504 matches
-
-n nas: pardon de clișeu. Dacă voi opta pentru bolșevica „legătură nemijlocită cu masele“, voi fi acuzat de stân gism jalnic, deși, în cazul de față, e vorba de o necesitate vitală pentru toate forțele angajate. Dacă voi încerca să glosez pe seama păguboasei incomunicări dintre scriitorime, corpul profesoral și mass-media, incomunicare din pricina căreia predomină disjuncția și se amână indefinit și ucigător conjuncția, voi fi taxat iute de pedanterie oțioasă. Și totuși, cum s-o spun? E limpede că dinspre lumea literară
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
am aici o locuință, unde însă nu se consumă curent electric... Și totuși, iată, a venit o factură... trebuie să fie undeva o eroare...“), replica insti tuțională a căzut cu iuțeala cuțitului de ghilotină: „Adresa și numele dumneavoastră“. Inutil să glosez. Vă las pe dumneavoastră să derulați orice variantă de spectacol mental preferați. Ce m-a șocat a fost promptitudinea cu care „petentul“ a răspuns corect, ca la școală: „Ciulei, Liviu“. Nici o milionime de secundă de ezitare. I s-a părut
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de cabinet de psihologul Mugur Ciumăgeanu. Nici nu ne înșurubasem bine respectabila anatomie pe scaune, că ghidușul Cătălin Ștefănescu m-a zăpăcit cu o întrebare casantă: cum apare bogăția în literatura română? Eu tocmai depliasem fișele cuminte redactate acasă, unde glosam lipsa culturii bogăției la români, alături de absența culturii (britanice) a victoriei, lipsa colocvialității (franco) salonarde și crunta carență a disciplinei (ger mane) a muncii în spațiul valah. De unde atâta Max Weber și „ethosul protestant al muncii“, atâta cult al economiei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
i totala libertate de-a alege, ordo na, elimina sau amâna marfa după flerul luminăției sale editoriale. Mintea mea nu se dusese mai departe de-o retipărire cronologică a tuturor textelor. Un „Jurnal pieziș“ i aș fi zis eu, de vreme ce, glosând în public tot ce ți s-a întâmplat mai picant cultural de-a lungul unei săptămâni, e ca și când ți-ai exhiba retortele diaristice. Numai că, în sagacitatea sa, privirea editorului a secționat altfel: 44 de texte acum - și anume cele
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
inspirație istorică, îi răspunde din documente cu înfățișarea unor timpuri-plămadă, cu exponenții lor, și așterne pe hârtie fapte mărețe de domni și domnițe, de sfetnici și căpitani de oaste, mulți dintre aceștia intrați în conștiința noastră ca niște legende nemuritoare, glosând pe realități apuse și imaginând realități sociale, transferând istoria în literatură - după cum observă în prefața cărții de care ne ocupăm, Constantin Parascan sau Constantin Dram, din a doua prefață, conchizând într-o singură frază: „Proza lui Ion Muscalu este o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
zice că respectivul obiect ar trebui pur și simplu predat, fără să spună cui anume. Consecvent sieși încă din alt cabaret, dumnealui Tzara crede că cel mai bine ar fi să fie tras la sorți: aici putem mult și bine glosa despre aura hazardului în care el crede neabătut din vremea când jobenul dumisale a devenit receptacol al întâmplării; Aragon Louis crede că hazardul este în cazul de față o chestiunea zadarnică și că, prin urmare, cel mai potrivit ar fi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
s-au pronunțat elogios nu puțini poeți, în special aceia care își simțeau afinități structurale cu el. Într-un foileton publicat în 1968 în Luceafărul („Patimile după Hurmuz”), reluat în volumul Teoria sferelor de influență (Editura Eminescu, 1969), Marin Sorescu glosează entuziast pe marginea prozelor urmuziene. El declară că a fost „izbit” de „(A) capacitatea extraordinară a lui Urmuz de a construi — în toate sensurile acestui cuvînt, construcții de încăperi, de oameni, de relații nemaipomenite, sociale, politice, sexuale, mistice etc. — adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doar pentru a reprezenta aici - la această ședință de final de "stagiune" - Asociația Scriitorilor București. Optzeciștii se urniseră să citească. Primul și-a plecat puterea către noi, unul, Traian T. Coșovei, al cărui tată, poet și dânsul, cu prenume identic, glosase cu drăgălășenie despre ceapeuri, recolte disciplinate ce îndeplineau politica Partidului, brigadieri ce țineau în buletine, în loc de pozele iubitelor, pozele batozelor pe care treieraseră. Progenitura, scuturîndu-se de rudimentele muncilor țărănești, scria cu infinit mai mare talent despre pompițe, șurubele, calculatoare, benzinării
