959 matches
-
lor în formule frapante, memorabile. Multe portrete sunt deosebit de plastice, calitate la care se adaugă uneori justețea, alteori forța polemică: Al. Macedonski este „un prinț cu pelerină”, Dimitrie Anghel - „seniorul lampioanelor”, Camil Petrescu - „un mușchetar de metropolă”, N.D. Cocea - „un gladiator de ocazie”, Nae Ionescu - „cruciatul de ceață”, Nichifor Crainic - „un popă de câmp” etc. Reușitele sunt diminuate de alunecări în manierism, alteori de disproporționate izbucniri pamfletare și îndeosebi de supralicitarea talentului unor părtași de idei și a majorității confraților olteni
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
sus mare; pulpa dreaptă uscățivă; tălpile picioarelor mari; degetul mare rănit și foarte alungit. Acesta este chipul pierzării! Este foarte greu, dacă nu imposibil, să descoperim sensul exact al fiecărui element al descrierii. Pot fi însă întrezărite influențe ale modelelor gladiatorilor antici și poate chiar tratate de fiziognomonie. Este neîndoielnic însă că portretul se construiește în jurul unei idei principale - aceea de a exprima violența ieșită din comun a personajului - și că el amintește, în anumite privințe, de capitolul 7 al cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
pref. Eugenia Tudor-Anton, București, 1990. Traduceri: Arkadi Gaidar, Timur și băieții săi, București, 1950 (în colaborare cu V. Cărăușu); Alina Centkiewicz, Czeslaw Centkiewicz, S.O.S. Oameni pe banchiză, București, 1965 (în colaborare cu Iosif Wulin); Lev Abramovici Kassil, Cupa gladiatorului, București, 1965 (în colaborare cu Natalia Radovici); Gabriela Zapolska, Imagini, București, 1967 (în colaborare cu I. Georgian). Repere bibliografice: Perpessicius, Lecturi, 233-241; Perpessicius, Opere, VII, 199-201, XII, 250-252; Streinu, Pagini, V, 74-76, 108-109, 235-237; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
1971; Oră Americii Latine, București, 1971; Există nopți, București, 1973; Havana, București, 1974; Federico García Lorca, București, 1974; Precolumbia. Teritoriul miturilor astrale, București, 1975; Insulele Canare, București, 1981; Hombres en las orillas, Ciudad de México, 1983; Efectul oglinzii, București, 1983; Întoarcerea gladiatorului, București, 1986; Lumină toamnei, București, 1987; Reporter în piață ghilotinei, București, 1990; El estado del tiempo, Madrid, 1993; Descântec intru adormirea corupției, București, 1997. Traduceri: J. M. Castillo-Navarro, Moarte la licitație, pref. trad., București, 1963; Ernesto Sábato, Tunelul, pref. trad
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Dorcescu, „Există nopți”, O, 1974, 8; Piru, Poezia, ÎI, 166-169; Firan, Macedonski-Arghezi, 334-338; Edgar Papu, Un monument editorial, FLC, 1982, 46; Dan Munteanu, Maturitate artistică și erudiție, FLC, 1982, 46; Lucian Alexiu, Eternă reîntoarcere, O, 1986, 30; Liviu Papadima, „Întoarcerea gladiatorului”, TBR, 1986, 326; Mircea Iorgulescu, Centrul de greutate, RL, 1987, 52; Gabriel Rusu, Poeme pentru despărțire, TMS, 1988, 3; Pia Brânzeu, Răsfrângerile toamnei, O, 1988, 11; Grețe Tartler, Fulgere în labirint, RL, 1996, 29; Dicț. scriit. rom., III, 490-492; Popa
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
Chișinău, 1993; Întrebarea de sine, Chișinău, 1994; Supunerea de sine. Coordonate și esențe spirituale, Chișinău, 1994; Prezența celuilalt. Coordonate și esențe spirituale, Chișinău, 1997; Carantina mașinei de scris, Chișinău, 1997; Vieți neparalele, Alba Iulia, 1997; Îngerul și croitoreasa, Cluj-Napoca, 1998; Gladiatorul de destine sau Bal (de)mascat, București, 1998; Identificare de adresă, Timișoara, 1999; Lamentația Semiramidei, Timișoara, 2000; Student pe timpul rinocerilor, Chișinău, 2000; Arlechinul și delfinul, Chișinău, 2001; Lampa și oglinda, Chișinău, 2001; Strictul necesar, Chișinău, 2002; Ceasornicul din măr, Deva
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
pentru proprietățile calmante, simbolizează liniștea regăsită, căutarea armonizării conflictelor interioare și exterioare. Arenă Arena este spațiul confruntării. Este deci semnificativă în vis pentru lupta pe care subiectul o va purta. Exprimă angajarea și intensitatea luptei. La fel ca în cazul gladiatorului și al taurului, situația prezentă cere de la cel ce visează: curaj, forță și hotărâre. Pe de altă parte, visul care imaginează o arenă indică adesea iminența unui conflict, situație percepută de inconștientul subiectului. Confruntarea este, dacă nu inevitabilă, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Am început să merg. Înainte. Înapoi. Am vrut chiar să mă arunc de pe cărarea de piatră, dar degeaba, pentru că nu mă mișcam deloc. Parcă eram suspendat. Complet imobilizat. Ce e asta? Ce mi se întâmplă? De ce sunt aruncat ca un gladiator înlănțuit în fața leilor? De ce și Sfetnicii au încremenit în forfoteala lor? Și Eterna? De ce era lipsită de viață? Apoi, cortinele de mătase se întâlniră deasupra mea și lumina dispăru. Era întunericului începuse! Timpul părea să nu mai curgă între aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
