1,664 matches
-
nisipul plajei. Lângă casă sau la umbra unui pom era pusă masa rotundă asemănătoare cu “masa tăcerii” a lui Brâncuși. În jurul mesei erau așezate scaunele pe care copiii stăteau și mâncau cu linguri noi, de lemn sau aluminiu, ceea ce pregătise gospodina. La plecare, fiecare copil primea câte o gogoașă, un buchețel de cireșe sau biscuiți. Săpunul și ștergarul erau date de pomană, nu se păstrau în casă. Azi, gândesc că acest ritual seamănă cu spălarea picioarelor ucenicilor, de către Iisus, și ungerea
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
început, nu multe, trei chiar la intrarea în sat, să se ridice case noi, cu etaj. Casele, dintre cele vechi, sunt așezate pe pământ, peste care s-au bătut dușumele de fag, punându-se apoi covoarele și preșurile țesute de gospodine la război. Trecând cu bacul de la Călărași și mergând apoi pe șoseaua ce duce spre Constanța, te oprești, la un moment dat, și o iei spre dreapta, parcurgând aproape cinci kilometri spre satul Goruni. Gospodăriile satului Goruni sunt distribuite de
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
formată din bicarbonat și drojdie de bere. Vasele erau așezate seara la distanțe de un metru între ele, distanța depindea și de mărimea grădinii de legume. Dimineața erau pline cu astfel de dăunători. Viermii era strânși din vasele respective de gospodina casei și arși. De aceea, plantele din curtea lor și a celorlați locuitori din satul Goruni dădeau roadele așteptate. O altă manifestare, pe care am observat-o la locuitorii din Goruni era și afumarea abundentă a pomilor, pentru distrugerea omizilor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
sune, muzicienii dau concerte, protipendada organizează donații, cetele de tineri se organizează pentru planificarea petrecerilor ce bat la ușă, școlerii chiuie de bucurie în apropierea vacanței, cu gândul la cadourile de la Moșu´, bunicile tricotează, esteticienii întineresc pieile tăbăcite peste vară, gospodinele coc, prăjesc și fierb, religioșii merg la biserică... Unele lucruri par a fi la fel, peste tot în Europa. Încă. Cu mici deosebiri, de la popor la popor, bătrânul continent nu se dezice de secularism și-și duce neamurile la biserică
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1481320612.html [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
-Eu, la al meu puișor, I-am gătit un viermișor! -Eu, am zburat pe căpițe Și am adunat bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și am găsit o firimitură!... Însă, una mai moțată Ciripi ușor mirată: -Vaai, eu nu sunt gospodină! Mă invită Vrăb la cină... Nu mă mânjesc pe gheruțe Căutând pe câmp grăunțe. -Cât ești de emancipată! Parcă nu ne-ai fi surată, Dar vezi să nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1480793450.html [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
Bisericuța lui Horea pentru a lua parte la masa creștină, organizată cu dragoste de localnici „din puținătatea lor materială și din generozitatea și din bogăția lor spirituală”. Însoțită de preoți procesiunea creștină s-a deplasat la Bisericuța lui Horea unde gospodine harnice și pricepute au pregătit la foc de lemne ospățul nelipsit de la hramurile din Oltenia. După ce au fost sfințite bucatele de către preoți, toți cei adunați aici au fost serviți cu sarmale, friptură, colivă, cozonac, ouă roșii, țuică și vin, pregătite
HRAMUL BISERICII IZVORUL TĂMĂDUIRII, OLANEŞTI, JUD.VÂLCEA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398523361.html [Corola-blog/BlogPost/347959_a_349288]
-
inferioară ("cel fudul nu e prost destul!"), cumva omul se identifică cu ce are și parcă îi crește stima de sine datorită lucrurilor pe care le are? Da. La ce este buna umilință? “Vreau să am o femeie frumoasă, deștepta, gospodina, poate chiar bogată și cât se mai poate de multe calități” este cât se poate de mercantilist, egoist chiar. O opinie (ori opintire?) fără umilință, măcar față de persoana însăși ce opinează nu este. Dacă s-ar vedea că fericirea constă
VORBIND DESPRE DRAGOSTE SI UMILINTA II de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 by http://confluente.ro/Vorbind_despre_dragoste_si_umi_valerian_mihoc_1364298869.html [Corola-blog/BlogPost/345412_a_346741]
-
spus că are o carte de poezii. Ne-a ... XIX. NUIAUA FERMECATĂ-ULTIMUL EPISOD, de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare. -Bună ziua la Ajun! -Tu ești, măi Tudorele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nu mă despart de ea niciodată. Și o aduse până în cameră, rezemând-o atent, ca să nu se îndoaie, cu vârful în tavan. ... Citește mai mult Tudorel începu colinda alergând din poartă-n poartă : bună ziua la Ajun, mâine la Crăciun!... Ieșeau gospodinele și-i dădeau bolindeți, alintându-l cu vorbe blânde și glumețe. Și traista...se umplea. Dar el nu mai avea răbdare. Alergă într-un suflet la casa învățătorului său din clasele primare.-Bună ziua la Ajun!-Tu ești, măi Tudorele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/n%C4%83stase_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
