315 matches
-
învoite sau fără pază, pe pășuni sau pe culturile de pe pășuni, pe loturile zootehnice și pe alte culturi, vor fi supuși la plata taxelor de gloaba și a pagubelor cauzate. Paznicii și cei ce descoperă și aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba încasate. Taxele de gloaba se stabilesc prin instrucțiuni comune ale Ministrului Agriculturii și Silviculturii și Ministrului Finanțelor. Capitolul IV Veniturile și cheltuielile pășunilor, loturilor zootehnice și stațiunilor de monta
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
pe loturile zootehnice și pe alte culturi, vor fi supuși la plata taxelor de gloaba și a pagubelor cauzate. Paznicii și cei ce descoperă și aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba încasate. Taxele de gloaba se stabilesc prin instrucțiuni comune ale Ministrului Agriculturii și Silviculturii și Ministrului Finanțelor. Capitolul IV Veniturile și cheltuielile pășunilor, loturilor zootehnice și stațiunilor de monta comunale Articolul 31 Veniturile bunurilor supuse regimului de organizare prevăzut în
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
pe alte culturi, vor fi supuși la plata taxelor de gloaba și a pagubelor cauzate. Paznicii și cei ce descoperă și aduc la oborul de gloaba astfel de vite, primesc drept prima 50% din taxele de gloaba încasate. Taxele de gloaba se stabilesc prin instrucțiuni comune ale Ministrului Agriculturii și Silviculturii și Ministrului Finanțelor. Capitolul IV Veniturile și cheltuielile pășunilor, loturilor zootehnice și stațiunilor de monta comunale Articolul 31 Veniturile bunurilor supuse regimului de organizare prevăzut în Decretul de față, sînt
DECRET nr. 303 din 8 iulie 1955 privind organizarea, administrarea şi folosirea pasunilor, loturilor zootehnice şi statiunilor de monta comunale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175779_a_177108]
-
cu vacs pe perna mea apare harta braziliei vastă în care o mulatră execută un dans de carnaval (poate e ultimul dans pe care-l mai văd) adios muchachos! a fost o dată unul de la mancha care trăgea după el o gloabă 3. sufletul: pâlnie de gramofon întoarsă numai spre pustie un animal exotic tăcut sub rochia semiramidei un fluture cu cap de mort își depune ofranda cu herbul de oxigen al răsuflării tăiate străbat distanțele caramelizate de frig iar noaptea sădesc
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici () [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
și de ohaba, sătul Bela și Preslop. Au dat domniei mele un cal și o cupă. De aceea să le fie de ocina și de ohaba începând de la vamă oilor, de la vamă porcilor, de albinărit, de găletărit, de vinărici, de gloabe, de cărături, de podvoade, adică de la slujbele mici până la cele mari, de acestea toate să le fie de ohaba lor și copiilor lor, nepoților și strănepoților cât va trăi domnia mea și cât va trăi fiul domniei mele, Mihail voievod
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
din turmă). Obligațiile de lucru erau: secerat, cosit și caratul lemnelor. Cei din satele Briheni, Susțiu, Sîrbesti și cătunul Ursești, au obligații de a căra săptămânal cărbuni pentru topit fierul, căra lemne și ard cărbunii. Cine neglijă aceste obligații plătea gloaba un florin. La Crăciun și Paști li se dădea 1 săptămâna de odihnă, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o găină. Fierăria lucra 5 zile pe săptămână
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
ținute la octavele (a opta zi) unor sărbători religioase importante. Competența de judecată a comitelui și a juzilor nobiliari se limita la pricinile mărunte, care țineau mai ales de domeniile nobiliare și vizau populația nenobilă. Ei primeau o parte din gloabele (taxele) impuse cu ocazia judecății părților implicate în litigiu. Sentințele pronunțate erau consemnate în scris, în documente comitatense întărite cu sigiliului comitelui sau al juzilor nobiliari. Documentul din 1332 arată că scaunul de judecată comitatens, în cazul în care la
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Nicoară și Sfântul Neculai Domnesc fuseseră deja ridicate, cel puțin în ceea ce privește zidăria. Istoricul Nicolae Iorga socotește că, similar voievozilor următori, lui Basarab i se cuveneau toate dijmele produselor locale și vămile din oi, albine și porci. La acestea se adăugau gloabele (amenzile), darea calului și muncile prestate în folosul domniei. Monezile, nu prea multe, proveneau în special din comerțul cu străinii, căci local tranzacțiile - chiar și cele de anvergură - se făceau prin troc (schimb în natură).. Aceste monezi (florini, dinari, perperi
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
specializați (câblari, vinăceri etc.) în „casele domnești” — de fapt hambare și depozite din care domnul putea face, la o adică, daruri în natură. Este de menționat că Mihail, voievodul coregent, avea o „casă” separată. Mai sunt de amintit amenzile (sau "gloabele") și răscumpărările de suflet (sau "dușegubinele"), în cazul crimelor. La aceste produse naturale se mai adăugau obiectele de "tezaur", de obicei din materiale prețioase. "Prestațiile datorate domniei" constau în principal din transporturi, călăuze pentru îndrumarea și paza convoaielor domnești, cositul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe (Țară Românească-în număr de 16) sau ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul cetăților, curților
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
unul pentru altul (...) de acmu înainte n-om mai face strîcăciuni (...), iar pre care îl vom simți dintre noi mai făcînd strîcăciuni, noi să avem a-l da de grumazi la boiari ca să-i vie de hac cu certare și gloabă”; mai mult, se înțeleg și în privința boierescului, țăranii angajându-se să ajute la facerea unui iaz nou, punând păzitori dintre ei. Vorbe deșarte, pentru că „depărtîndu-se [Hudici] de la moșiile sale, iarăși s-au apucat [țăranii] de meșterșugul lor, prinzînd peștele zioa
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
erudite direct în realitatea prozaică: „"Quid hoc ad Iphicli boves? What has all this to do with the shoeing of my poor nag?" (Ce legătură are asta cu boii lui Iphiclos? Ce-are de-a face cu potcovitul bietei mele gloabe?)” Expresia este folosită pentru a semnala îndepărtarea de la subiectul unei discuții, într-un sens analog cu expresia de origine franceză „să revenim la oile noastre "(revenons à nos moutons)"!”
Iphiclos (fiul lui Phylacos) () [Corola-website/Science/331625_a_332954]
-
zis "Kneazul", jucând cazacioc cu o sticlă de vodcă în mână; Virgil Arion înfățișat ca o cioară care stă într-un picior; generalul Alexandru Averescu îmbrăcat în ținută de gală cu o lunetă în mâna dreaptă, dar călare pe o gloabă; Alexandru Marghiloman călare pe un cal de curse, el fiind un mare pasionat al hipodromului; Take Ionescu comis-voiajor al Balcanilor și caricatura lui Titu Maiorescu, Ionel Brătianu trăgând de un tramvai sau Dimitrie A. Sturdza în caricatura intitulată "Documente vechi
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]