729 matches
-
acum, da’-i bolnav și el. Confruntarea asta când a avut loc? Asta În ’51, pe la Rusalii. Din cauză că era aprovizionarea tot mai grea, că era tot plin de armată acolo... Și când am mers eram urmăriți... Când am mers de la Glod am mers pe un câmp și, când să intrăm sus În pădure, am auzit câine lătrând și mi-am dat seama că e ceva. Trece cineva pe acolo... Era o stână și noi ne-am postat sub cărare. Și Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
187-188, 193, 201-206, 214-215, 226-227, 229, 231, 233-234, 236, 240-242, 244, 272, 276-279, 284, 287-293, 299, 300-301, 320, 323, 327, 347, 349-350, 360, 362, 364-365, 368, 370-371 Ghioroc 72 Gilău 129 Gironde (bac) 305-306, 317-318 Giurgița 329, 340 Giurgiu 71 Glod 182 Govora 339-340, 342 Grădina 22, 24, 104, 117-118, 120-121, 125, 153-154, 310, 317, 329, 336-337, 339, 364 Grind 36, 364 Gura Humorului 241 Gurahonț 35 H Hațeg 146 Hârșova 111, 117-118 Hotoan 25, 287, 293 Hunedoara 35-36, 39, 132
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ștefan, umbra cu glasul răsunător, și zice în limba {EminescuOpIX 80} românului popor următoarele vorbe, pe care Ștefan, pe când trăia, sigur că neci le visase, - uite-le 'ntregi acele cuvinte profetice; În libertate este frumosul ideal Deci calcă, în picioare glodul confaesunal! Aceste două șire nu sunt importante numai din puntul de vedere al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
vorbe, pe care Ștefan, pe când trăia, sigur că neci le visase, - uite-le 'ntregi acele cuvinte profetice; În libertate este frumosul ideal Deci calcă, în picioare glodul confaesunal! Aceste două șire nu sunt importante numai din puntul de vedere al glodului confaesunal cu care se 'mbală gura lui Ștefan cel Mare; ci încă și din acela că pune broșura toată în lumina ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ei adevărată și arată scopul cel adevărat al ei. Autorul se vede partizan al unei libertăți care, mulțămită simțului celui sănătos al bucovinenilor, va rămânea pentru ei un ideal etern nedorit; și apoi manifestă o ură cumplită și strivitoare contra glodului confaesunal, adecă confesional. Și de ce autorul e inamicul ideii confesionale, a acelora adecă cari pretind și țin la aceea ca școalele din Bucovina să rămână confesionale? - Pentru că autorul e la nivelul secolului al 19, ni va răspunde vreun sărman neinițiat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de preste Bahlui îi lipsesc la mijloc câteva scânduri pe cari nimeni nu se - ndură de-a le pune la loc, pe ici pe colo întîlnești căte un mare ochi de apă, spre a aduce aminte de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
liniște fioroasă: păsările zburătoare nu mai voiseră să iasă din cuiburi, cele de prin curți se ghemuiseră În fundurile cotețelor; dobitoacele mari se Încăpățânau să stea nemișcate În grajduri ori În țarcuri; porcii se Îngropaseră În nămol și scoteau din glod numai râturile și ochii mici, cu privire ascuțită și Îngrijorată; gângăniile nu mai fojgăiau și nu mai țârâiau prin buruieni - se ascunseseră cu toatele În țărână ori În scoarță de copac; vântul Încetase să bată și văzduhul Încremenise; izvoarele lunecau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
niște săgeți strâmbe, sub cerul În care urcase și din care acum curgea mâlul de pe fundul Dunării. Toate ale firii erau azvârlite de colo-colo. Apa ploua când spre văzduh, când spre pământ. Trestiile șuierau subțire, trunchiurile copacilor pârâiau și pocneau, gloduri de lut galben se izbeau de toate cele și se spărgeau cu zgomot În țăndări țiuitoare. Tușa ridică aluatul deasupra capului și Îl izbi de fundul copăii. Pământul se cutremură și el din toți rărunchii. Socotind că i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