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi avea să-l numească, cu ușurința obișnuită a comuniștilor de a Împărți epitete: „hitlerist și antonescian” (!!!)4. În octombrie 1945, la o ședință a Frontului Național Democrat - organizație controlată de comuniști -, xe "Vasile Luca"Vasile Luca glosa pe aceeași temă: „Ce este fascismul? Vârfurile cele mai reacționare ale capitalismului și ale burgheziei evreiești, În frunte cu xe "Fielderman"Fielderman, care l-a susținut pe Antonescu”1. Una dintre constantele strategiei comuniste În lumea evreiască - strategie de altfel
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
servit unuia dintre ei mai abili detractori ai săi un pretext pentru a-i denigra scrierile de după 1920. Unii atribuie concepția lui asupra mulțimilor conservatorismului proverbial al oamenilor în vîrstă, iar pesimismul său suferințelor datorate cancerului. Dar toți cei care glosează în marginea pesimismului lui Freud s-ar cuveni să vadă aici mai curînd un efect al obiectivității sale. Despre el s-ar putea spune ceea ce Jacques Rivière nota despre Marcel Proust: "Proust abordează viața fără cel mai mic interes metafizic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fără să includă și România între acestea (întrucât revoluția română i se pare confuză), iar un cârcotaș precum eseistul Luca Pițu utilizează termenul loviluție pentru a indica amestecul de revoluție și lovitură de stat, hibrid pe marginea căruia s-a glosat contrapunctic în literatura de specialitate - și nu numai - apărută în postcomunismul românesc; am întâlnit și termenul lovituție, folosit în același sens ca și loviluție. Istoricii români s-au ferit să scrie pripit o sinteză asupra revoluției, considerând că o explicație
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al Securității îi căzuse pradă în ultima perioadă (și nu numai) a regimului naționalist și megaloman al lui Ceaușescu. Deși se delimitează de Securitate ca poliție politică, speculațiile sale se potrivesc cu cele ale poliției politice în privința evenimentelor de la Timișoara. Glosând cu obstinație pe marginea complotului extern, bolnav de „spionită”, Filip Teodorescu acordă prea puțin credit poporului român în revolta de la Timișoara - și din cauza deformării profesionale, dar și pentru că teza complotului extern este singura care i-ar motiva presupusa nevinovăție. * Ilie
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ion Iliescu. Autoarea îl apără pe Ceaușescu, considerându-l patriot, antistalinist (sic!) și antisovietic, așa încât presupusa conspirație internă este criticată și din acest punct de vedere: pentru că l-a răsturnat de la putere pe „bunul român” Ceaușescu. Cazul pe marginea căruia glosează Spencer, pentru a-și dovedi teza - sau mai degrabă supoziția (pentru că în această carte nu există o demonstrație, ci doar un amplu insert narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
analiză detaliată a teologiei dogmatice, care merită o lectură critică de ansamblu, vom face doar două remarci generale. Prima observație, de ordin metodologic, se referă la introducerea TDO, din volumul 1, unde, pe suprafața unei duzine de pagini, P. Stăniloae glosează redundant, într-un vag jargon filozofic (aparent de filiație fenomenologică și existențialistă), pe marginea legăturii între „revelația naturală” (artificial deosebită de cea „supranaturală”) și „credința naturală”, înțeleasă ca dorință perpetuă a omului de aflare a unui sens definitiv al existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
mîine Columbul unei lumi cu existența virgină” (s.n.). Negația, existența Înnoirii și funcția prospectivă a avangardei aflată În permanentă căutare a ineditului, a unui obsedant „pămînt virgin” ca emblemă a inovației absolute sînt și pentru Voronca teme constante ale reflecției. Glosase pe marginea lor Încă În manifestul din 75 H.P., al cărui prim imperativ era: „Cetitor deparazitează-ți creierul”; iar „deparazitarea” Însemna radicala punere În chestiune a tuturor achizițiilor trecutului, În intimă relație cu promovarea noului; creație și invenție opuse imitației
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
opta, imnică, dedicată oglinzilor, ce urmează același model constructivist. În ansamblul său, poemul e de altminteri structurat ca suită de instantanee ale cotidianului citadin, luate ca puncte de reper și de pornire ale procesului imaginativ, ca „temă” pe care se glosează În deplină libertate, cu o inventivitate ieșită din comun și cu acea voluptate senzorială de atîtea ori remarcată la poetul nostru. Lectura gazetei de dimineață, marile bulevarde, spitalul, bazinele de Înot, sala de gimnastică, circul, terenurile de tenis, peisajele locurilor
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
