2,610 matches
-
Australia, au devenit astfel “supușii coroanei”, fără nici un fel de drepturi, ba mai mult ei au fost goniți din așezările pe care le ocupau. Cu alte cuvinte “chiriași'' ne doriți în casa lor proprie”. Așa au ajuns să fie mereu goniți spre diverse regiuni depărtate, supuși bolilor necunoscute, în acele vremuri și care i-a dus la pieire. Cu toate acestea, au fost și unele triburi care s-au opus, ducând lupte aprige împotriva ocupanților europeni. Desigur, rezultatele au fost dinainte
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1481130254.html [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
Toți trandafirii noștri coroane dădeau premii Și ne zâmbeau ferice, ca noi, de dimineață... Cu sufletu-n extaz de-al dragostei sublim, Când florea de cireș a nins în alb pe noi, Prin soarele de vară pe-al marii țărm gonim, La arămiu castan --- popă pentru-amndoi... O, câtă fericire-mi puneai pe chip atuncea ! Pe rochie-mi presărai petale de maci roșii ... Eu nu știam ca-'cestea alcătui-vor crucea, Cu-a spinilor coroană să-nțepe. Nemiloșii ! ...Și ce mai spală
PRIN GEAM ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1436941951.html [Corola-blog/BlogPost/374801_a_376130]
-
unde sunteți împrăștiați; restătornici-voiu judecătorii tăi, ca mai înainte, și sfetnicii tăi ca la început. Tu, Doamne, celce deslegi pre cei ferecți în obezi și ridici pe cei spurcați, ajutatu-ni-ai de am bătut războiul cu veselie și am gonit pe fiii trufiei. Mântuire ai trimis și nouă, poporului Tău, și toate marginile pământului văd mântuirea Dumnezeului nostru. Tu, Doamne, sălășluit-ai mărirea în pământul nostru, căci întorcându-Te, Dumnezeule, ne-ai înviat pre noi, și norodul tău se veselește
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
le dădea târcoale, maică-sa a fost fericită când a văzut-o pe Angela că și-a dat poalele peste cap în fața unui băiat de la oraș ce făcea liceul la seral. A forțat-o să se mărite cu el aproape gonind-o de acasă, iar Angela, crezând că a întâlnit dragostea vieții ei, s-a suit în patul lui nea Gică și nu a mai plecat. După ce a terminat liceul, nea Gică s-a angajat la A.F.D.J. ca electrician, iar
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
din albul cel mare. O rază de sus îl veghează Prinzându-l în calda-i lumină. Ăst timp, norii negri se-așează, Să tulbure bolta senină. Lui soarele cald îi zâmbește Îi spune: - Fii tare copile ! Și neguri apoi risipește, Gonindu-le-n zare umile: - V-ajunge ! Pe-a cerului față, O iarnă ați stat, însă azi E vreme de nouă viață ! Și năruie neaua din brazi. Zăpada căzută-l înclină Și-l face să geamă amar, Dar vânturi îl fac
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425990629.html [Corola-blog/BlogPost/382669_a_383998]
-
a miracle Through transparency of a celestial vacuum. Stepping ouț of my metaphysical frame I feel “the burden”of today's world putting a harness on me Pulling me down like ballast. (The Sonnets of the City, Bucharest, 2010) DE CÂND GONIRĂM... De când gonirăm marele coșmar Nu-mi recunosc nici țară, nici poporul. Trecutul moare, plânge viitorul Și cei ce ne conduc nu au habar. Se murdărește cântecul stelar: Prea mulți români își iau din țară zborul, Se subțiază-al țării avatar
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/tudor_opris_1494645764.html [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
Through transparency of a celestial vacuum. Stepping ouț of my metaphysical frame I feel “the burden”of today's world putting a harness on me Pulling me down like ballast. (The Sonnets of the City, Bucharest, 2010) DE CÂND GONIRĂM... De când gonirăm marele coșmar Nu-mi recunosc nici țară, nici poporul. Trecutul moare, plânge viitorul Și cei ce ne conduc nu au habar. Se murdărește cântecul stelar: Prea mulți români își iau din țară zborul, Se subțiază-al țării avatar, Prosperă doar
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/tudor_opris_1494645764.html [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
Are privirea directă. în pădure copacii îl păcălesc, el crede c-ar fi oameni. Și are o teamă. Am văzut la toate animalele că au o teamă de om. Au o teamă de moarte. Fie că făceam o mișcare să gonesc urșii, fie că făceam o mișcare să gonesc lupii, dar toți se temeau. Chiar lupii ăștia obraznici. Da, nu a fost o problemă grea, asta. Dar te ținea prezent. Te uitai în toate părțile, Însă, fără discuție, trebuie să recunosc
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
