571 matches
-
Rebreanu după un veac, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: D. Florea-Rariște, „Amiaza unei revoluții”, ST, 1954, 8; Marin Mincu, „Masca geniului”, VR, 1968, 4; Tomuș, Carnet, 141-149; Ion Pop, „Glose”, TR, 1970, 24; Mihai Ungheanu, „Glose”, RL, 1970, 28; Al. Căprariu, „Glose”, TR, 1971, 28; Nicolae Manolescu, „Colaje”, CNT, 1972, 9; Piru, Varia, I, 240, 517-519; Vlad, Convergențe, 149-153; George, Sfârșitul, I, 295-299; Grigurcu, Idei, 217-223; Petrescu, Scriitori, 75-78; Tomuș, Răsfrângeri, 105-110; Ardeleanu, Opinii, 189-193; Cocora, Privitor, I, 199-202; Ungureanu, La umbra
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Iulian Boldea); Al. Săndulescu, „Scrisori nimănui”, RL, 1998, 34; Gheorghe Grigurcu, Jurnalul-roman, RL, 1998, 35; Cosma, Romanul, II, 248-250; Dicț. analitic, II, 300-302, IV, 222-225; Munteanu, Jurnal, VII, 179-183; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 122-135; Nicolae Manolescu, Glose, RL, 2000, 13; In memoriam. Mircea Zaciu, APF, 2000, 4 (semnează Livius Ciocârlie, Adrian Popescu, Dinu Flămând, Mircea Popa, Marta Petreu); [Mircea Zaciu], JL, 2000, 9-12 (semnează Ion Pop, Ion Vlad, Nicolae Florescu, Vasile Igna, Zorina Regman, Titu Popescu, Dan
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
Convorbiri literare” se trece, în 1976, la o carte consistentă despre „implicațiile” istoriografice ale Junimii - spiritul istoric al societății, istoria în „Convorbiri literare”, în „prelecțiuni” și la Academia Română, literatura de inspirație istorică etc. - și, în 1994, la alcătuirea unor captivante „glose istorico-culturale” cu privire la Mihai Eminescu; mai multe volume, începând din 1986, au în centru problema identității, „căutarea”, „dilemele” și „perspectivele” acesteia, inclusiv în Basarabia; istoriografia urmărită în pașoptism, în postpașoptism, în etapa sintezei și la cumpăna secolelor („sub semnul modernității”), e
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
d’un historien: Vasile Pârvan, București, 1985; ed. (Vasile Pârvan: dilemele unui istoric), Iași, 2002; Cunoaștere de sine și integrare, Iași, 1986; Istorie și istorici în România interbelică, Iași, 1989; ed. 2, Iași, 2003; Istorie și finalitate, București, 1991; Eminescu. Glose istorico-culturale, Chișinău, 1994; În orizontul istoriei, Iași, 1994; La sfârșit de ciclu. Despre impactul revoluției franceze, Iași, 1994; ed. (Reflections on the Impact of the French Revolution. 1789, de Tocqueville, and Romanian Culture), pref. Paul E. Michelson, Iași-Oxford-Portland, 2000; Impasul
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
Streinu, Pagini, IV, 266-269; Georgescu, Polivalența, 217-221; Zaciu, Masca, 69-102; Stănuța Crețu, Duiliu Zamfirescu poet, ALIL, t. XX, 1969; Mihai Gafița, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 7-42; Al. Săndulescu, Duiliu Zamfirescu, București, 1969; Zaciu, Glose, 33-38; Barbu, Sine ira, 251-253; Păcurariu, Clas. rom., 175-184; Rotaru, O ist., I, 609-621; Gabriela Oniscu, Duiliu Zamfirescu (1858-1922). Biobibliografie, Iași, 1972; Piru, Varia, I, 8-9; Săndulescu, Lit. epistolară, 150-198, 304-334; Stănescu, Poeți și critici, 227-231; Ist. lit., III, 663-698
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru volumul Fratele meu (2000), un prim volum dintr-o serie continuată în 2002 și 2003. Poet de factură filosofico-hermetică, descinzând conceptual și stilistic din Ion Barbu, S. condensează în formele fixe ale tehnicilor prozodice - sonetul, glosa, rondelul, gazelul, pantumul - o viziune a lumii fundamental gnostică, a cărei fervoare intelectuală își proiectează tensiunile și erudiția într-un limbaj liric simbolic și enigmatic, construit în spiritul esoteric al „științelor” tradiționale - astrologia, alchimia, numerologia, pitagoreismul, teosofia. Cercuri la Elsinore
