315 matches
-
punctuație pe care le rostiți. Poftim. Când s-a produs evenimentul cu calul am dispus să se deplaseze la fața locului una bucată patrulă care să constate, să intre în dispozitiv pentru garantarea averii de patrimoniu național, respectiv pui de gloabă cu aripi, adică puiul care era mânz iar măsa o gloabă de iapă... Cetățeanul domn proprietar dormea beat și inconștient de eveniment. Deschizând, în prezența martorilor, ușa de la grajd, mânzul respectiv a țipat scurt de două ori, ceea ce a și
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cu calul am dispus să se deplaseze la fața locului una bucată patrulă care să constate, să intre în dispozitiv pentru garantarea averii de patrimoniu național, respectiv pui de gloabă cu aripi, adică puiul care era mânz iar măsa o gloabă de iapă... Cetățeanul domn proprietar dormea beat și inconștient de eveniment. Deschizând, în prezența martorilor, ușa de la grajd, mânzul respectiv a țipat scurt de două ori, ceea ce a și indicat locul precis unde se afla... Pus în situație, domnul țăran
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
tu ai să-ți iei o mârțoagă și... Dumitre, dacă gândești așa despre mine, am să mă supăr foc! Ca să-ți treacă supărarea, am să-ți spun ceva vesel. Spune, Dumitre, că și așa sunt cătrănit. Un evreu avea o gloabă de cal și căra apă cu sacaua la târgoveți. O vindea cu cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-ți treacă supărarea, am să-ți spun ceva vesel. Spune, Dumitre, că și așa sunt cătrănit. Un evreu avea o gloabă de cal și căra apă cu sacaua la târgoveți. O vindea cu cofa. Se întâmplă, însă, că îi moare gloaba...Intr-una din nopți pe când evreul dormea dus după o zi de muncă pe ruptelea, feciorul său, de vreo opt anișori, se scoală pe la miezul nopții și strigă la taică-su: „Tată! Aprinde lamba, să mă ghindilesc.” „Da’ ce, pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
convins: ― Că doar dumnealui e părintele nostru și n-are să ne lase... Luca Talabă voia să facă el propunerea asta; de aceea și chemase pe oameni la sfat. Auzind acuma gândul lui din gura altuia, avu o poticnire ca o gloabă care se opintește din toate puterile să urnească din loc căruța și e cât p-aci să vie peste cap, deoarece căruța e goală. Se scărpină în ceafă, zicînd: ― Ia stați nițel, măi fraților, că nici la boier nu te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan, bir, moșie, ocină, baștină, siliște, pâră, osândă, dovadă, gloabă, gospodar, graniță, dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cel păgubit, dar nu și pe cel care a făptuit greșeala. Pentru a vă elibera, trebuie să reparați.” (O.M. Aïvanhov) Tot nașu’ are naș. Nu există vicleșug care să nu fie Înfrânt printr-un alt vicleșug: „Orice cal ajunge gloabă”.) „Râsul te râde, și batjocura te batjocorește.” (M. Sadoveanu) Vinovatul totdeauna se teme. (Un alt proverb ne lămurește: „Frica Îl urmărește pe cel care trăiește necinstit”.) „Oamenii sunt cei care vor să te urâțească, sau urâțenia e În tine și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prea rotundă tinerețe./ Ține-mi aprinsă o lumânare/ printre gânduri,/ ascultă-le numai cum/ se-ghiontesc claie peste grămadă,/ total schimbându-mi/ și marea în mamă/ și mama în mare./ Mi-au întors oglinzile spatele/ și-am lăsat și eu gloaba cea fostă/ la capătul drumului,/ iubirea timpului copleșindu-mă/ peste mine adunată,/ mă face hoit să mă simt/ Timpul e o prea mare obrăznicie!" ( Când se ajunge atât de departe). Cel de-al doilea volum de poezii al Liviei Iacob
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
te apucă mila// societatea socialistă multilateral dezvoltată// iar mai sus către vaslui/ nu-i și nu-i și nu-i și nu-i/ prin grija organelor de partid și de stat// și deasupra la suceava/ mică-i masa mare-i gloaba/ și richita micșunele" (horă administrativ-teritorială). Și altele, autoevaluatoare sau pur și simplu investigatoare: "într-o societate democratică/ mi-e atâta silă de copaci de discursuri de tine/ și de mine bubulina" (fiul); "să scriu repede cât mai sunt tânăr/ cât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal [o tufă de]** păr(ul) încîlcit, păroasă fruntea și ceva mai lată de două palme; urechi păroase și mari cît cele de elefant; sprîncene stufoase, fața turtită, ochi de cucuvea, nas de pisică, gură crăpată ca de lup
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arătării din Chrétien de Troyes sînt transformate prin asimilare cu lumea animalieră sau a obiectuală. Din punct de vedere lingvistic, această operație se manifestă prin comparații (sistematice în (31) și (32), dar și în (33): "țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal" și prin metafore: "[o tufă] de păr încîlcit", "urechi păroase" etc. J. Verne recurge la asimilare atunci cînd vorbește, în Douăzeci de mii de leghe sub mări, de "pești asemănători unui ou de culoare cafenie-închisă, dungați cu alb
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de berbeci și cîte 20 de groși de la fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
celei de-a doua variante), ambele forme fiind considerate acceptabile: − acord cu N1: Porcăria de soft numită Symbian (www.emag.ro, 2008) − acord cu N2: Putoarea de bărba-su, când îl cauți, o întinde la Matracucă (G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Ce gloabe, ce mărțoage de cai mai era și ăia de la tramvaie! G. Adameșteanu, Dimineață pierdută) Dau 10000 de parai la toți negrii mei să îi spargă pe ciorile astea de rapidiști cu tot cu Copos al lor și pe hahalerele astea de dinamoviști
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
se pune la dispoziție calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
calul din tinerețele Craiului și hainele cu care a fost Îmbrăcat la nunta lui. Calul căutat de Prâslea trebuia să mănânce jăratic, dar dintre toți caiii din herghelie, era dispus la un asemenea tratament doar o gloabă. Până la urmă alege gloaba, dar aceasta se dovedește a fi un cal năzdrăvan, care „s-a răzbunat” pe Prâslea, pentru că l-a lovit cu frâul În cap, zburând cu el până la nori, dovedindu-i ce poate. Astfel pregătit, Prâslea a plecat și el spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]