619 matches
-
o să reușești să faci sală să freamânte”. Din Ianuarie 2014 până la premiera din 29 Martie... ce coșmar! Toți cei 12 membri ai trupei „Magura” au fie serviciu, fie studiază. Măcar 8 ore pe zi de muncă. Și... doamna regizoare a glăsuit: repetiții în fiecare zi de luni și miercuri, toată trupa, de la șase dupămasa până hăt târziu în noapte (ne-a apucat și spre miez de noapte), vinerea repetiții pe perechi, acasă la unul din membri, duminicile de la patru dupămasa până când
O FEMEIE FĂRĂ IMPORTANŢĂ de CONSTANTIN ROŞU PUCU în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346997_a_348326]
-
forme non-umane, dar apocaliptice, cu trunchiul lipsit de cap sau cu el atârnând, ca și când n-ar exista nici măcar ipotetic, pe cei doi umeri ai unui schelet construit total asimetric. „Fiecare om e o prăpastie; amețești când te uiți în ea.”, glăsuiește același Woyzeck al lui Georg Buchner. Mărturisesc că este extrem de dificil să cauți a-i privi prăpastiei, de pe margine, propriul său conținut. Dar ce este cu adevărat dramatic în destinul fiecăruia dintre noi constă în faptul că dominanța răului ne
PORTRET FINAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346404_a_347733]
-
cum spuneam. Și cuvintele nu respiră, ale naibii, decât când vor ele. Multe producții literare mediocre s-ar elimina de la sine, dacă ar pândi în fiecare dintre noi câte un Michelangelo vigilent, gata să lovească cu dalta, atunci când „produsul” nu glăsuiește. Exact contrariul tainei, o dez-tăinuire, pare a fi esența laborioasei întreprinderi a așternutului la scris. Ce efort, în timp ce lumea de afară te cere apăsat, momindu-te cu tot felul de tentații apetisante! Un interlocutor șugubăț mi-ar replica poate că
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
mănăstirea Rohița, pentru a-i vedea frumusețea și a-i gusta din binecuvântare. ,,Orb și mut” este cel care nu poate să povestească despre bucata de Rai cu care te întâlnești aici. ,,Orb și mut” este cel care nu poate glăsui despre toate acestea, căci de mare cinste sunt toate cele găsite aici. Am avut bucuria (binecuvântat fie ceasul!) ca într-una din zile să trec pe la Rohița. După un drum, destul de lung, aș zice, (dar acuma aș fi în stare
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
de parcă ar întoarce timpul sau veacul (dar, credeți-mă, dacă ar avea această putere așa ar face de fiecare dată. Ne-ar întoarce în istorie nu doar cu vorba!). Și, parcă, personal, ca orice legendă, mă așteptam să înceapă a glăsui cu foarte cunoscutul: ,,A fost odată ...!”, iar continuarea o știți dumneavoastră ... Ei, bine, de această dată n-a fost să fie așa, chiar dacă, de-adevăratelea, s-a întâmplat odată! A fost o vreme când preoțiil sau călugării, oricare ar fi
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
spătar l-a prins cu mâinile, hotărât. S-a ridicat pe vârfuri să vadă maldărul de flori, iar femeia grijulie l-a îndemnat: ” Stai hopa, Bebiță!” ”Buchetul alb” s-a oprit nu foarte departe de ei și a început să glăsuiască pe un ton scăzut: - Geani, ești mereu galant cu mine! Dacă nu erai tu, nu știu cum m-aș fi putut urca în tren. M-am îmbrăcat special pentru întâlnire. Vezi, am ia, catrința și fota mămucăi. Simt și acum pe creștet
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
și tainița bine zăvorâtă a unei inimi măcinate continuu de temeri, îndoială, deziluzie, coșmaruri și dorinți. Iar toate astea s-au întâmplat poate și pentru că în sângele său se zbăteau cu năvălnicie valurile uneori blânde, alteori furioase ale lui Hapi, glăsuind cu fală neascunsă lumii despre misterul greu deslușibil al vechilor piramide din Egiptul antic, dar și despre o civilizație a faraonilor cu chip cioplit în piatră la a cărei semantică profundă nu este posibil a ajunge lesne vreodată și cu
FORŢA IMPLACABILĂ A DESTINULUI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345427_a_346756]
-
poate avea viață în fața asalturilor profanatorii ale spectacolului validat de o categorie de public mulțumit cu arta inferioară, romanța are răspuns invariabil. Muzica de mătase a romanței e urzită în brocarte sufletești, cu iubire, dor și patimă umană! Ea e glăsuită azi de interpretul Constantin Florescu pe o linie lirică foarte emoționantă, melancolică, purtând sensibilitatea în absolutul ei! Nimic nou, dar nici nimic vechi, această voce poate că s-a zămislit spre a se intercala între iubitul Eminescu și fericiții ori
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