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Micu-Manolescu, Literatura, 171-181; Simion, Orientări, 238-249; Dimisianu, Schițe, 14-20; Ardeleanu, Însemnări, 43-53; Râpeanu, Noi, 204-208; Oprea, Mișcarea, 51-68; Manolescu, Metamorfozele, 35-36; Piru, Panorama, 288-299; Balotă, Labirint, 388-396; Cristea, Interpretări, 32-40; Damian, Intrarea, 67-70; Dimisianu, Prozatori, 47-59; Râpeanu, Interferențe, 176-181; Zaciu, Glose, 192-198; Ardeleanu, „A urî”, 11-14; Bugariu, Incursiuni, 94-98, 193-204; Felea, Poezie, 126-132; Martin, Poeți, 46-57; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 447-456; Popa, Modele, 58-62; Sorianu, Contrapunct, 58-61, 134-139; Caraion, Duelul, 216-222; Ciobanu, Panoramic, 107-112, 211-215; Sasu, Progresii, 162-165
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
viziune și stil. Poetul ermetic și estetizant dinainte iese din labirintul imaginarului pur pentru a pătrunde în acela al realității. Acum poemele refuză aproape programatic să fie altceva decât stenograme ale clipei sau ale zilei, scurte dări de seamă biografice, glose pe marginea vieții din jur și a propriilor trăiri. Ele se hrănesc dintr-un acut sentiment al derizoriului existențial, dar și dintr-o atitudine radicală în fața răului social și politic. Astfel, textele din ciclul Libertățile dictatoriale, scrise în perioada ceaușismului
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
contemporani, II, București, 1962, 252-267; Ardeleanu, Însemnări, 231-236; Dimisianu, Schițe, 61-64; Matei Călinescu, „Orga de bambus”, VR, 1967, 2; Regman, Cărți, 186-192; Adrian Marino, „Orga de bambus”, CRC, 1967, 14; Marian Popa, „Triunghiul”, LCF, 1967, 52; Bălan, Condiția, 133-137; Sorianu, Glose, 121-125; Gabriel Dimisianu, „Criza de timp”, FLC, 1969, 49; Constantin Cubleșan, „Paralela 45”, TR, 1970, 31; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 356-363; Martin, Pro Patria, 173-175; Stănescu, Jurnal, I, 291-295; Popescu, Cărți, 148-150; Sultana Craia, „Bestiariu”, LCF, 1982
POP-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288893_a_290222]
-
lit. (1982), 765-774; Papadima, Creatorii, 212-224; G. Călinescu, Istoria literaturii române (compendiu), București, 1945, 336-337; Petre Pandrea, Portrete și controverse, I, București, 1945, 195-224; Horia Stancu, Cezar Petrescu, București, 1958; Mihai Gafița, Cezar Petrescu, București, 1963; Piru, Panorama, 247-266; Zaciu, Glose, 111-116; Botez, Memorii, I, 247-272; Papadima, Scriitorii, 68-69, 100-108; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 316-331; Ion Bălu, Cezar Petrescu, București, 1972; Piru, Varia, II, 292-295; Rotaru, O ist., II, 667-676; Al. Oprea, Cezar Petrescu sau Apetențele romantice ale unui prozator realist
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
414-426; Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 49-61; N. Tertulian, Eseuri, București, 1968, 250-313; Balotă, Euphorion, 350-364; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 123-167, 257-260; Brădățeanu, Comedia, 332-340; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 29-40; Paleologu, Spiritul, 109-145; Zaciu, Glose, 146-164; Mihail Ilovici, Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971; George, Semne, 93-193; Martin, Poeți, II, 25-32; Oprea, 5 prozatori, 155-199; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 102, 433-437, passim; Stănescu, Cronici, 19-23; Liviu Călin, Portrete și opinii literare
