1,150 matches
-
fiu născut din fată. Până ieri, sărmanii, te căutau sub frunze, Dar astăzi te împroașcă cu venin pe buze; Ai ridicat din pat bolnavi de anemie Și ai hrănit pre mulți ajunși la ananghie. Barabas de aș fi, ațâțător de gloate, Sfâșietor de fuste, hoț de nestemate, N-aș destupa cavouri, n-aș trece peste cruci, Chiar dacă mâine-n piață m-ar aburca în furci! Din barba-mi de Caiafă în draci aș smulge-un smoc, De n-aș muta-n
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
crezut atunci când visul lor nici nu spera să se materializeze. Aceste site-uri literare sunt mici imperii, conduse în mod firesc de imperatori ( câți dintre noi n-om fi visat odată să conducem propria noastră lume!), care au nevoie de gloată, poporul aservit și de aparat administrativ ( altfel cum ții sub control poporul?). Cum este și firesc toate aceste imperii se conduc cam după aceleași principii, reacție firească a stadiului în care a ajuns societatea mondială, însă fiecare are particularitatea lui
CÂND VOM ÎNVĂŢA TĂCEREA? AUTOR VIOREL PLOEŞTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366921_a_368250]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > ÎNĂLȚAREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului Se Înalță Hristos în cerul deschis, Departe de zarva și gloata nebună, Un înger vorbește de raiul promis Și are nădejdea înfipta pe struna. Altarul se-aprinde în flacăra vie Lumini necreate lucesc în sfârșit Cer și pământ sunt împreună, Prin jertfă supremă s-au întâlnit! Serafimi și îngeri și-acoperă
ÎNĂLȚAREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367691_a_369020]
-
că vor Moldova pentru craiul lor. Privește-i pe toți cei care te-au urmat că vor cădea sub securea pașei. Ne-am ucis între noi, frați de același neam și cu același sânge. Se întoarse căutând cu privirile în gloata de boieri ce se afla în dreapta lui vodă. Fiind călare, zări capul plecat al vornicului Ureche. Hei, vornice Ureche! Ti-am spus că mult nu va domni! Nu era al ăstui pământ! Vornicul Ureche ridică privirile obosite către cel ce
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire străbunii Să mai dea sfaturi celor grăbiți, Însă sub privirea de gheață a lunii Rămân în cruci împietriți. Alunecă sănile pe vise de zăpadă Când timpul așterne tăcerea sub nea
GERMINAŢIA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367159_a_368488]
-
vremii, imperator-ul și împliatorul Augustus, vistieria imperiului fiind departe de a susține o armată și o administrație cu pretenții de cel mai temut și întins imperiu al antichității. Drumurile, ori de unde ar fi pornit, erau un adevărat calvar pentru gloatele care scurgeau și luau în piept vântoasele pustiului, furtunile deșertului, unii pe jos, alții pe catâri, măgari și cămile, adesea priponiți la niște cotigi și ducându-și carabalâcul cum puteau, crispați și temători pentru puținul lor avut, asta pentru cei
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
vestea proaspătă a zămislirii Învățătorului nostru. De la acest moment încolo, în noaptea vrăjită de mișcarea tainică a stelelor, murmurul lor cosmic indescifrabil și scilpirea translucidă și clară de vedeai conturul umbrei pământului trecând de “stâlpii” cerului către zenit, “bâjbâiala” procesiunii gloatei capătă sensuri noi, acreala, sila și deznădejdea sunt înlocuite cu lumina chipului, seninătatea și bucuria privirii, speranțele renasc pentru că undeva aproape, la Bethleem s-a născut Mântuitorul Lumii noastre, întregul cortegiu devine însuflețit, o nădejde se aprinde în fiecare, procesiunea
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
am topit, mă, nene? Cântărim aurul...nu vezi dumneata că bolovanu s-a mărit... -Bine, atunci, v-aștept joi, dar să dea dracu să nu veniți... Duran se muie, băgă aurul la chimir și-i slobozi pe țigani din pivniță. Gloata de țigani, când se văzu slobodă, se grăbiră, strânseră corturile și plecară cu câinii târâș pe la Poarta Gârii, pe unde veniseră. -Ce făcuși, mă, cu țiganii?- îl întrebă Maria când se întâlni cu el. Te văd cam supărat, nu cumva
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
împreună cu ajutorul său, ne-au luat în primire și, ajutați de profesori, ne-au explicat ce aveam de făcut. Am luat fiecare câte o săpăligă, o căldare cu pământ îngrășat și câte un snop de o sută de puieți. Toată gloata a pornit la deal, pe un plai de pădure, până am ajuns în parchetul care trebuia împădurit. Aici am fost organizați astfel: câte un băiat și o fată; băiatul, cu ajutorul săpăligii, trebuia să facă un cuib de 100x60 cm, cu
