553 matches
-
cel al lui Michael A. Williams care crede că genul Sophiei În textele gnostice nu are nici o legătură cu „tiparele de socializare” efective 90, pînă la cel al lui Karen L. King, care preferă să interpreteze prezența mitului Sophiei În gnosticism drept un indiciu sigur de ideologie patriarhală 91. Premisa disimulată a gnosticismului ar fi că feminitatea este echivalată cu slăbiciunea, eroarea și imperfecțiunea, care se cuvin „Întărite, corectate prin intervenția masculină”92. Ne-am oprit de mai multe ori, În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
textele gnostice nu are nici o legătură cu „tiparele de socializare” efective 90, pînă la cel al lui Karen L. King, care preferă să interpreteze prezența mitului Sophiei În gnosticism drept un indiciu sigur de ideologie patriarhală 91. Premisa disimulată a gnosticismului ar fi că feminitatea este echivalată cu slăbiciunea, eroarea și imperfecțiunea, care se cuvin „Întărite, corectate prin intervenția masculină”92. Ne-am oprit de mai multe ori, În alte locuri, asupra poziției lui King93. Jorunn Jacobsen Buckley ajunge la aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
mai tîrziu, unii dintre acești Învățați și-au dat seama că textele literare nu dau un răspuns lipsit de ambiguitate Întrebărilor cu privire la gen sau oricăror altor chestiuni de ordin social. În același timp, alți specialiști au răsturnat ipotezele anterioare, atribuind gnosticismului În general o atitudine negativă față de femei, În baza evidenței statistice a negativității Sophiei Înseși. 8. De ce căderea? Am Încercat să arăt, În mai multe eseuri, că Sophia ocupă În mitul gnostic, ca personaj, o poziție care intervine În multe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
feminin 97. Nu am intenția de a prezenta aici numeroasele variante ale mitului Tricksterului feminin, de care m-am ocupat cu alte prilejuri. O serie de specialiști au crezut, se pare, că intenția mea a fost de a demonstra că gnosticismul Își are originea În dualismul popular, iar această Înțelegere greșită m-a urmărit ca un deochi de-a lungul mai multor Întîlniri internaționale. Ce Încercam eu să arăt era - pe lîngă o considerabilă amplificare a repertoriului de variante ale mitului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
tratează gnoza ca pe un fenomen aparținînd istoriei platonismului, În care se pot detecta „abgesunkenes philosophisches Lehrgut altakademischer Herkunft in charakteristischer Gestaltverfremdung” (p. 253). Teza sa stă În picioare. Din păcate, cea mai mare parte a documentației lui Krämer cu privire la gnosticism provine de la școala germană de istorie a religiilor. 3. Iren. I.11.1; cf. François M.-M. Sagnard, La Gnose valentinienne et le témoignage de Saint Irénée, Vrin, Paris, 1947, pp. 355-357. 4. Prov. 8:29 sq.; trad. Helmer Ringgren
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
12. Vezi Soeren Giversen (ed. și trad.), Apocryphon Johannis, Prostant Apud Munksgard, Copenhagen, 1963, p. 284. 13. Vezi Anne Pasquier, „Prouneikos: A Colourful Expresion to Designate Winsdom in Gnostic Texts”, În Karen L. King (ed.), Images of the Feminine in Gnosticism, Fortress Press, Philadelphia, 1988, pp. 47-66, articol urmat de replica lui Marvin W. Meyer. 14. Vezi cartea mea Gnosticismo e pensiero moderno: Hans Jonas, L’Erma di Brettschneider, Roma, 1985. 15. Vezi În special F.M. Cornford, Plato’s Cosmology: The
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
The Johannine Gospel in Gnostic Exegesis: Heracleon’s Commentary on John, Abingdon Press, Nashville and New York, 1973, În care Elaine H. Pagels a urmărit, În primul rînd, să respingă teza lui Hans Jonas că Origen ar fi fost influențat de gnosticism. 66. Vezi. U. Bianchi și H. Crouzel (ed.), Arché e Telos: L’Antropologia di Origene e di Gregorio di Nissa, Vita e pensiero, Milano, 1981, pp. 47-48. 67. I.75.35. 68. Vezi art. meu „Feminine...”, loc. cit., pp. 82-83
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
3-4. 70. I.77.6; sublinierea mea. 71. EvPh II.75.3; sublinierea mea. 72. I.77.18 sq. 73. J. Zandee, „Die Person der Sophia in der Vierten Schrift des Codex Jung” În Ugo Bianchi (ed.), The Origins of Gnosticism, Brill, Leiden, 1967, pp. 205-214. 74. Wilhelm Bousset, Hauptprobleme der Gnosis (FRLANT 10), Vandenhoeck & Ruprecht, Göttingen, 1907, p. 26. 75. Idem, p. 43. 76. Gilles Quispel, Gnostic Studies I, Nederlands Historisch-Archaelogish Instituut in het Nabije Oosten, Istanbul, 1974, p. 163
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
cit, pp. 2-22. 91. Karen L. King, „Sophia and Christ in the AJ”, ibidem, pp. 158-176. 92. idem, p. 171. 93. Vezi În special art. meu „Feminine...”, loc. cit., pp. 92-96. 94. Jorunn Jacobsen Buckley, Female Fault and Fulfillment in Gnosticism, Univ. of North Carolina Press, Chapel Hill, 1986, pp. 126 sq. 95. Claude Lévi-Strauss, Anthropology and Myth: Lectures 1951-1981 (trad. R. Willis), Basil Blackwell, Oxford, 1987. 96. Claude Lévi-Strauss, The Jealous Potter (trad. B. Chorier), Univ. of Chicago Press, Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