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la stil, ci reprezintă un mod al umanității de a se înscrie în univers. O serie de studii introductive și prefețe (la Cezar Bolliac, B.P. Hasdeu, Eminescu, Creangă) întregesc preocupările istoricului literar, iar întrucât îl privește pe eminescolog, culegerea de glose Eminescu și antinomiile posterității (1998) suplinește, într-o anumită măsură, unele aspecte expediate sau neabordate în sintezele lui anterioare. SCRIERI: B.P. Hasdeu, București, 1963; Atitudini, București, 1966; Hyperion, vol. I: Viața lui Eminescu, București, 1973; ed. postfață Theodor Codreanu, Chișinău
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
433; Demetrescu, Însemnări, 146-165; Aurel Marin, „Lilioară”, GT, 1938, 95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 786-787, Ist. lit. (1982), 870-871; I. Bozdog, „Efemeride”, T, 1944, 6-7; Ion Oarcăsu, Constantin Cubleșan, Mărturii literare. De vorbă cu Teodor Murășanu, TR, 1966, 38; Zaciu, Glose, 171-178; Brateș, Oameni, 201-204; Mircea Ioan Casimcea, Teodor Murășanu, TR, 1976, 40; Petru Poantă, Recitind poezia lui Teodor Murășanu, TR, 1977, 27; Antonescu, Scriitori, 183-193; Scrisoare de la Camil Mureșanu. 1980, ADLTR, M-15; Teodor Murărașu, un poet care-a trăit
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Drumuri, 181-232; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 41-78; Valeriu Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori - Ibrăileanu, I, 29-116, III, 167-168; Sevastos, Amintiri, 340-343; Zaciu, Masca, 198-219; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 83-122; Zaciu, Glose, 98-99, 133-139; Mincu, Critice, II, 141-162; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 377-378, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 395-418; Leon, Umbre, II, 162-166; Protopopescu, Volumul, 49-57; Rotaru, O ist., II, 639-650; Ciopraga, Personalitatea, 200-205; Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
mereu sus, RL, 1995, 37; Papahagi, Interpretări, 70-77; Radu Sorescu, Opera lui Octavian Paler, pref. Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1995; George Gibescu, Un dialog despre prudență și iubire, VR, 1996, 3-4; George Pruteanu, Jurnale: Octavian Paler, „Dilema”, 1996, 182; Gheorghe Grigurcu, Glose la Octavian Paler, RL, 1996, 26; Alex. Ștefănescu, Portretul scriitorului la 70 de ani, RL, 1996, 26; Ioan Mușlea, Strigătele Casandrei, ST, 1996, 7-8; Alex. Ștefănescu, Ofensa adusă mediocrității, RL, 1996, 40; Constantin Coroiu, Corida ca metaforă a existenței scriitorului
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
a stilului său, le-a expus în mod temperat, uneori prin aluzii și sugestii, privilegiind citatul, evitând duritățile de expresie și postura apodictică. Liviu Rebreanu credea că P. „aduce o notă nouă în critica românească: omenia”. Pe de altă parte, glosele lui impun stilul artist al criticii. Fraza este bogat ornamentată, are o vibrație euritmică, o fluiditate melopeică, discursul se desfășoară în falduri, somptuos, ca în arta barocului. Interpretul cultivă cu voluptate fraza de bogată și complicată broderie, apelează la perioada
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Varietăți, 408-414; Negoițescu, Scriitori, 361-365; Regman, Confluențe, 301-312; Omagiu lui Perpessicius, RITL, 1967, 1 (număr special); Ciopraga, Portrete, 260-273; Martin, Poeți, I, 36-44; Regman, Cărți, 292-300; Baconsky, Marginalii, 66-77, 193-198; Piru, Panorama, 491-493; Cesereanu, Ipostaze, 55-89; Vârgolici, Retrospective, 264-285; Zaciu, Glose, 199-204; Alexandrescu, Confesiuni, 116-125; Manolescu, Poezia, 44-47, 159-171; Excurs sentimental Perpessicius, București, 1971; Felea, Poezie, 214-220; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 132-141; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 221-230; Rotaru, O ist., II, 738-742; Grigurcu, Teritoriu, 18-22