el crede c-ar fi oameni. Și are o teamă. Am văzut la toate animalele că au o teamă de om. Au o teamă de moarte. Fie că făceam o mișcare să gonesc urșii, fie că făceam o mișcare să gonesc lupii, dar toți se temeau. Chiar lupii ăștia obraznici. Da, nu a fost o problemă grea, asta. Dar te ținea prezent. Te uitai în toate părțile, Însă, fără discuție, trebuie să recunosc - nu știu în ce măsură puteți să mă-nțelegeți -că
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
te-am zărit... abia am avut timp să beau un vin fiert la gura sobei, să cânt la fluier o doină, în amintirea frunzei ruginii. În somnul tău voi aprinde lampa, o să deschid o carte și voi asculta ploaia străvezie, gonind spre lumina soarelui. În ramuri se vor dezlănțui apoi mii de muguri și flori... rod bogat... Multicolore păsări ciripi-vor spre cuiburi... Dinspre miazăzi va bate cântecul lor, destrămându-se încet în seara picăturilor de ploaie. Umbra se va-ntinde
TRECUTĂ IARNĂ de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1457295217.html [Corola-blog/BlogPost/383284_a_384613]
-
eu, nu se poate. Dacă dumneata mergi pe drum și vezi un om care a căzut într-un într-un șanț cu noroi, întinzi mâna ca să-l scoți afară? - Sigur. - Dar dacă el te respinge, îți vorbește urât și te gonește, ce faci? Îl scoți cu sila? - Nu. - Hai să-ți mai spun ceva. Doi oameni oarecare au fost condamnați la moarte, fiecare pentru altceva. Întâmplarea face ca amândoi să fie grațiați de președinte. Unul dintre ei a plecat fericit mulțumindu
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
superstițioși mai sunteți! - Nimeni nu cunoaște comportamentul celor din împărăția întunericului. Noaptea împielițații dănțuiesc în voie pe ziduri, în turnuri și colțurile întunecate ale clădirii. Am părăsit locul, fiindcă ne-am trezit cu ei pe capul nostru și ne-au gonit de aici. - Nu cred în bazaconiile voastre și nu mă tem de duhurile necurate. Pregătește un nou ospăț, iar cel care îmi va găsi comoara, va fi recompensat pe măsură! - porunci principele încheind discuția. Odată scăpat de sub observația noului stăpân
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > GUSTUL PÂINII DE LA ȚARĂ Autor: Urfet Șachir Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Gustul pâinii de la țară Autor Urfet Șachir Gustul pâinii de la țară, Din făină de pelin, Ne-a gonit pe toți afară, Ne-a lovit amaru-n plin. Din sătucul de-odinioară, Plin cu oameni gospodari, Măcinând grâu alb la moară, În suman și în ițari, Mai rămaseră doar bunii, Ce-și târăsc reumatismul Peste câmpuri și doar unii Mai
GUSTUL PÂINII DE LA ŢARĂ de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1453152268.html [Corola-blog/BlogPost/380410_a_381739]
-
Dorina, piticoata bombată, o știți voi prea bine, se tot ia de mine și nu vreau iar să mă cert cu ea. Ei, nu mi-ar fi frică de ea, dar voi știți că ea nu iubește câinii. Întodeauna mă gonește cu gura ei spurcată, că știți cum vorbește ea. Câinii care îl ascultau, începură să dea prietenos din coadă, de parcă ar fi înțeles ce le spunea Căpitanul. Dorina era vecina sa grasă și mică de statură, de unde o și poreclea
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1453556277.html [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
sau îi găseau câte o trebușoară pentru a-l ajuta cu niscaiva bănuți. Dar el, tot ce câștiga, dădea pe băutură, pe țuică sau pe vodka - băuturile lui preferate. De multe ori stârnea râsul cu vorbele lui șugubețe, alteori era gonit și înjurat, dar nu-i păsa, pentru că băutura era pentru el ca un elixir de care nu se putea lipsi nici în ruptul capului. Acum era supărat și Vasile observă imediat, fiindcă era unul din prietenii lui cei mai buni
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1453556277.html [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
bătrâne și obosite sau poate moarte. Nu mi-a plăcut răspunsul lui. Erau berzele noastre, nu le puteam pierde, Vecini, care nu le iubeau pe ale lor să aibă și noi nu? -Tataie, dacă vin altele, le lăsăm sau le gonim? Le așteptăm pe ale noastre? l-am întrebat curioasă. -Cum vrea Dumnezeu! mi-a răspuns, nemulțumit de atâtea întrebări carte îi făceau rău. -Dacă mori, ai să le vezi? l-am întrebat de data aceasta convinsă că nu-mi putea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
care tot o pipăia pe burtă pe „Buna” ei. Am adormit cu capul rezemat de tataie, m-am trezit când mă puneau în pat, mai târziu. Mamaia îl grăbea pe tataia care, simțindu-se vinovat pentru prima dată că mă gonise, mă mângâia și mă săruta pe păr. Dimineața m-am trezit singură, paturile erau nedesfăcute, asta însemna că mamaia și tataie nu dormiseră încă. M-am frecat la ochi și așa cum eram îmbrăcată, m-am îndreptat spre grajd. Nu mă
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
