2,459 matches
-
și care ascultau Radio‑Moscova.PRIVATE Las deoparte digresiuni ca - certuri, Împăcări, plecări la băi, pe scurt, o Întreagă istorie de familie. Sar și peste inventarul lucrurilor agonisite de tata și pe care Enciclopedia le‑a consemnat cu grijă de gospodar. Amintesc doar de radioul marca „Orion“, Operele alese ale lui Maxim Gorki, oleandrul din hârdăul cel mare de lemn și putina cu varză, pentru că mi se pare că au o importanță mai mare În raport cu alte mărunțișuri enumerate În carte, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i‑o cumpărase de la un țigan, dintr‑un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tânăr, șchiop de‑un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să‑i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atât era de ieftină. În ziua aceea nu vânduse nimic, și pruncu‑i era bolnav, pe moarte.... „Obiceiuri țigănești.“) Fetița Își apropie oglinda de față, dar pentru o clipă nu văzu nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
avea o pălărie cu boruri tari, cam roase. Ținea hățurile lejer Într‑o mână, ca un căruțaș destoinic, Înfășurând ambele curele În palma sa mare, Într‑o mănușă de piele de căprioară. Cu cealaltă mână strângea biciul, nou‑nouț, de gospodar, din trestie de bambus, cu ornamente de aramă În vârf, din fâșii subțiri de piele care, după ciucurele roșu din punctul unde se sfârșea Împletitura, ajungea un solid bici aprig ce șfichiuia ca un șarpe. Proprietarul Îl folosise până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și pocnise În aer pe deasupra urechilor. Caii tresăriră din pleoștire și așa, greoi, iavaș‑iavaș, o porniră În galop prin glod, spre marea bucurie a fetițelor din căruță, care se Îmbrățișară și chicotiră, chipurile Înfricoșate, deși le amuza goana bezmetică. Gospodarul era‑ntr‑un costum de tweed englezesc (căci nu trebuie să omitem acest amănunt din cauza biciului nou, abia cumpărat), peste care purta un pardesiu tot din tweed englezesc, dar cu‑n alt desen. În măsura În care aparențele nu Înșală, și În ciuda oboselii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
se întâmplă nimic în afara învolburării sângelui său, femeia se îndepărtă cu același firesc, ei, bine, te cucerea! Bărbații nu observară nimic, se înțelege, toți își vedeau de îmbucături, picase bine domnul cu amenzile lui, altfel nu s-ar fi îndurat gospodarul, în mijlocul săptămânii să sacrifice un cocoș. Flecăreau cu gura plină, convinși că totul pe lumea asta se obține cu o pulpă rumenită de cocoș. Viorel se strădui să golească paharul, era aprins, ah, numai vin roșu nu-i trebuia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a humuleșteanului devine spațiu de sine stătător în care copilul exersează posibile îndeletniciri de ale țăranului de mai târziu, de prin părțile acelea. Așazisa ,,scenă de sfadă” între părinți, bine ticluită de mamă cu scopul de a-l bucura pe gospodarul ostenit cu jocul nevinovat al copiilor puși pe ,,drăcării”, este plină de umor domol, stăruitor în mintea cititorului. Tatăl este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-l bucura pe gospodarul ostenit cu jocul nevinovat al copiilor puși pe ,,drăcării”, este plină de umor domol, stăruitor în mintea cititorului. Tatăl este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui”, pe care mama îl întărește prin ,,câteva nănașe, pe îndesate.” Copilăria lui Nică pare o perpetuă înlănțuire de scene hazlii: ,,a doua zi des-dimineață le începeam de la capăt”, pe care autorul le-a prins în scrisul său
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
puternică de vânt deschise cartea lui Creangă la ,,Pupăza din tei”. Și atunci se petrecu o minune: vestitul Humulești ieși din filele cărții și se așeză pe o colină, unde a început să se mărească. În câteva secunde, așezarea și gospodarii au ajuns la mărimea reală. Știind că sunt invizibilă, am început să mă plimb pe ulițele satului. Cât pe-aci să mă ciocnesc cu Nică, cel care mergea cu mâncare la lingurarii din Valea-Seacă. Lam urmărit. Mergând în pas voios
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