primul rând. Or, nimeni nu săvârșește aceasta mai nobil ca romanța, azi, îndeosebi, cea glăsuită mirabil de Constantin Florescu! În numele întoarcerii la vis și iubire, marasmul muzical și conglomeratul literar de acum au de dat piept cu romanța prea frumos glăsuită de maestrul Constantin Florescu, dar ceea ce trebuie să facă televiziunile și organizatorii de spectacol este să i se alăture într-un corp de gardă, căci singur Constantin Florescu nu are puterea de a înăbuși asaltul zgomotului asupra dreptului la vis
CONSTANTIN FLORESCU. ROMANŢA, SENSIBILITATE ÎN ABSOLUTUL EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377013_a_378342]
-
FEERIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Dac-ar fi să li se atribuie o denominație pe cât de nimerită, pe-atât de adunată din cât mai multe cunoașteri ale melodiilor glăsuite de interpreta Alexandra Ungureanu, acestor cântece li s-ar putea spune șoapte! Particularitatea melodică a lor e că sunetele glasului care le emite se ating de ureche ușor, ca sărutul de obraz și emoționează ca așezarea tâmplei la sânul inimii
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
nesfârșit în care toate întrebările începeau cu Nu-i așa că...?!, apoi un somn scurt și zbuciumat pe un colț de masă, o cană de apă și un coltuc de pâine... Și iar o lampă aprinsă într-un întuneric de peșteră, glăsuind insinuant Nu-i așa că...?! Lucrurile fură forțate și se decise prezentarea preliminară a probelor, pentru decizia de urmărire penală și detenție preventivă. Se conta, evident, pe excesiva presiune a reprezentanților presei din sală și pe Judecătorul ales special pentru această
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai aflăm nici armonia din noi, și atunci, cum să percepem ușor armonia din jur?! Artista Aneta Stan glăsuiește cântecul din Dobrogea, dar și pe cele din alte zone etnofolclorice românești, cu frumusețe și cu atenție. Mai cântă asemenea și din folclorul altor popoare, în limba națională a fiecăruia. Și mai cântă toate genurile muzicii: clasic, ușoară, romanță, psaltică
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
stele căzătoare, stelele mele cu plete, cu surâs de față mare și cu corp plin de vibrații rătăcind la întâmplare, numai foc și numai gratii minunate exemplare. Și plutesc în trap săltat, fericit prin univers, doamne-s binecuvântat că pot glăsui prin vers, si plutesc, si zbor, și-alerg tot aici prin stratosferă, chiar de-acasă-abia mai merg că-s din altă era. Era mea, cu dinozauri, cu fapturi diluviene, cea cu zâne și balauri, a încremenit de veacuri că o lacrima
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
și minte-mă frumos Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai Tu, anotimp frivol și capricios. De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos, Pe florile de măr, în susur de la nai. Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios; Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai. Referință Bibliografică: Mai ninge-m tăcut / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile
MAI NINGE-M TĂCUT de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375840_a_377169]
-
în Mai și minte-mă frumosMai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în MaiTu, anotimp frivol și capricios.De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos,Pe florile de măr, în susur de la nai.Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios;Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai.... MOSORELUL DE CATIFEALa marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuța, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare.În fiecare dimineață, o fetiță durdulie cu ochii că viorelele
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
mic amice ! grăi o stea din boltă privește ce puzderie de astre se revoltă la spusa ta de comic, noi ne numim luceferi resping obrăznicia pornită de neteferi pătrunde-n larma asta cu forțe inegale dar hotărât o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de mine ! adaugă și luna ce se-oglindește-n lacuri și întețește gluma. cum cutezați lumina s-o târâiți prin colbi
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
după coamele împădurite ale munților Tomnatic. Întunericul se strecura binișor în jurul casei, doar niște fulgere îndepărtate, spre miazăzi, încă mai luminau niște nori la orizont. Pe Checera, la claia lui Cuțul care luase foc de la fulger, niște oameni sosiseră și glăsuiau cu voce tare, trăgând de fânul de pe claie într-o parte și alta, vrând să stingă focul. Ionuț încă umbla prin cerdac ori prin curte. Avea multe de văzut. Deodată, i se făcu inima cât un purice: văzu niște jar
