992 matches
-
de oră. Până atunci am să-ți țin de urât. ― O, dacă-i așa, i-am spus în glumă (de fapt era un compliment) aș prefera să se întoarcă peste... cinci ceasuri. ― De când ai început să-mi faci curte? surâse glacial Cecilia, amenințîndu-mă cu degetul. Am privit-o lung, încordat, și mi s-a părut că abia atunci o vedeam bine pentru prima dată. Era o frumusețe marmoreeană, cu un corp dăltuit de măiestria unui sculptor, căruia îi ședea mai bine
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
am detestat întotdeauna necroloa gele. Ins cu naturelul simțitor, degrab’ vărsător de lacrimi la emoții estetice violente și evocator cu voluptate, am refuzat totuși, fără excepție, retorica îngropăciunii verbale, stilistica de cenotaf. Menit adeseori să lustruiască orgoliul vorbitorului, fie acesta glacial, fie patetic, necrologul îl transformă pe răposat într-un simplu pretext diplomatic, ori stilistic, de compătimire studiată, cu mize din cele mai diverse. Cum bine știm, simpla prezență, însoțită de-o strângere de mână în tăcere, poate spune infinit mai
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de prăbușire, geamuri acoperite cu ziare îngălbenite - încât băia tul se simțea în altă viață, sau într-un vis. Într-o seară se regăsi în cartierul copilăriei sale. Recunoscu imediat vila străveche și pătrunse în umbra ei de cavou. Ce glacial era aerul înăuntru! Ce umbră deasă și ce lumină tulbure se reflecta în pereți! Victor urcă încet scara interioară, încolăcită în jurul marelui hol. Dezolarea și spaima de-atunci îl învăluiră. Pri mul etaj îi păru din nou capătul lumii. Cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
mâini scheletice cu unghii pietrificate. Vitrine cu scarabei cocliți și urne cu ibiși îmbălsămați. O necro polă sinistră răsuflând tăcut în jurul tău. Turiști umblau de colo-colo, minusculi pe sub marile statui de faraoni, grupuri însoțite de ghizi se perindau pe culoarele glaciale. Unul dintre grupuri era format din copii de școală. Stăteau adunați în preajma unei vitrine și din mij locul lor se auzea o voce feminină, automată și profesională. Dar, curios, nu se vedea nici o ghidă! Și mai ciudat: copiii ascultau explicațiile
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în plâns la marea scenă a smul gerii pleoapelor, zvârco lindu-mă de excitație la povestea micii surori din ordinul Pedi catelor, urmă rind fascinat traseul prin hipotalamusul naratorului, săpat de Vordenbliss ca să ajungă la dorita, inacce sibila Cydonia, prizonieră în glacialul Corn al lui Ammon... Iar la ultima pagină, când Cydonia aruncă tatălui ei la picioare pielea proaspătă și sân gerândă a propriei fețe, strigând „Recunoaște-mă!“, am simțit mereu acel tremur violent și irepresi bil, senzația aceea de pierdere iminentă
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
fundație cu impact redus, instalație solară, garduri din bârne artificiale, făcute din milioane de cutii de lapte reciclate -, când Karin realiză: consorțiul voia să construiască un sat de vacanță extins pentru amatorii de cocori. Bătălia se desfășura într-o pantomimă glacială, cu întreprinzătorii și ecologiștii atacând și contraatacând. Daniel se aruncă în luptă cu capul înainte, lansând două atacuri mușcătoare. Păsările erau spectaculoase, atrase el atenția, tocmai pentru că râul secase sub ele, concentrându-le în cele câteva refugii rămase. Să scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
care și-au schimbat indicativul. Totuși, pentru viitor, va trebui să luăm în considerare posibilitatea ca tot mai multe grupuri să încerce să treacă la starea de izolare. Și unele vor reuși. Înțelegeți (figura prelungă se rupse într-un zâmbet glacial), există sisteme de care nu putem să ne apropiem prin similarizare pe baze situate dincolo de ele. Când pregăteam campania noastră, am subliniat însemnătatea declanșării unor atacuri inițiale împotriva planetelor pe care nu le putem aborda în acest fel. Acum, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
