și speranțe, cu clipe de amor, Redându-ne elanul, zborul spre nesfârșit, Spre-o dragoste eternă, lângă un chip iubit! În tăcerea nopții, simți cum leneș curge Timpul care trece ritmic, cadențat? Rămânem în urmă, grija
ÎN TĂCEREA NOPŢII de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364902_a_366231]