unde privirea se mințea că vede cerul și pământul dimpreună, rămăsese trântită o bucată din pălăria ciupercii. De acolo, dinspre Miazănoapte, i se arăta lui Foiște spre sfârșitul visului cum oamenii, În căruțe trase de cai pe drumuri pline de glod din care se ițeau din când În când bucăți de pietroaie albe, ca niște ciolane de uriaș, cărau o grămadă de pâini negre, Înghesuite În saci de cânepă. După ce termină și acest vis care Îl bântuia de ceva vreme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de limba și literatura română). [69] GHINESCU, FLORENTE, Valoarea unor perifraze românești construite cu participiul activ intranzitiv, ProblSLLR, 199-211. [70] GIURGIU EMIL, Calitățile generale ale stilului, în “Limba și literatura română”, 5, nr. 2, apr. iunie, 1979, p. 14-17. [71] GLOD, FLORICA, Limbajul științific în predarea matematicii, Tribșc, 9, nr. 199, 1979, 7. [72] GOGA, MIRCEA, Propuneri pentru o predare a modului conjunctiv la studenții străini, PredLRSS, 2, 161 166. [73] GOIA VISTIAN, Compunerea școlară - ipostază a imaginației elevilor, în “Revista
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
că satul meu era unul dintre puținele care, în acea vreme, dădea un număr atât de mare de intelectuali. Pe atunci, principalul drum de legătură a satului Dorobanți cu orașul era desfundat în anotimpurile cu ploi și căruțele intrau în glod până la butuci, ceea ce făcea ca deplasarea sătenilor la oraș să se facă mai mult pe jos. Dacă plecai cu unu, două ceasuri înainte de ivirea zorilor și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de înaltă tensiune)"; imaginația infantilă proaspătă, ingenuă, nestrunită, transcende în fabulos: "Lecțiile s-au suspendat. / învățătorul R.M. / ne-a aranjat în rând / și ne-a dus să-l vedem / (ca într-o excursie, cântând). Semăna cu un salcâm înflorit / în glodul prăvălit..." Un patetism în spiritul lui Ion Barbu (cel din După melci) merge la țintă: "Eram copii proști și tehui / și am început să bocim în jurul lui..." Poet al înmuguririi și al dimineților sufletului, un Nicolae Dabija grațios se copilărește
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
beznă, lăcașul lui Irkalla; Cel ce-a intrat în casa lui n-o părăsește niciodată; Cel ce-a găsit calea spre ea nu află drumul înapoi; Cel care-n casă a pătruns mereu rămîne-n întuneric. Se ospătează cu țărînă și glodul este hrana sa; Acolo nu mai e lumină și toți sălășluiesc în beznă; Ca păsările se-nveșmîntă, avînd, în loc de straie, aripi Și huzurește pe zăvoare și pe canatul ușii, colbul.... Zeița Iștar, orgolioasă și neînfricată, ca orice divinitate stăpînitoare care vine
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
varianta „anterioară”, sumeriană: Pe loc se-ngălbeni la față, precum un tamarisc tăiat; Se-nvineți la buze ca o strivită trestie kuninu. -Ce-mpinge inima-i spre mine? Ce-i mînă cugetul? Nu beau eu apă numai cu zeii Anunnaki? Nu glod mănînc în loc de pîine? Nu sorb în loc de bere mîl ? Au nu deplîng bărbații plecați de lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
6? Lectura acestei tulburătoare cărți m-a Împins la două asociații. Am mai Întâlnit asemenea profesionalism În descrierea socialului În procesele verbale de inspecție ale revizorului școlar Mihai Eminescu, care bătea județele Iași și Vaslui În căruțe, pe jos, prin gloduri, descoperind mizerie, abuzurile „scribilor netrebnici”, starea „rea” a școlii, indiferența față de singura „clasă pozitivă” din România timpului. Vrând să cunoască starea de lucruri din cele două județe, Începe, Încă din vara anului 1875, o amplă acțiune de inventariere a localităților
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Îl ruga doar: „Haide, măi băiete, nu mă lăsa, nu vezi că vor aiștea să ne pună pielea pe băț? Ce ne facem, Șargule, Îi lăsăm să ne Încalece?”. Șargu asculta, medita și deodată se Înforțoșa și scotea căruța din glod. Nu l-a dat nici când nu mai putea lucra, l-a ținut pană la sfârșit, apoi i-a depozitat pielea În pod, pe o culme. Un simbol. Când veneam În vacanțe mă duceam să o văd și-l evocam
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aceea, toponimele formate de la ele nefiind transparente etimologic: Bahna, Bahnița, Bărc, Bîrcana, Bîrcoasa, Bărăcea (< bară, barc, barcău, băracă, bărăcie), Bălc, Bîlcoiul (< bîlc), Blahnița, Călnaci, Călnău, Cîlnic (< cal), Ieruga, Mlaca, Mlăci (< mlacă), Mociar, Moceriș, Mocira (< mocear), Gîrla, Ciorogîrla (cioroi, „izvor“ + gîrlă), Glod, Gîrlași, Gîrliște, Gîldanu, Lacoviște, Ciutura, Vîltoarea. Drobeta-Turnu Severin Este numele oficial al municipiului în care-și are reședința județul Mehedinți. Severin este, de altfel, al doilea termen al numelui compus, nesudat, al județului bănățean Caraș-Severin, cu reședința la Reșița. În