vreau să vă vorbesc. Ceea ce vă voi spune va fi raportat lui Enro și o indiscreție din partea dumneavoastră ar putea să aibă efecte dezastruoase. - Da, da, poftiți. Gosseyn nu abandonă. - Am cuvântu-l dumneavoastră? întrebă. Cuvântul de onoare? Răspunsul veni glacial: - Onoarea nu are ce căuta între un om oficial al Ligii și cineva în afara Ligii. Dar, continuă Madrisol, este evident că nu voi face nici o revelație care să primejduiască o planetă prietenă. Era promisiunea pe care o dorea. Totuși, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ea se opri, îl privi drept în față și-i zise cu fermitate: — Nu știu unde e Monboddo sau Wilkins în acest moment. Bănuiesc că vor trece pe-aici mai tîrziu, cînd va începe petrecerea, așa că-ți dau un sfat. Poartă-te glacial. Văd c-ai apucat-o rău, dar tîrgul mare nu-i azi, cînd toți se studiază reciproc. Lobiștii adevărați încep să-și ambaleze motoarele la jumătatea numărătorii inverse, care e în ziua a doua. Executivul din Provan îmi plătește salariul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că este o problemă dintre cele mai banale ― zise gânditor Erno. Lăsați o notă secretarului meu de la Transporturi și voi avea grijă să se ocupe de problemă. ― Dar baza va fi demontată? ― întrebă ambasadorul cu un ton hotărât. Enro deveni glacial. ― Nu-i absolut necesar. La urma urmei, baza e acolo de foarte multă vreme și, dacă vom fi obligați s-o desființăm, o asemenea măsură ar produce o dezordine de proporții în organizarea transporturilor. Și, dacă lucrurile se prezintă astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
care și-au schimbat indicativul. Totuși, pentru viitor, va trebui să luăm în considerare posibilitatea ca tot mai multe grupuri să încerce să treacă la starea de izolare. Și unele vor reuși. Înțelegeți (figura prelungă se rupse într-un zâmbet glacial), există sisteme de care nu putem să ne apropiem prin similarizare pe baze situate dincolo de ele. Când pregăteam campania noastră, am subliniat însemnătatea declanșării unor atacuri inițiale împotriva planetelor pe care nu le putem aborda în acest fel. Acum, puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
vreau să vă vorbesc. Ceea ce vă voi spune va fi raportat lui Enro și o indiscreție din partea dumneavoastră ar putea să aibă efecte dezastruoase. - Da, da, poftiți. Gosseyn nu abandonă. - Am cuvântu-l dumneavoastră? întrebă. Cuvântul de onoare? Răspunsul veni glacial: - Onoarea nu are ce căuta între un om oficial al Ligii și cineva în afara Ligii. Dar, continuă Madrisol, este evident că nu voi face nici o revelație care să primejduiască o planetă prietenă. Era promisiunea pe care o dorea. Totuși, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
că este o problemă dintre cele mai banale ― zise gânditor Erno. Lăsați o notă secretarului meu de la Transporturi și voi avea grijă să se ocupe de problemă. ― Dar baza va fi demontată? ― întrebă ambasadorul cu un ton hotărât. Enro deveni glacial. ― Nu-i absolut necesar. La urma urmei, baza e acolo de foarte multă vreme și, dacă vom fi obligați s-o desființăm, o asemenea măsură ar produce o dezordine de proporții în organizarea transporturilor. Și, dacă lucrurile se prezintă astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vedeți pistolul. Asta îl învioră și Cayle nu irosi nici o clipă. Cercetă nava, de la prora la pupa, dar nici urmă de Seal sau de cei ce-l însoțeau. Într-un acces de furie se repezi după căpitan și-i spuse glacial: - Ticălosule, porcule, le-ai dat drumul să scape cu o navă de salvare. Ofițerul îi aruncă o privire fixă, glacială. În cele din urmă îi spuse în bătaie de joc: - Tinere, văd că descopăr câtă dreptate au reclamele. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
de Seal sau de cei ce-l însoțeau. Într-un acces de furie se repezi după căpitan și-i spuse glacial: - Ticălosule, porcule, le-ai dat drumul să scape cu o navă de salvare. Ofițerul îi aruncă o privire fixă, glacială. În cele din urmă îi spuse în bătaie de joc: - Tinere, văd că descopăr câtă dreptate au reclamele. Într-adevăr, călătoriile au un rol educativ deosebit. Datorită faptului că ești pe bordul navei noastre te-ai făcut mai isteț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Cayle, apoi predând contractul de împrumut principalului său concurent, chiar la câteva minute de la semnarea lui. Și încheie cu vorbele: - Onorată instanță, sunt sigur că Împărăteasa nu va aproba asemenea acțiuni întreprinse împotriva unor cetățeni cinstiți. - Dar cum îndrăznești - spuse glacial persoana de pe fotoliul judecătorului - să folosești numele sacru al Maiestății sale în susținerea intereselor dumitale meschine? Fara simți fiori prin tot trupul. Sentimentul tainic că este un membru al marii familii a Împărătesei îi sugeră brusc imaginea a zece milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
cu trupurile reacționând destul de stângaci la gravitația mult mai mică decât cea de pe Pământ. Terenul era aspru și denivelat, iar cei care cădeau țipau de durere când colțurile de stâncă le sfâșiau carnea. Sângele omenesc păta solul înghețat tun al glacialei planete Marte. Cayle merse mai departe, nepăsător, disprețuindu-i pe cei care-și pierduseră capul. Fuseseră doar avertizați că lipsește gravitația, iar tabăra din barăci de plastic, înconjurată cu gard, se afla tocmai la cinci sute de metri depărtare. Gerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