viu colorate ca și cum ar spune: Bine-ai venit, dragă Primăvară! Mugurii copacilor s-au desfăcut și au apărut frunze micuțe și flori albe, roz, violacee. Grâul care a dormit toată iarna sub veșmântul alb de nea, răsare acum, spre bucuria gospodarilor ce așteaptă viitoarea pâine. Păsările călătoare se întorc din țările calde, își clădesc cuiburi din care peste puțin timp vor răsuna glasuri subțiri de puișori. Pentru păsărele care au stat iarna aici, îndurând frigul necruțător, Primăvara vine cu căldură ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
teritoriul gospodériei și o féceau cu atîta repeziciune nemotivaté, Încît dupé cele patru nopți de urmérire, Alexandr Timofeevici bénui cé la mijloc este o metodé foarte șireaté de a pune În Încurcéturé pe oricine ar Încerca sé-i urméreascé pe noii gospodari cu intenția de a-i surprinde furînd, sau sévîrșind orice alté nelegiure, cum ar fi neprezentarea la serviciu sau trîndévia, dar, mai cu seamé, aceasté metodé era Îndreptaté Împotriva fostului șef de gospodérie, și tot el și paznic, adicé Alexandr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
creșteau nuci și cireși bătrîni sub care se odihneau cosașii cînd coseau, sau adunau finul. Dealurile, atît cele de pește rîpé cît și celelalte, erau pline de tufe de alun și méceș, care despérțeau În loc de garduri, terenurile de coasé ale gospodarilor. Mulți și-au fécut grédini, chiar sus lîngé podiș, ca sé poaté fură mai ușor. Spre toamné se vedeau de departe bostanii albi care creșteau acolo și cei galbeni și cele cîteva glugi de ciocleje, În care se ascundea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
s...lile de sport, s...-i educe prin sport și s...-i țin... departe de droguri și de fumat. Dac... mersul economic al ț...rii va fi ascendent, șansele fotbalului nostru vor crește. FRF nu s-a dovedit un bun gospodar atunci când a folosit banii primiți de la UEFA destinați copiilor și juniorilor pentru construcția unui sediu propriu. Jurnalul Național 14 aprilie 2005 Partea a IV-a. Utilit...ți publice, privatizare, agricultur..., concurent... Utilit...țile publice: nevoia de reglement...ri eficace Privatizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
dispoziția severă „să fii cuminte și să stai locului” care nu era necesară atât timp cât copilul nu-și mai lua ochii de la cei doi cai, urmărindu-i cum apucau cu buzele lor cărnoase smocuri din brațul de iarbă proaspătă pe care gospodarul o așezase dinaintea lor, după ce mai Întâi a scos zăbalele de la hamurile vechi și murdare. După ce s-au cinstit, de mai multe ori, urându-și Între ei „Noroc” și „Mulți ani!”, s-au Întors la căruță și nu au mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
a bănui câte bucurii poate aduce În viața ... „cartea”! Peste satul cu bunic se așternuse o iarnă strașnic de grea, așa cum Îi povestea Victor, uneori, că erau iernile copilăriei sale, cu nămeți care depășeau gardurile și chiar porțile Înalte ale gospodarilor, când fulgii reci și mari cădeau pe pământ cu viteza și frecvența unor armate cotropitoare, excelent organizate și când doar bărbații puternici și tineri mai ieșeau din case pentru a se Îngriji de vite și pentru a aproviziona locuințele cu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de drum, uzi leoarcă, dar cu chef de vorbă. Vasile Portofel era unul dintre aceștia. Îi spunea lumea Portofel pentru că a fost la vremea lui cel mai abil hoț de portofele. Acum ajunsese rău de tot și fura cam ceea ce gospodarul i-ar fi oferit, dacă ar fi cerut frumos. Bătrînul profesionist se oprește la un gard improvizat din sărăcie și conversează cu un cîine flocos și fără chef de vorbă. Era bucuros să stea în cușcuța lui, la adăpost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
desăvîrșită poate așterne o astfel de noapte în sufletul omului! Vasile Robilă era un om meticulos și era greu să nu anticipeze toate evenimentele ocazionate de sărbătorile de iarnă. Știa pînă la cele mai mici amănunte cum se pregătește un gospodar pentru aceste nopți speciale. Din acest motiv, n-a fost luat niciodată pe nepregătite, nu i s-a furat toporul, barda și nici cîrnații afumați. Bătrînul avea bani mărunți, mai mici și mai mărișori, după cum erau și urătorii. În tindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