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
Dan Bortă, și profesorul de fizică, Viorel Șuhani, sau cel de sport, Dumitru Cocerhan, făceau și ei gropi și plantau brazi și paltini. Nici n-am observat când s-a înserat. A venit ordinul să ne pregătim de plecare. Toată gloata a năvălit chiuind la vale, pe întrecute! Acolo ne așteptau deja vagoanele platformă, care trebuiau să ne ducă înapoi în centrul comunei. Dar nu mai era locomotiva. Doar un CFF-ist era la frâne. După ce am urcat toți pe vagoane
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
sfânt piciorul Tău Am greșit și mă căiesc Mă dezleagă de ce-i rău. Îndrăznesc să vin la Tine Să -mi tăi sforile ce leagă Ochiul minții și credința Să mă faci să fiu întreagă! Am hulit și eu alături De o gloată disperată Și pe buza Ta cea sfîntă Am turnat oțet odată... Caut firul de nădejde Ca lumina în tunel, Știu că jertfa de pe cruce Ne v-a duce-n cer la El! aprilie 2015 Cer albastru La o margine de
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
ne-am înrăit, Și-am uitat de Tine, cât ai pătimit! Săptămâna Mare, Denii an de an, Dă-mi credință Doamne, nădejde să am, Salciile toate în genunchi se pun Și durerea-Ți mare lumii ele-o spun! Freamătă anarhic, gloata disperată, Tu te rogi cu milă : -Iartă-le lor Tată! Răstignit pe cruce, tâlharii hulesc, Un sobor de îngeri, în psalmi te măresc! Iartă-ne Părinte, mare-i neputința! Firul e subțire, slabă e credința, Cântă iar cocoșul, noi ne lepădăm
POEME de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350324_a_351653]
-
după căpătasem cetățenia. Deci, și Canada are un departament care se ocupă în mod real cu paza și securitatea cetățenilor, spre deosebire de Securitatea de pe timpul comunismului care era un organ represiv, ce nu apăra viața și interesele cetățenilor, ci dimpotrivă, ținea gloata într-o permanentă teroare. Ovidiu CREANGĂ 20 martie 2011 Toronto, Canada Referință Bibliografică: MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN / Ovidiu Creangă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 80, Anul I, 21 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ovidiu Creangă : Toate Drepturile
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
ai dus și tu? îl întrebase Klesch. Da parcă ziceai că nu ai prieteni. Că singurul prieten al tău îți este câinele. - Da, așa e, da câinele nu îl luasem cu mine. De dus, m-am dus și eu cu gloata, că era lăsata secului și lumea era pusă pe șotii. Așa e obiceiul pe la noi!... - Da de ce nu ai tu prieteni?... l-am întrebat atunci. - Păi, mi s-a dus buhul că-s mușcăcios. - Cum?... - Mușcăcios. Mușc ... - Ce muști? - Pe
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
friptoarea tinei, dinspre care tocmai se ridicase ducând către gură un smoc de ierburi cu degetele înnegrite, crăpate. În mirarea clipei, se văzu la hotar de lumi: cea din care poposise și cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un glas gros de vătaf. Nicodim, cu spatele la râpă
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
devine exteriorizat și nu interiorizat, axat pe autocunoaștere directă. Există o tindere vădită a omului spre domeniul tehnic, îndepărtându-se tot mai mult de aspirațiile interioare și trăirile autentice. Personalitatea omului încet, încet se pierde, intrând în comun și urmând gloata precum un robot. Atitudinile, comportamentele și acțiunile devin standarde pentru toți. Omul nu își mai pune întrebări despre sensul vieții, nu mai are tendințe de meditație. Viața se ocupă astfel de aparențe și nu de profunzimi, întrucât a rămas fără
GÂNDIREA FILOZOFICĂ EUROPEANĂ DESPRE SPAŢIUL SLAV de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349389_a_350718]
-
cu nimic, ba, s-ar putea spune că, o dată cu trecerea veacurilor, s-a amplificat. Răul proliferează mai curând și în mai mare măsură decât binele. Sunt știute execuțiile pe rug, cele prin spânzurare, prin decapitare, execuțiile publice care făceau deliciul gloatei care asista, făcând galerie. O astfel de zi, în care era programată o execuție, devenea un adevărat spectacol pentru locul respectiv, chiar și pentru țară. Chiar dacă omul nu săvârșește el însuși execuția în cauză, îi place să asiste la ea
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]
-