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
și/ mai de neînțeles amânarea” (p. 500). Toamna vine să încheie tot în disoluție un ciclu: „E toamnă, deci. Haoticul sezon./ Și vidul din priviri are-o culoare/ Cu-ntunecimi agonice și-amare./ Pe străzi, năluci, incinerate-n soare,/ Îmi glăsuiesc, arzând, la unison,/ Topite-n trista lor halucinare:// Adâncul. Nimicirea. Abaddon” (p. 503). Habitatul, orașul devin apăsătoare, amenințate în adânc de nimicire în aceeași mlaștină a Samsarei, frecventă referire alături de Nirvana. Cea de a V-a treaptă, Thanatos, se deschide
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
niśàj, -a s.m. logodna - niśaj>niśan-la- niśanlar (niśanladï) vb. tr. a logodi sèsi, -a s.m. glas, voce - șes i >ses-le- sesler (sesledi) vb. într. a glăsui, a grâi adj.> gozèr, ~à adj. cuminte - gozer>gozer-la- gozerlar (gozerladï) vb. tr. a cuminți śukàr, ~à adj. frumos - śukar>śukar-la- śukarlar (śukarladi
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
să se lase la alții... Acum că ei nu mai sunt, am vândut și noi iosagul și am pus lacăt la casă. Ne mai ducem când putem pe acolo... Că de lucrat pământul, nu-i cine... Și omul continuă să glăsuiască cumpănit, ca un înțelept, despre ai lui, de aici și de dincolo, ca și cum nicio graniță nu i-ar putea despărți vreodată. - Acum un an a decedat și tatăl soției care locuia tot la țară, spuse omul. A trebuit să plece
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
doua întinsuri de ape, în armonia inserării, alaiurile de valuri liliachii venind unele către altele cu pacea, a cântat marea că pe o iubită! „Ce frumoasă e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin Apostol e vuiet de ocean glăsuit la chemarea mării, e sărutarea poemului cu simfonia, contopirea omului cu natura, convertirea timpului cu eternitatea, lipirea una de alta a două lumi cu două adâncuri: marea și sufletul! Această melodie, cântată în stilul bel-canto glorifica viață și iubirea, una
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
statorniciei în credință, în primul rând specificele edificii bisericești din lemn, prin care a uimit o lume întreagă. Aici turlele de lemn ale bisericilor, amplasate de regulă pe terase vizibile din depărtare, se înalță semeț spre cer, împungându-l parcă, glăsuind peste timp despre tăria de caracter și tensiunea spre înalt care-i animă pe locuitorii acestui ținut ce pare de legendă. O civilizație a lemnului, așa cum numai aici găsești, domină regiunea masiv românească din această margine de Țară. Încântă peisagiul
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
Dintr-o dată în compartiment se lăsă liniște. Marieta se ridică în picioare și începu a cotrobăi prin poșetă, prefăcându-se că-și caută ceva. - Dacă îți trebuie batistă, îți ofer eu un pachețel cu șervețele de hârtie, că am destule, glăsui Sabina cu intimitatea ce credea c-o cucerise. - Mulțumesc doamnă, am și eu! - Te-ai supărat de ce îți spusei? După cum îmi răspunzi parcă vrei să mă ții la distanță. Să nu mă crezi frivolă, dar bărbatul acesta m-a ademenit
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național, pe 25 august 2008. Ultimele două discuri cu muzică folk interpretată de Tatiana Stepa au apărut postum. „Copaci fără pădure”, „Dă, Doamne, iarnă”, „Galbenă gutuie”, „Femeia de lut”... sunt câteva din duioasele cântece glăsuite de către Tatiana Stepa, lin ca un susur de plâns! Muncim, ca niște sclave, zi de zi, Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu, Și condamnarea de-a ne urâți, Chiar voi, ce ne iubiți, ne-o dați, mereu. Stăm în
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
fragmentate și... ...și mă înghite atemporalitatea . Rămâne după mine strigatul meu de disperare, în psalmul ridicat Ție... ...și zâmbetul, lipit timbru pe gândul venit dintr-un înainte spre-un înapoi. ... în interval... doar eu... ...înconjurată de lumină Ta, cautandu-Te glăsuind într-un prezent atemporal... Psalmul vieții ... vineri 6 februarie 2015 ; oră 03.12 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: PSALMUL VIEȚII / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1498, Anul V, 06 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi
PSALMUL VIETII de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374716_a_376045]