404 matches
-
În exemplul dat, glicerida se mai poate denumi și astfel: -* oleoil *stearoil *'palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
palmitoil glicerol. 3.3.1.2.Proprietăți fizice Gliceridele naturale se prezintă în stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
stare solidă, semisolidă sau lichidă în funcție de natura și proporția acizilor grași constiutienți. Fiind amestecuri de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de gliceride mixte, nu au puncte de topire fixe: prezintă fenomenul dublei topiri. Gliceridele sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sunt clasificate după valoarea punctului de topire în trei grupe: seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
seuri sunt gliceride animale solide cu puncte de topire peste 350 C: grăsimi și unturi sunt gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
gliceride animale solide sau semisolide cu puncte de topire peste 250 C; uleiuri sunt gliceride vegetale lichide cu puncte de topire sub 150C. În gliceridele solide și semisolide predomină acizii grași saturați, iar în uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
uleiuri, acizii grași nesaturați. Cu cât gliceridele conțin o cantitate mai mare de acizi grași saturați, cu atât punctele de topire sunt mai ridicate, spre deosebire de cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cele în care predomină acizii grași nesaturați și care au punctele de topire mai coborâte. Gliceridele sunt substanțe insolubile în apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și glicerol, componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
apă și solubile în solvenți organici. 3.3.1.3. Proprietăți chimice Fiind esteri ai diferiților acizi grași cu glicerolul, gliceridele vor da reacții chimice caracteristice acestora, dar și reacții caracteristice resturilor de acizi grași și glicerol, componente. a) Hidroliza gliceridelor are loc cu apa în prezența catalizatorilor chimici (acizi, baze) sau a enzimelor numite lipaze, din clasa hidrolazelor. Reacția are loc la nivelul legăturilor esterice, care astfel se scindează cu eliberare de glicerol și acizi grași. Hidroliza se produce în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
obținerii glicerolului, iar acizii grași puși în libertate reprezintă o mărime caracteristică, numită indice de aciditate (Ia). Indicele de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de aciditate (Ia) este dat de numărul de miligrame de hidroxid de potasiu necesari pentru neutralizarea acidității libere dintr-un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale acizilor grași numite
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
un gram de gliceridă. Indicile de aciditate este în strânsă legătură cu gradul de prospețime al unei grăsimi. Hidroliza enzimatică a gliceridelor este procesul biochimic de bază care are loc în timpul digestiei acestora, datorită căruia lipidele devin asimilabile. b) Saponificarea gliceridelor se realizează sub acțiunea bazelor tari (NaOH, KOH) și la cald, cu formarea de glicerol și săruri ale acizilor grași numite săpunuri. Reacția are loc astfel: Cantitatea de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și săruri ale acizilor grași numite săpunuri. Reacția are loc astfel: Cantitatea de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și este mai mică atunci când acizii grași componenți au masa moleculară mare; deci oferă indicații asupra structurii gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de hidroxid alcalin necesară saponificării variază după compoziția chimică a trigliceridei și este mai mică atunci când acizii grași componenți au masa moleculară mare; deci oferă indicații asupra structurii gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
gliceridei și a naturii acizilor grași care o compun. Mărimea care caracterizează gliceridele din acest punct de vedere se numește indice de saponificare (Is) și reprezintă cantitatea în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
în miligrame de hidroxid de potasiu necesară pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
pentru a saponifica 1 g de gliceride. Din exemplele date în tab.6 se observă că indicele de saponificare descrește cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cu cât cresc masele moleculare ale acizilor grași componenți. Reacții specifice date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
date de gliceridele nesaturate Prezența acizilor grași nesaturați conferă gliceridelor unele proprietăți chimice specifice, cum ar fi reacțiile de adiție (hidrogenare sau halogenare) și de oxidare (râncezirea). c) Hidrogenarea gliceridelor are loc la nivelul dublelor legături cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu pigmenți naturali sau sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
cu transformarea acestora în gliceridele saturate corespunzătoare. Astfel trioleina lichidă (ulei) este saturată prin hidrogenare la tristearină solidă: Reacția stă la baza fabricării margarinei din uleiurile vegetale, care apoi este vitaminizată și colorată cu pigmenți naturali sau sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea de produși saturați halogenați. Astfel prin adiția iodului la trioleină se obține hexaiodtristearina: Cantitatea de iod adiționată este în funcție de numărul legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sintetici. d) Halogenarea gliceridelor nesaturate conduce la formarea de produși saturați halogenați. Astfel prin adiția iodului la trioleină se obține hexaiodtristearina: Cantitatea de iod adiționată este în funcție de numărul legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. e) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
legăturilor duble și oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. e) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
oferă indicații asupra structurii și gradului de nesaturare al gliceridei. Din acest punct de vedere în laborator se folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. e) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
folosește o mărime numită indice de iod (Ii) ce se exprimă prin gramele de iod adiționate la 100 g gliceride. e) Râncezirea gliceridelor În prezența oxigenului din aer, a vaporilor de apa si a căldurii sau in prezența unor microorganisme, gliceridele sunt supuse unor transformări chimice cu formarea unor produși de degradare cu miros și gust neplăcut, proces cunoscut sub numele de râncezire. Din punct de vedere chimic râncezirea constă în reacții de hidroliză (ale TAG) și oxidare (ale acizilor grași
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]