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
călăul Gavril îmbrăcat tot în roș, în urma lor, purta pe umeri două ștreanguri de frânghie bine soponită. Frații Cuciuc erau îmbrăcați în haine negre, având pe cap șăpci de pâslă neagră, și cu pantaloni suflecați, ca să nu-i umple de glod, căci ploase în noaptea precedentă. Ei se țineau la braț și mergeau veseli ca la paradă, salutând pe cunoscuți în dreapta și în stânga. Ajunși la locul supliciului, frații se îmbrățișară, zicându-și un trist adio, apoi apucară unul spre o furcă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se nuanțează în funcție de gradul de informare și de nivelul de educație al localnicilor. Cei care nu au fost nici odată în afara țării fac trimitere la starea proastă a infrastructurii („Hănești nu este european. De ce să spunem că este european dacă glodul e până la genunchi? Deloc nu e european. Dacă mergi cu o mașină de aici până în capul satului trebuie să schimbi toba, arcurile” (bărbat, 45 de ani) sau formulează opinii cu caracter general în ceea ce privește decalajele și subliniază frecvent domeniile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
noroi spală ființa, o face mai curată: poate fi folosită atât în purificarea trupului, cât și a sufletului. Pentru a avea pielea fină, pentru a se înfrumuseța, din pură cochetărie, Cleopatra și regina din Saba se bălăceau, și ele, în glod. Astăzi, procedeul se numește "baie de nămol"; o femeie care se acoperă cu pământ umed își face o "baie de nămol", o femeie care își pune noroi pe față își face o "mască de argilă". Practicate în centrele de talasoterapie
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
astfel spre epilogul consemnat cu admirabilă capacitate de sugestie de același cronicar al vremurilor, Manolache Drăghici: "Dar timpul a trecut îndoit și ulițele orașului nici în giumătate nu s-au gătit cu piatră, nici mahalalele cu șosele, făcându-se niște gloduri nesuferite întrânsele când urmează ploi mari; și banii s-au împlinit de pe la locuitori până la o para, cu sâlnicii de execuții"21. ULTIMELE INIȚIATIVE ȘI IEȘIREA DIN SCENĂ Cum în Moldova și, îndeosebi, la Iași, unde s-a și jucat "cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de ani, mi-am desfășurat activitatea profesională la școala generală din satul Tarnița, comuna Oncești, dintre care 26 de ani ca director-învățător. Înainte de a ajunge la Tarnița, am funcționat ca învățător pe la alte școli: Tabăra- Bivolari - Iași, Ocheni-Huruiești - Adjud și Gloduri - Bacău, Stănișești - Bacău,. În urma experienței de o viață îmi permit a crede că, pentru a fi dascăl, nu trebuie să fii neapărat savant. Trebuie să stăpânești specialitatea, pregătindu-te zi de zi, să știi să transmiți cunoștințe elevilor, să pui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vatra, urmărind adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în luptele de la Tomozia și Gloduri. Așezările Tarnița de Jos, Satu Nou, Drumul Mare sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a fost construită după primul război mondial, în 1932, funcționând cu învățătorul Anton Zaharia, înainte copiii fiind învățați de tatăl acestuia, preotul Zaharia. Alți învățători ai acestei școli au mai fost: Vasile Țarălungă, Ion Bălănescu, Didina Paraschiv, Miluță Țarălungă, Neculai Glod, Vasile Ciulei și Aurica Mardare. În anul 1986, din cauza scăderii numărului de copii, școala din Taula a fost desființată și clădirea demolată. În anul școlar 2005-2006, școala s-a reînființat în sat, într-un local închiriat, având ca învățătoare pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sanitare ale comunei un oficiant sanitar, pe nume Dumitru Lehănceanu. Din lipsa medicamentelor și a mijloacelor specifice de diagnosticare și tratament, activitatea din acest domeniu era călăuzită de niște principii empi0rice. Cazurile medicale mai grave erau îndrumate către dispensarele din Gloduri (14 km), Stănișești (8 km) sau Bacău (50 km). Transportul bolnavilor se efectua cu ajutorul căruțelor. Dispensarul medical din comuna Oncești s-a înființat în anul 1949 în casa lui Vasile Iosipescu, oferindu-se consultații și îngrijire medicală de către un medic
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]