o țigancă frumoasă și grăsuță, cu un copil blond, cârlionțat, care amenința să facă pe el. „Ță-e rău?” “Puțin!” “Lasă că-ți descânt după ce face ăsta mic!” Am fugit în capătul celălalt al vagonului, unde aerul condiționat, prea tare, îi gonise pe călătorii sensibili. Era bine. De mă deportau acum în Alaska...se topeau ghețarii! “Apă plată?” “Apă plată.” continua să mă consulte L. Când trenul a intrat în gara Oradea, nu-mi mai păsa de motivele Anei Karenina... ...dar trenul
ETAJUL IX, ORADEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Etajul_ix_oradea.html [Corola-blog/BlogPost/356140_a_357469]
-
de la prima până la ultima filă, cartea de față conține, în ansamblul ei, 175 de poeme! Titlurile lor sunt metafore cu un distinct parfum liric, ele însele autentice micropoeme: „Departele se-ndepărta de mine”, „Fulguire e totul, oiștea nopții e ruptă!”, „Gonește timpul, armăsar divin”, „Hoinară umbră, cine a mințit?”, „Litanie pentru Alfabetul Tăcerii”, „Măcelul din privirea ta” etc. Theodor Răpan sparge tiparele topice și stilistice, dezarticulează sintaxa și creează un nou limbaj liric. Fantezia metaforică, asocierile semantice inedite conferă forța de
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Cu vânturi, brume și cu ploi. Frunzele din pomi au ruginit, Și zac pierdute în noroi. Pe când tinere și verzi erau, Și vântul blând la mângâia, Cu razele lunii se jucau, De nimenea nu le păsa. Din ramuri toamna le gonește, Sunt veștede,ș-au ruginit. Iar apa ploii le stropește, Și azi cu toți le-au părăsit. Sunt ofilite și căzute, Iar acuma sunt uitate. Numai de vânturi sunt bătute, Și-n zăpadă înghețate. Este la fel ca și în
FRUNZA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1408741764.html [Corola-blog/BlogPost/376483_a_377812]
-
evreii ar trebui să-i fie recunoscători Mareșalului că i-a salvat de lichidarea totală plănuită de naziști. Hitler spunea că era „un soldat excelent și un antibolșevic”. Iuliu Maniu aprecia că Antonescu a făcut două lucruri bune - l-a gonit pe regele Carol II și a salvat țara de revoluție. Dar tot Maniu și Dinu Brătianu i-au reproșat că a trecut Nistrul. Horia Sima îl considera un om crud, orgolios, bun militar, dar nu și politic. Al. Paleologu a
MAREŞALUL ION ANTONESCU de BORIS MEHR în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Maresalul_ion_antonescu_boris_mehr_1338772850.html [Corola-blog/BlogPost/358261_a_359590]
-
Dulcea noptii feerie-mi pare m-a dezmoștenit. De-un timp, timpul mi-l măsoară în suspine și dureri, Zeci de ani îmi pune-n seamă pentru-o simplă zi de ieri, Și în zboruri mă gonește ca pe fiul nedorit. Luna însăși mă acuză că-s al nopții impostor, Că n-aș fi același care acum trei eternități Cu un simplu gând dam viață oricărei pustietăți, Cu un vers numai, și-n piatră stârneam simțuri de
ŞTERGERE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stergere_cruti_cristian_1384868158.html [Corola-blog/BlogPost/346903_a_348232]
-
acasă”, propriile-mi simțăminte, S-au dezis de mine, cel ce nu se poate defini. Vino dar, 'napoi la pieptu-mi să rup totul în fâșii. Tot ce am slăvit în versuri e ingrat și se dezminte! Și în zboruri mă gonește ca pe fiul nedorit, Zeci de ani îmi pune-n seamă pentru-o simplă zi de ieri, De-un timp, timpul mi-l măsoară in suspine și dureri. Dulcea nopții feerie-mi pare, m-a dezmoștenit.
ŞTERGERE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Stergere_cruti_cristian_1384868158.html [Corola-blog/BlogPost/346903_a_348232]
-
Acasa > Poezie > Familie > DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului DAR, DĂRUIT DE DUMNEZEU Timpul, timpul aleargă, gonește, se-nvârte mereu a lui roată. (acrostih) ADELINA SCUMP ODOR AL VIEȚII MELE Ai împlinit un anișor, trăind în lumea mare, Dar, dăruit de Dumnezeu, dar fără-asemănare! Ești floarea-florilor de mai cu chip de îngeraș, Lumina sufletului meu, ești ca
DAR DĂRUIT DE DUMNEZEU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ionel_davidiuc_1437970904.html [Corola-blog/BlogPost/369781_a_371110]
-
zâmbet, cândva auriu dar noaptea sunt tot mai convinsă că-n brațe îmi crește-un pustiu. Mă-ntreabă iar ploaia de tine, să-i spun iar nu știu unde ești, de-ți mâni murgii șansei spre mine sau tot mai departe-i gonești. Aprinsă îmi ții așteptarea cu-același surâs auriu dar când mă ajunge-nserarea în brațe-s cu-același pustiu... Referință Bibliografică: Cântec (2) / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1388, Anul IV, 19 octombrie 2014. Drepturi de Autor
CÂNTEC (2) de AURA POPA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1413723486.html [Corola-blog/BlogPost/383802_a_385131]