al nostalgiei comunicării, al profundei comuniuni cu universul exterior. Lamentația sa vizează, iarăși și iarăși, „această-ntemnițare a omului Într-Însul”, „somnul” oamenilor „Îngrășați de tenebre” sau „lanțul [care] Înnoadă glezna”, „apăsarea perpetuă” din gînd (În Zodiac), după ce, În Brățara nopților, glosase pe aceleași teme ale Închiderii: „Și trupul se Întoarce Într-Însul fără zare ca o barcă părăsită În nisip / Trupul se Închide În cristalul gestului mereu același / Fără mîna care să se frîngă În curelele de transmisiune ale aventurii / Fără
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
prin construcție neg. Cine se întreabă când intră într-un hotel de cine a fost construit? Attila, Genghishan au străbătut veacurile prin erupție și distrucție. Viața fiind luptă, a dărâma e mai tonic pentru omul tânăr decât a construi. ("Nenorocitul! glosă Ioanide. Cu astfel de spirite primitive nu-i de trăit pentru un arhitect. El visează să dărâme ceea ce eu visez să construiesc.") Numai bătrânii caută culcușul ca să moară. Artistul e totdeauna un sclav și marele bărbat îl cumpără cu bani
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fapt și are dreptate acela care învinge. Noi trebuie să fim în tabăra învingătorilor.¤ (Ioanide trecu repede asupra unui soi de teorii din care rezulta că unitatea patriei nu-i necesară. Erau folosite haotic evenimente din istoria Italiei. "Nu credeam - glosă arhitectul - ca sub acoperământul meu să se gândească lucruri așa de triste. Nenorocitul, e infirm!") Am încercat în repetate rânduri să-mi explic divorțul sufletesc ce există între mine și tata, și concluzia la care am ajuns e următoarea: și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
idilicul rural" (hiperbola e a inteligenței!), unde se joacă un spectacol al paradoxurilor imprevizibile, insolite. "Bietul Ioanide" călinescianizează, dacă se poate spune așa, inventîndu-și un interlocutor sau căutîndu-l printre "ascultători" (vorbindu-i Erminiei ca și când ar redacta un tratat de "erotologie"; glosând despre câinele său Ștolț, cu amare observații preluate, parcă, din reflecțiile "mizantropului" etc.). Ca și în cazul parodiei (o asociere anapoda a unor elemente definitorii în ordine morală), "mimul" lui G. Călinescu (aici Ioanide), acceptă dialogul ca un mijloc, convențional
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cochetănd vinovat cu ipoteze de salvare a unui personaj - profesor de liceu în tranziție. Și care să fie șerpii din capul Gorgonei, dacă nu banii?! Ei sunt fermecata baghetă prin care dorințele noastre prind corp. Despre bani, s-ar putea glosa în fel și chip. Cum nam de gănd să alunec pe culoarul economic, o voi coti pe cel al înțelepciunii populare. Filonul acesteia conține destule referiri la subiect: banii sunt ochiul dracului, banii n-au miros, banii n-aduc fericire
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
care (ar trebui să) le punem vizavi de bucurie, recunoștință, emoții, zvonuri, snobism ș.a. Alte câteva teme trec dincolo de imperiul trăirilor emotive, cercetând domenii care nouă nu ne sunt deloc familiare, așa că lăsăm specialiștilor în sociologie, etică, economie, politologie, să gloseze pe marginea subiectului "despre muncă", ori geografilor "despre apă". Eseul despre sâni este, într-un fel, o contragere a remarcabilei cărți dedicată de același autor senologiei, care trece în revistă nu numai ches-tiuni ținând de patologie și tehnici chirurgicale, ci
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sunt asaltate cu proiectile (Juhem, 1998). Ce-aveau de-a face toate acestea cu violența în școală? Pe banderolele manifestanților, sloganele cereau " Mai multă siguranță în licee" și "Mai mulți supraveghetori". De unde un "umor" care le-a permis editorialiștilor să gloseze despre "copiii șaizecișioptiștilor" care, ironia sorții, cereau mai multă autoritate în școli. Mass media au descoperit atunci un fenomen care nu va mai părăsi niciodată pentru multă vreme, ulterior, prima pagină a ziarelor și își va impune ritmul oamenilor politici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul este un mediu al erosului pentru ea, iar plăcerea pe care nu o mai găsește în activitatea sexuală, o reîntâlnește în limbaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
feminină poate fi identificată drept belle chose, un lucru frumos, atrăgător. Toată pledoaria nu face decât să dezvăluie dezinvoltură, libertate în exprimare, lipsă de pudoare, eliberare de tabu uri. Propriul trup se convertește într-un text pe marginea căruia femeia glosează. Organul sexual feminin devine, metonimic, o imagine a corpului femeii, generatorul sau sursa autorității experienței feminine.354 „Limbajul este un mediu al erosului pentru ea, iar plăcerea pe care nu o mai găsește în activitatea sexuală, o reîntâlnește în limbaj
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]