duc pe gârlă... Augustus coboară privirea spre el. Își linge degetul de untde lemn ca să nu se păteze, după care amenință nervos: — Să nu te prind că te scumpești unde nu trebuie! Ianuarius consimte cu o mină sumbră. Luptele de gladiatori sunt cea mai sigură metodă de a atrage favoarea maselor. Cutează să ridice ochii din pământ, abia când îl aude pe împărat rostind: — O să folosim amfiteatrul construit pentru jocurile de gladia tori ținute cu ocazia funeraliilor lui Marcus Agrippa. — O
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
jocuri de vânătoare... — Da, încuviințează cu umilință libertul. Evident pregătim și o vânătoare. Își înăbușă un oftat. Un spectacol extrem de îndrăgit de po pulația Romei și extrem de scump. — ...și după animalele sălbatice să vină luptătorii neînarmați , continuă imperturbabil bătrânul, iar gladiatorii abia la sfârșit, dispuși câte doi sau în grupe egale... Secretarul imperial își notează cu conștiințiozitate, dar pe mar ginea tăbliței cerate mâzgălește, cu o cută adâncă între sprâncene, costurile estimative ale dorințelor împărătești. Augustus trage din nou spre el
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-și sărbătorească preluarea funcției la 1 ia nuarie... Clipește vesel din ochi: — O s-o facă un pic mai devreme! Ianuarius aprobă respectuos din cap. Așa e. Sufecții scapă mai ușor. Pe când consulii ordinari sunt ținuți să organizeze spectacole speciale cu gladiatori și alte minunății. Mâhnirea îi dă în continuare târcoale. Oare de ce un principe atât de clarvăzător ca Augustus nu vede că ar fi cazul să mai restrângă asemenea cheltuieli inutile? Luxul de la banchete și înmormântări l-a redus cât de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dimineața asta de la școală la am fiteatru, vor mai fi diseară cu el în căruță pe drumul de întoarcere? Mai puțin de jumătate, probabil. Privește cu atenție printre picioarele care defilează la câțiva pași de el. Aliniați în ordine militară, gladiatorii fac turul arenei, înveșmântați în hlamide purpurii, brodate cu aur. Le admiră pentru o clipă mersul țanțoș și ținuta degajată. Nu se gândesc la moarte, ci la glorie. — Așa, feții mei! șoptește printre dinți. Țineți-vă mâinile la vedere. Aruncă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de spectatori. Însă porticul nenumerotat dinspre nord, între arcada a treizeci și opta și a treizeci și noua, pe unde intră îm pă ratul și pe unde poți ieși spre pulvinar, este ascuns vederii de masa compactă a celor cinci sute de gladiatori. Contemplă în schimb loja de la cealaltă extremitate a axei mici, spre sud, unde cu sigu ranță au luat loc prefectul Romei și cei lalți magistrați. Pufăie ostenit. — Să sperăm că nu vor fi probleme, murmură în surdină. Se întunecă imediat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ranță au luat loc prefectul Romei și cei lalți magistrați. Pufăie ostenit. — Să sperăm că nu vor fi probleme, murmură în surdină. Se întunecă imediat la chip. De când Curtius Atticus a cum părat de la principe o parte din școala de gladiatori, sunt exploatați mai crâncen decât dobitoacele. Vittelius nu s-a comportat niciodată ca un lanist. În calitate de procurator, doar gestionează afacerea în numele împăratului. Și o face în mod corect. Atticus însă este intermediarul morții. Un individ abject, interesat doar de câștig
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Își mușcă buzele până la sânge, cuprins de o furie neputincioasă. Într-atât a scăzut prețul vieții omenești la Roma, încât nu e mitocan în Cetate sau prin împrejurimi care să nu-și distreze oa speții la banchete cu lupte de gladiatori. Cât despre funeralii, ce să mai zică? Îi este peste putință să înțeleagă un astfel de obicei. De parcă și-ar dori ca mortul să coboare în Hades cu o suită după el. Zâmbește fără voie. Cine știe? Or tremura de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