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
ORDINEA, cotidian apărut la București între 23 noiembrie 1907 și 30 iunie 1913. Ziar al Partidului Conservator Democrat, O. conține, pe lângă articole politice, multe aparținând lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
socială, expresie și a căutării drumului propriu, sunt tributare influenței bacoviene. Alte poezii în genul lui Geo Bogza sau al lui Ion Caraion își fac loc în mod firesc, datorită unor puncte de tangență. Poetul combină prețiozitatea livrescă, sonuri populare, glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități ce ulterior vor suscita definiri bivalente, genuinul fiind circumscris simbolismului universal. În pofida unei retorici de circumstanță, versurile din volumul Enescu. Suită lirică (1958) se înscriu aproximativ între aceleași coordonate: un „clasicism latent
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
București, 1974; Max Jacob, Cornetul de zaruri, pref. trad., București, 1974; Sylvia Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
al lui Ștefan Nedelciu, funcționar. Urmează liceul la Brănești. Este absolvent al Facultății de Filologie, secția română-franceză, a Universității din București (1973) cu o teză de sociologie literară,Valoarea de schimb și valoarea de întrebuințare în opera literară, care anticipează glosele sociologizante ale romancierului. În perioada studenției și după absolvire este membru activ al cenaclului Junimea, condus de Ovid S. Crohmălniceanu, făcând parte din grupul de poeți și prozatori care editează revista manuscris „Noii” (1970-1973), unde se afirmă forme incipiente ale
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă, Modalități, 70-75; Felea, Secțiuni, 150-154; Al. Balaci, „Antologia literaturii precolumbiene”, CNT, 1974, 5; Vasile Igna, Un eveniment editorial: „Antologia literaturii precolumbiene”, TR, 1974, 13; Al. Andrițoiu, Desenatorul de cercuri, RL, 1974, 26; Nicolae Balotă, Glose la poezia lui Francisc Păcurariu, F, 1974, 9; Mircea Iorgulescu, „Ochean simplu”, LCF, 1974, 40; Laurențiu Ulici, „Labirintul”, CNT, 1974, 42; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Demersul unei conștiințe lucide, RMB, 1975, 21 februarie; Alexiu, Ideografii, 169-172; Tudor-Anton, Ipostaze, 105-111; Ardeleanu, Mențiuni, 109-122
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Interpretări, București, 1988; Atitudini, București, 1988; Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Înțelesuri, București, 1994; Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995; Fizionomii, București, 1997; Medalioane, Iași, 1997; Portrete, București, 1999; Glose despre altădată, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Polifonii, Iași, 2001. Ediții: H. Sanielevici, Cercetări critice și filosofice, introd. edit., București, 1968; Mihail Dragomirescu, Scrieri critice și estetice, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Gh. Stroia); George Panu, Amintiri
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
viață și neamul românesc, București, 1996. Traduceri: Jean-François Revel, Cunoașterea inutilă, București, 1993, Revirimentul democrației, București, 1995; Eugene Ionescu, Teatru, I-V, București, 1994-1998; Antoine Dewerpe, Spionul, București, 1998. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, „Perspective eminesciene”, O, 1982, 37; Mircea Scarlat, Glose eminesciene, RL, 1982, 53; Al. Călinescu, „Perspective eminesciene”, CL, 1982, 12; Ștefan Borbély, „Perspective eminesciene”, VTRA, 1983, 1; Costin Tuchilă, „Perspective eminesciene”, VR, 1983, 12; Maria Vodă-Căpușan, „Dramaturgia lui Lucian Blaga”, TR, 1984, 36; Marian Popescu, „Dramaturgia lui Lucian Blaga
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]