29.4. 110. TT I 77.18 sq. 111. PS 31, p. 28 S.-T. 112. P XIII.45 113. PSem VII.21. 114. Iren. I.30.3-4. 115. Hipp. V.24.14sq. Capitolul IV Mitul gnostic 2: demiurgul ignorant Gnosticismul a fost o teorie a abaterii, de aceea este un model necesar pentru orice teorie contemporană asupra influenței ca abatere creatoare. Harold Bloom 1. Apariția, Înfățișarea, numele lui În majoritatea miturilor gnostice, Demiurgul lumii este expulzat, În cadrul unui episod de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
neoplatonicienii tîrzii: antikeimenon pneuma (spiritul rău) sau, mai corect, antimimon pneuma - „spiritul contrafăcut”. 5. Spiritul contrafăcut Desemnat În mai multe locuri din A.J. (BG, II), precum și În alte texte gnostice, drept antimimon pneuma, spiritul contrafăcut, această noțiune fundamentală a gnosticismului, se definește ca o chintesență a puterilor astrale malefice, epitomă a Fatalității (Heimarmene). Demiurgul Ialdabaot „a ținut sfat cu Puterile lui. Împreună ei au dat naștere Fatalității și i-au Încătușat pe zeii cerești, pe Îngeri și pe demoni, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
soarele Își strînge razele (aktines) În el Însuși; prezența lui se face simțită În lume, pe care o Îmbibă asemenea unui abur ușor (kapnos)101. 7. Principiul antropic O interpretare discutabilă, care se bucură totuși de influență Încă, susține că gnosticismul are o concepție pesimistă asupra existenței. Gnosticismul prezintă, Într-adevăr, o atitudine ambiguă și revoluționară În raport cu principiul inteligenței ecosistemice și cu principiul antropic. Este vremea să examinăm mai Îndeaproape diferențele dintre contracultura gnostică și cultura elenistică. În Tanakh se proclamă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Însuși; prezența lui se face simțită În lume, pe care o Îmbibă asemenea unui abur ușor (kapnos)101. 7. Principiul antropic O interpretare discutabilă, care se bucură totuși de influență Încă, susține că gnosticismul are o concepție pesimistă asupra existenței. Gnosticismul prezintă, Într-adevăr, o atitudine ambiguă și revoluționară În raport cu principiul inteligenței ecosistemice și cu principiul antropic. Este vremea să examinăm mai Îndeaproape diferențele dintre contracultura gnostică și cultura elenistică. În Tanakh se proclamă cu tărie existența unei inteligențe ecosistemice totale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
doctrina iudaică a creării omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Gen. 2:27). În contextul gnostic, ființele omenești sînt glorificate suplimentar prin faptul că această consubstanțialitate le Înalță mai presus de creatorii lor, adică mai presus de inteligența ecosistemică. Gnosticismul accentuează, este evident, mai puțin pe radicala Înstrăinare a omului În lume și mai mult pe superioritatea omenirii față de ecosistemul căruia Îi aparține. Acest ecosistem adăpostește de altfel nenumărate ființe care sînt cu siguranță sortite pieirii: turma Demiurgului și adepții
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de transformări produsă de gîndirea gnostică, atît de caracteristică pentru extraordinara libertate a acesteia din urmă. Este interesant de observat că un istoric și teoretician al literaturii ca Harold Bloom a Înțeles mai bine decît orice specialist procesul generativ al gnosticismului, atunci cînd a definit cu pătrundere gnosticismul drept o „teorie a interpretării greșite”, iar produsele acestuia drept „o Înțelegere greșită creatoare”227. Într-adevăr, gnosticismul este o hermeneutică platonică atît de circumspectă În privința tradiției, Încît se arată dispusă de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de caracteristică pentru extraordinara libertate a acesteia din urmă. Este interesant de observat că un istoric și teoretician al literaturii ca Harold Bloom a Înțeles mai bine decît orice specialist procesul generativ al gnosticismului, atunci cînd a definit cu pătrundere gnosticismul drept o „teorie a interpretării greșite”, iar produsele acestuia drept „o Înțelegere greșită creatoare”227. Într-adevăr, gnosticismul este o hermeneutică platonică atît de circumspectă În privința tradiției, Încît se arată dispusă de a Încălca hotarele tradiției, ale oricărei tradiții, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al literaturii ca Harold Bloom a Înțeles mai bine decît orice specialist procesul generativ al gnosticismului, atunci cînd a definit cu pătrundere gnosticismul drept o „teorie a interpretării greșite”, iar produsele acestuia drept „o Înțelegere greșită creatoare”227. Într-adevăr, gnosticismul este o hermeneutică platonică atît de circumspectă În privința tradiției, Încît se arată dispusă de a Încălca hotarele tradiției, ale oricărei tradiții, inclusiv ale tradiției proprii. Privit invers, prin lentila tradiției, a oricăreia dintre tradiții, el apare drept o „interpretare greșită