suită după el. Zâmbește fără voie. Cine știe? Or tremura de frică, nu cumva să i se rătăcească sufletul și să se întoarcă înapoi să le strice socotelile tocmai când se pregătesc să-și împartă moștenirea. Ajunși în dreptul lojei imperiale, gladiatorii se întorc cu fața către principe și, cu mâna întinsă în semn de omagiu, îi adresează aclamația lugubră și înspăimântător de adevărată: — Ave Caesar, cei ce vor muri te salută! — Bravo, băieți! exclamă încetișor Rufus, extrem de emoțio nat. Bateți-vă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să vadă ce se petrece afară. — Au ieșit din arenă cei cu trompetele? vrea să știe Rufus. Că nu-i mai aud. Un vuiet prelung îl contrazice. Germanul își bagă și mai mult gâtul lung prin deschizătură: — Au apărut doi gladiatori cu măști pe față. Una e a lui Cha ron, da’ cealaltă n o văd prea bine. — Hermes, probabil, face flegmatic instructorul. Și ar trebui să fie trei, nu două. Pusio încearcă fără succes să se ridice pe coate. — Stai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și acasă, în Iudeea? Sufletul i s-a asprit, e conștient de acest lucru. Și totuși, de fiecare dată când ajunge în subsolurile amfiteatrelor, se simte de parcă ar coborî în Infern. Dacă ar fi să judece numai după luptele de gladiatori, atunci le-ar da dreptate acelor coreligionari ai săi care consideră cultura grecilor și a romanilor nocivă pentru religia aleșilor lui Dumnezeu. — Nimic nu este mai păgubitor pentru un suflet fraged, care nu ține încă drumul drept, decât să asiste
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
răcorească inima, ci pentru că știe. Evreul n-o să se mai întoarcă niciodată la slujba asta nenorocită de instruc tor. Așa a zis Curtius Atticus. Poate că nici nu-i va părea rău, căci este la fel de dezonorantă ca și cea de gladiator. Îl cântărește pe furiș din ochi. Oare îi va duce cineva dorul omului acestuia după ce va dispărea, sau nimeni n-o să-și mai amintească de el? Bine ar fi dacă i se va observa lipsa, căci amintirile sunt tot ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
bate cu palma peste frunte. — Bine că mi-ai adus aminte, face precipitat. Își întoarce gâtul în toate părțile, răcnind cât îl țin bojocii: — Libitinarii! Bă, voi ăia care târâți cadavrele, ia făceți-vă încoace! Trec câteva minute și doi gladiatori, unul abia trecut de vârsta copilăriei, altul cu păr înspicat, se apropie în fugă. Rufus îi inspectează cu un ochi critic. — Unde vă sunt măștile? Cel bătrân arată spre chipul lui Mercur prins de cingătoare. — L-am scos, că e
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nas: — Vezi aici? E gravat numele meu. Răsucește bastonașul invers: — Uite! Citește! Pusio se chinuie în zadar să deslușească scrijeliturile. — Literele, știi ce înseamnă? — S... P... E... C... T..., silabisește rar germanul. Se uită întrebător către Rufus: — Un fel de gladiator spectator? întreabă ezitant. Nici vorbă! răspunde acesta. În urma unei victorii specta culoase, publicul a cerut să nu mai lupte în arenă și să vină printre ei. — Aha! se dumirește germanul. — Era cât pe-aci să fie meci nul, comentează Ganymedes
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mătândă. — Ce, mă, țâcă, te gândești că ai vreo șansă dacă ajungi în arenă? ricanează Ganymedes. Întoarce ochii către Rufus: — Tu știi, că doar ai fost acolo. Evreul aprobă din cap cu un surâs misterios. — Zi-le tu! îl îndeamnă gladiatorul. Instructorul tace. — Bine, să nu spui că mă fudulesc. Desface brațele în lături: — În principiu, învingătorul e cel care acordă sau ia viața învinsului, însă era împăratul de față, așa că i-am cedat acest drept... Cu un gest larg: — ...iar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ceva deoparte. A, nu, s-avem iertare, nu pe curve, se apără Ganymedes. Îl ia pe Pusio drept martor: — Ce, am eu aerul unuia care plătește femeile? Veneau ele la mine ca muștele la miere... Sau la căcat, mârâie Rufus. Gladiatorul se face că nu-l aude. — Călăul din arenă a devenit călăul inimilor, așa se spunea la Roma. Se împăunează: — Eram la fel de celebru și câștigam tot atât de mult ca actorii de pantomimă sau conducătorii de care. — Exact, ricanează instructorul. Ca și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dus în turneu cu școala. — Taci odată, că-mi vine să-ți dau una peste bot, se răstește Rufus la el. Nu te gândești la sărmana femeie că-și termină zilele în surghiun, la Alexandria? — Nu e treaba mea, replică gladiatorul. Ea trebuia să se gândească. Eu am ciugulit doar ce mi se oferea. Ridică nepăsător din umeri. — Am trăit bine. De ce să fi făcut economie? — Bani albi pentru zile negre, mă, tolomacule! Pusio încuviințează și el cu gravitate. Când or
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Ce să faci cu libertatea când îți ghiorăie burta de foame? Și, cât sunt aici, n-are rost să-mi zgârm sub unghii și să economisesc cei cinci denari pe care-i câștig pe lună... — Bașca banii primiți pe victorii! Gladiatorul se strâmbă disprețuitor. — Beau, petrec și mă simt bine. Sunt mai câștigat. Ricanează: — Măcar am să mor cu amintiri frumoase! — Bă, da’ sec mai e dovleacul ăla al tău! îl dojenește Rufus. Tonul e însă blând. S a calmat. — Eu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]