auzit chiar de el. Mor pe stradă, ca un vagabond, la nici 50 de ani. Genunchii nu mai pot susține trupul și Ionel Datcu se lasă ușor jos, cu mîna dreaptă încleștată de o bară de fier din gardul unui gospodar. Chiar în acel moment își fac apariția doi tineri, un băiat și o fată, relaxați ca după o întîlnire furată. Uită-te la bețivan, spune băiatul cu un dezgust necamuflat. O fi bețivan, dar este un om totuși... De ăștia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cîinele. După ce am vorbit de unele, de altele, bag mîna printre scînduri și-l mîngîi. Cîinele este fericit nevoie mare și cînd dau să plec se întristează. Mi-am refăcut buna dispoziție și încep să fluier. Dintr-o curte un gospodar mă salută. Vă faceți casă? Da. Am cumpărat 500 m². Cît ați dat? Scump tare. Am dat 60.000 de euro. Cîîît?! Cît v-am spus... Reiau socotelile. Dacă făcea schimbul, acum baba, adică doamna, ar fi primit 48.000
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
care te pot scoate din sărite, adică niște jăvruțe sadea. În deal este o casă mare, frumoasă, cu o vedere superbă în orice direcție ai privi. Dacă mai ai și puțin noroc să cazi la ora potrivită cu treburi la gospodarul casei, atunci ai putea să plutești printr-o lume de basm, cu o cadînă care se dezbracă în geam, cu luminile aprinse toate și cu o încetineală a tot ce mișcă de parcă e făcută anume ca să privești pe săturate. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
basm, cu o cadînă care se dezbracă în geam, cu luminile aprinse toate și cu o încetineală a tot ce mișcă de parcă e făcută anume ca să privești pe săturate. Nu trebuie să te temi că ar putea veni de undeva gospodarul cu o coasă sau o furcă sau cu un ceatlău ca să te calicească. Poți privi în siguranță și cu gura căscată, deoarece în timpul acelui fascinant spectacol stăpînul nu-i acasă. Dacă ești un om norocos și femeia te simte, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răsputeri să învețe. Reușește performanța de a memora, fără cusur, o strofă. Scapă de alte chinuri datorită faptului că nici Vasile, tăică-su, nu știa mai mult. Acum hai să înveți și urătura. Prin capul lui Cireș treceau scene ipotetice, cu gospodari generoși cu "îngerașul ăsta" și cu bănet adunat pentru băutură. Răducu a învățat și o bucățică de urătură, după ce a primit nenumărate palme și pumni în cap. Ajunul sosește și pe la amiază Vasile echipează copilul. Pe străduța lui erau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
beci. Bă Bîtcă, am sosit! Chem poliția și gata. O tăcere sinistră îl cam sperie pe Cosașu. Poate a ieșit, își dă cu părere muierea. Pe unde? Poate este mort de beat. Asta mai degrabă. Bă, Bîtcă, bă! Cei doi gospodari se sperie binișor. Hai să deschidem! Chemăm poliția întîi. Poliția a sosit cam fără chef, dar cînd a văzut că este vorba de un beci s-a mai înviorat. Păi, explică-mi cum ai făcut. Cînd intră calcă pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
coboară dealuri masive și se contorsionează în curbe care pun la încercare șoferii. Pămîntul este mănos și compensează lucrările, invariabil tîrzii, de calitate îndoielnică, pe care visătorii oameni ai locurilor se învrednicesc să le facă. Sub pădure la Guranda un gospodar necunoscut a făcut o fîntînă cu roată și acoperiș, cum doar pe la sfintele mănăstiri mai vezi. Apa era rece ca gheața, curată și, culmea, fără nitriți, fosfați și alte otrăvuri folosite în agricultură. Pe o latură, scrisă în creion, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Pișcari, cu Floarea Nodului din Giungi. Așa era poreclit tatăl fetei, nu de alta, ci pentru că Încărcase o dată carul cu atîta fîn, că a avut nevoie de multe noduri la funiile cu care Înțepe nise claia. I-a asigurat pe gospodarii Îngrijorați de primejdia răsturnării carului că nodurile sînt multe și tari. Nodu i-a rămas numele din acea zi, fiindcă prin părțile locului cuvîntul era o noutate sunătoare de care nimeni nu avea nevoie de vreme ce, de cînd lumea, la funii
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
iar alții s-au văzut descătușați. Între ei și Gheorghe pe care l-au dat jos În micul port Surgut și așa, dezlegat, l-au predat unei obști sătești din apropiere, prețăluindu-l ca fiind numai bun de argat pe la curțile gospodarilor. Cu țăranii siberieni s-a Înțeles de minune. — N-ai unde să fugi, Îi spuneau ei. Dacă o iei spre miază noapte, Îngheți pe drum ori te sfîșie lupii. Spre răsărit, țara-i atît de mare, că dă În America
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]