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de Numenius din Apameea, care să-l transforme pe Dumnezeul biblic În demiurgul platonic, n-ar atrage atenția dacă n-ar fi Însoțită de o analiză a textelor. Altfel ar fi ori respinsă de Biblie, ori o respingere a Bibliei! Gnosticismul poate fi astfel privit ca un proces continuu În cadrul căruia suspiciunea tinde să se extindă asupra multor episoade semnificative ale Vechiului și Noului Testament și tinde să le abordeze În mod repetat, Înțelegînd că sînt posibile mai multe răspunsuri „adevărate
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Noului Testament și tinde să le abordeze În mod repetat, Înțelegînd că sînt posibile mai multe răspunsuri „adevărate” și nu doar unul singur. Poate fi caracterizat acest proces drept „antiiudaic”? Chiar și În ultima vreme mai mulți savanți au definit gnosticismul drept un caz de „antisemitism acut” manifestat În primele secole ale erei creștine. Oricît am Încerca să ținem seama de faptul că numeroși savanți nu admit Încă existența unui larg spectru de atitudini gnostice față de iudaism, termenul de antisemitism este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fi calificată drept antiiudaică În totalitatea sa. După cum a remarcat, În mod foarte pertinent, Karl-Wolfgang Tröger, În scrierile gnostice se manifestă uneori „atitudini”, „concepte”, „tendințe”, „topoi” și, eventual, „curente” antiiudaice 229. Tröger are cu siguranță dreptate atunci cînd susține că gnosticismul nu este o mișcare istorică profesînd antiiudaismul drept unul dintre sloganurile sale fundamentale. Se poate alcătui cu ușurință lista unui mare număr de topoi antiiudaici din literatura gnostică 230. Însă pe baza aceleiași „hermeneutici a suspiciunii”, creatoarea greșeală de interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
germane de istorie a religiilor, savanții au Încercat s-o evite multă vreme; ea s-ar putea Însă dovedi corectă În multe circumstanțe. Credința În salvarea lumii printr-un MÎntuitor era, la vremea respectivă, una dintre trăsăturile proeminente pe care gnosticismul le avea În comun cu creștinismul. Știm, de asemenea, că În secolul al III-lea era la modă, printre platonicieni de ortodoxie Îndoielnică, să se compună texte gnostice; și, Într-adevăr, s-ar putea ca unele dintre acestea să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lor față de acea variantă contrafăcută de platonism fariseic care era În ochii lor creștinismul, ar fi dorit să elimine din miturile gnostice inventate de ei orice urmă de creștinism și ar fi optat, În multe cazuri, pentru o varietate de gnosticism (ca, de exemplu, gnosticismul sethian) care nu acordă nici Bibliei prea mare atenție. Este ciudat faptul că pînă și aceștia rețin figura unui MÎntuitor, cu toate că, din motive evidente, evită să-l numească Isus Cristos, cum făceau cei mai mulți dintre gnostici. Înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
contrafăcută de platonism fariseic care era În ochii lor creștinismul, ar fi dorit să elimine din miturile gnostice inventate de ei orice urmă de creștinism și ar fi optat, În multe cazuri, pentru o varietate de gnosticism (ca, de exemplu, gnosticismul sethian) care nu acordă nici Bibliei prea mare atenție. Este ciudat faptul că pînă și aceștia rețin figura unui MÎntuitor, cu toate că, din motive evidente, evită să-l numească Isus Cristos, cum făceau cei mai mulți dintre gnostici. Înseamnă acest lucru că gnosticismul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnosticismul sethian) care nu acordă nici Bibliei prea mare atenție. Este ciudat faptul că pînă și aceștia rețin figura unui MÎntuitor, cu toate că, din motive evidente, evită să-l numească Isus Cristos, cum făceau cei mai mulți dintre gnostici. Înseamnă acest lucru că gnosticismul a fost doar o formă de creștinism? Cu siguranță că nu. Ceea ce are În comun cu creștinismul „majoritar” (cel puțin de la Ignațiu din Antohia Încoace) este trăsătura caracteristică de a fi o formă de platonism care face uz de texte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
presiunea necontenită a forțelor tradiționale și În special a creștinilor, care se transformaseră dintr-o confesiune persecutată la Începutul secolului al IV-lea, Într-o religie de stat totalitară și persecutoare, la sfîrșitul aceluiași secol. Motivația creștinilor de a suprima gnosticismul o dădea acel sentiment aparte de vinovăție care ia naștere atunci cînd cineva are o rudă apropiată care se poartă neobrăzat și nechibzuit, aducînd numai necazuri. Însă sistemul pus În acțiune de gnostici nu s-a epuizat. El s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]