magazinelor de arme ca o fațetă legitimă a civilizației Isher. "Trebuie să mă descotorosesc de bătrânii ăștia", gândi ea, și nu pentru prima dată. "Mă tratează ca pe un copil și așa o să facă întotdeauna". Apoi rosti cu glas tare, glacial: - Domnule general, nu mă interesează să aud preceptele morale ale unei organizații care stă la baza întregii imoralități din sistemul solar. Trăim într-o epocă în care capacitatea productivă este atât de mare încât nimeni nu va trebui, vreodată, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Domnul Matei, tânărul, preciză ca și cum celălalt ar fi avut nevoie de explicații, îmi relata că de ani de zile o urmăriți într-un mod, în sfârșit, cam insistent, pe domnișoara Scurtu. Insistențe penibile care s-au izbit de o indiferență glacială. ― Ce?! Grigore Popa se sufoca. Eu?! Eu... După... Căuta ceva grosolan, crâncen. Adică umblu după insecta aia șuie? După fecioara asta păduchioasă pe care... Cristescu îl întrerupse: ― Ca să-l citez pe domnul Matei, marile pasiuni izbucnesc de multe ori atunci când
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a neglijat să ne informeze de existența unui asemenea sistem. Hedrock se gîndea: Încă nu, încă nu. Cam pe aici o să se declanșeze brusc criza și atunci acțiunea mea trebuie să fie rapidă, perfect determinată în timp și decisivă." Spuse glacial: ― De ce ar trebui să te îngrijorezi? Trei mii de ani au dovedit că Arsenalele n-au cîtuși de puțin intenția de a răsturna guvernul imperial. Știu absolut sigur că raza-spion e folosită cu multă discreție și niciodată noaptea, cu excepția acelei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
nou mintea. Imaginea navei și dezastrul care avea să urmeze capturării ei de către Arsenale o mai obseda încă în timp ce urca spre etajul unde fixase pentru ora unsprezece ședința cabinetului. Teama aceea care-i stătea pe creier îi dădu o dispoziție glacială în timp ce asculta ultimele rapoarte privitoare la efectele propagandei. Îi văzu pe consilieri prudenți și moderați în cuvîntările lor. Se purtau de parcă ar fi fost pe punctul de a exploda. Pînă atunci n-o frapase niciodată existența unei adevărate bariere a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
stabili cu admirație Hedrock. Modelul tapetului nu era întrerupt cîtuși de puțin, uriașa armă cu explozie era perfect ascunsă îndărătul lui. Fără inelul său de explorare, n-ar fi descoperit-o niciodată. Brusc se simți mai mohorît. Își îngădui gîndul glacial si pripit că descoperirea lui nu face decît să-i confirme părerea pe care o avea despre acest om. Deci un adevărat tun ascuns în birou ― ce porcărie! Dosarul particular al lui Triner îl arăta nu numai egocentric și neîndurător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
să-i zîmbească lui Hedrock, în timp ce-i vorbea mieros, pe un ton confidențial: ― Dar care-i bancul? Despre ce e vorba? Tocmai faptul că încerca să se arate supus îl dădea de gol. Hedrock ședea gînditor și cu un aer glacial. Așadar butoanele de comandă ale tunului erau în birou, cam pe acolo pe unde-și trăsese Triner scaunul. Hedrock studie meditativ situația. Era așezat la birou, cu spatele la tun și cu Triner în stîngă lui. Ușa care dădea spre biroul exterior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
trupului său obosit. Mîncă mult la micul dejun și puțin înainte de opt își puse la maximum augmentatorul din costumul "de lucru". Sosise ziua uriașului. treisprezece Cu cîteva minute înainte de a-i parveni primele vești, Innelda tocmai spunea pe un ton glacial: ― De ce avem mereu nevoie de bani? Unde se duc toți acești bani? Bugetul nostru anual e pur și simplu astronomic și totuși nu văd altceva decît declarații care ne arată că cutare sume se duc la cutare departament general și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
noastră pentru nivelul ridicat al impozitelor. ― Dacă asta te face fericită, îi replică Prințul Del Curtin, probabil că n-ar fi nici un rău să lansăm o asemenea campanie de propagandă. Nu ne-ar îndatora mult mai mult. Innelda vorbi iarăși glacial: ― Nu e vorba de fericirea mea personală, se supără ea. Mă gîndesc numai la statul nostru. Prințul Del Curtin tăcu și ea îl privi din ce în ce mai hotărîtă. Îi vorbi cu seriozitate: ― Prințe, noi sîntem rude de sînge. În particular sîntem prieteni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]