Ioan Botezătorul, acel profet al pustiului care îi făcuse unele necazuri. Tetrarhul rememoră cele întâmplate cu Ioan, cel care adunase în jurul său mulți ucenici la malul râului Iordan, iar el, Irod Antipa, devenise invidios pe ușurința cu care proorocul atrăgea gloata și chiar i se păruse periculos faptul ca cineva să poată aduna atât de mulți oameni la un loc, de aceea hotărâse să-l încarcereze pe Botezător după mai multe eschive. Unii dintre consilierii săi îi și sugeraseră acest lucru
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
degenereze într-o revoltă populară, Irod nu îl întemniță pe profet în Tiberias, unde își avea scaunul de tetrarh, ci îl închise în cetatea Macherus, o fortăreață inexpugnabilă durată pe o colină înaltă, și ferită deci de eventualele dezlănțuiri ale gloatei. Încarcerarea profetului era de altfel un motiv în plus pentru Irod să încerce să și-l apropie pe pustnic gândind că ceea ce era pe placul poporului trebuia să fie aliatul său. De aceea îl pofti pe Botezător cu vorbe mieroase
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
propice, cu potențial economic și așezare strategică, în imediata apropiere a șoselei naționale. Așa se face că într-o bună zi toată comuna a fost năpădită de o sumedenie de ostași simpli ai bravei armate roșii, însoțiți de comandanții lor, gloată pestriță de indivizi în majoritate blonzi, unii mai roșcovani cu părul tuns scurt, alții asiatici cu ochii oblici și cu fețele late, cu nasuri cârne și mici, sau, dimpotrivă, borcănate, însoțiți de mașini, căruțe cu bagaje, trase de cai asudați
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
le ducă, spre mirarea divinului Augustus care la început nu îl crezuse în stare să câștige mare lucru. August recunoscuse însă o dată în fața mai multor senatori că dacă l-ar fi trimis pe Tiberius pe Rin, împotriva lui Arminius și gloatelor cherusce alta ar fi fost poate soarta bătăliei date acolo la Teutoburg unde pieriseră trei legiuni romane, o forță considerabilă menită să supună triburile germanice barbare aflate dincolo de limesuri. Augustus îl trimisese însă la momentul acela pe bătrânul general Quinticllius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
se mâncau unii pe alții, între cei mâncați prinseseră obișnuința căutării unui os de ros. Unii își redobândesc repede pofta din amestecul de mirosuri, iubesc femeile în brațele necumpătării; își ling împreună durerile, și-i proclamă pe ceilalți nesăbuiți din gloata sâmbriașilor. Se vindecă rănile vechi, mie nu-mi place nici o durere, casa în care se consumă trădări are ferestrele murdare. Teama săriturii hopului trecuse, oamenii scăpaseră din îmbulzeală; nu se auzea nici un ecou prin aer, ca un blestem venit din
SUFLET PARDOSIT CU MARMORĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361972_a_363301]
-
Mi-ai stat lumii împotrivă Neputând să treacă peste Zurbagiii câte creste Surpă mersul în derivă; Te privesc cu duioșie Din chilia mea stingher Eu nu am ce să-ți ofer Doar un strop, melancolie M-ai ferit de orice gloată Câți în jurul meu se vaită Și se strâng în câte-o haită Iar apoi te trag pe roată! Nu mă plâng, nu te reclam Parc-am fi făcut un pact Că la fiece impact Urlă un hipopotam; Când se taie
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
din 11 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Am sclis azi-noapte-o poezie Fiind atâta de mișcat De un cățel cu pâl buclat Fala pălinți ca să-l mângâie, Plângea sălacu-ntle boscheți Și nemâncat și jegălit, Da' nimenea nu s-a oplit Din gloata male de dlumeți, Doal eu, atâta, singulel, În ochisoli când l-am plivit, Bătând în mine am simțit O inimioală de cățel, Și întl-o mică lăclămioală Ce s-a oplit din culs și ea, Spelanțe, una-i licălea Simțind iubile
AM SCRIS AZI-NOAPTE-O POEZIE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366043_a_367372]
-
case din chirpici ca orice urbe-orientală, Ierusalimul clocotea de forfotă și zăpușeală, cu miile de vagabonzi trăgând cu ochiul la tejghele și cetele de cerșetori aidoma unor belele. Iar scaunul de judecată cu-nvinuitul la mijloc, era de-oșteni încercuit ca gloata să o țină-n loc. Altminteri, hidra ghiftuită cu fanatism necruțător, în bucățele L-ar fi rupt pe preadivinul Reconstructor. Pătruns de milă-I cercetam făptura crunt batjocorită de toți aceia ce mai ieri nu se-ndoiau măcar o clipă
ÎNTOARCEREA ÎN TIMP de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365140_a_366469]