precum și Casandra Cantacuzino care s-a căsătorit cu Domnitorul enciclopedist Dimitrie Cantemir: „Era frumoasă și, zice-se, această indispensabilă calitate femeiască, era la ea floare la ureche pe lângă toate celelalte daruri cu care o înzestrase natura: deșteaptă, bună, miloasă, milostivă, gospodină, cultivată-ba chiar spun unii că învățată. Pentru Dimitrie Cantemir, cea mai demnă soție ce-și putea alege.” (ibid. p. 466) Nu putem să omitem nici alte grații princiare emblematice fără să le aducem o reverență aristocrată, Domniței Maria, fiica Voievodului
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
multe grajduri și cotețe, câinii în cuștile din preajma caselor, apoi livezi de prune, cireșe, mere, pere. De asemenea, admira ogoarele semănate cu cartofi, unde pe margini de ogoare erau semănate fire de bob, ori păstăi, cocoțate pe araci. Vedea cum gospodinele intră în grădină, să plivească straturi, ori să culeagă câte ceva pentru borșul de prânz: fire de ceapă verde, morcovi din cei mici, frunze de salată sau sfeclă. Dar nu asta urmărea el în mod deosebit, ci căuta să vadă dacă
COPIII DIN VECINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1491380653.html [Corola-blog/BlogPost/379962_a_381291]
-
timp de 8 ani. „Plăteam doar 200 de dolari pe lună” -, îmi povestește nea Mitică. În tot acest timp s-a înțeles foarte bine cu francezul care zilnic servea masa cu ei; doamna Nicole gătea foarte bine, fiind dintotdeauna o gospodină desăvârșită. Proprietarul era comunist convins și mereu îi spunea lui Dumitru Sinu: Noi nu suntem comuniști de ieri sau de azi! Noi am creat Camera Comunelor! Amicul meu îl asculta fără să-l contrazică, nu ducea lipsă de diplomație, ba
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
comod și gratis. Dar și cu alți prieteni: colegi de liceu, aflați la mare depărtare, unii chiar în alte zări ale lumii, sau prieteni virtuali, dar apropiați sufletește... ...Este ora nouă. Fac pauză, deoarece am și alte treburi, ca orice gospodină. Vase, mâncare, curățenie... și spălat, dar mașina automată își face treaba. Mă bate gândul să cumpăr o mașină de spălat vase... dacă scap și de astea, altă viață... timp mai mult pentru „serviciu”. Pe la ora unu, am terminat cu gospodăreala
RAPORT DE ACTIVITATE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Raport_de_activitate_stefana_ivanescu_1358681894.html [Corola-blog/BlogPost/342332_a_343661]
-
din toate? Miroase a ciorbă de miel și-a drob. Friptură numai ce trebuie pusă în cuptor. Toate sunt pregătite. Domnul Iepuraș a golit toate supermarketurile de cadouri legate cu fundițe roșii. Cutii și cutiuțe colorate. Fleacuri, nimicuri, gablonzuri. Aaaaa...gospodina a uitat sau n-a prea avut timp să meargă la biserică, să se spovedească, să se împărtășească. Ei și ce? Bărbatul și copiii să fie mulțumiți. Isus Cristos poate să mai aștepte sub giulgiul sau cernit, spălat pe picioare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ce_a_fost_de_spus_s_a_tot_spus_tablet_cezarina_adamescu_1334388570.html [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
timpul s-a micit și zilele noastre de naștere sunt tot mai rare urmărind pauzele dintre cuvinte (unele sunt prinse din loc în loc cu cârlige de rufe) cât de posesiv să fii când totul este deja pe net?! (până și gospodinele știu asta) ce nu este pe net nici nu există din anumite puncte de vedere șoptește alene o carte subliniată toată abandonată pe raft și pauza dintre rafturi începe din nou să fie standardizată după modelul Arhivelor Securității veți găsi
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/eugenia_taralunga_1472551959.html [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
așa cum ar trebui să fie într-o căsnicie. Că partenera nu-ți mai provoacă valuri de emoție, avânturi juvenile, dorințe sălbatice, e lucru știut, de mulți ani, poate decenii, dar, când te gândești la bunătățile ieșite de sub mânușița ei de gospodina, revii spăsit în patul conjugal și-n bucătăria la fel de conjugala, mulțumindu-i că există și că trudește pentru tine și odraslele voastre. Numai femeia știe ce eforturi face ca sa-si mulțumească zilnic omul și să nu-i fugă ochii în
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_cepei_prajite_tableta_cezar_cezarina_adamescu_1333792004.html [Corola-blog/BlogPost/359143_a_360472]
-
faptul că după ce înoată într-un râu printre ghețuri, îmbrăcat în piei și blănuri, DiCaprio iese la mal și își vede mai departe de fizicații (altceva nici nu prea are ce să joace) fără să se transforme în statuie - o gospodină cinstită i-ar da în cap regizorului cu rufele întinse iarna pe frânghie. Sau calul care galopează de-a dreptul în râpă, căzând ca o ghiulea: orice bidiviu din lumea asta frânează brusc în fața unei gropi sau unui obstacol de
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet by https://republica.ro/zreveneala-o-telenovela-animal-planet [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
casei ascuțea araci pe un butuc. Nici nu ne-a luat în seamă. Pe prispa csei...nicio mișcare. -Cred că nu ne-a auzit, a zis Marin. Hai, încă o dată! Și iar răcnirăm însunete de zurgălăi: „câțu-mâțu/întoarce pârțu’...” Atunci, gospodina ieși furioasă din casă și strigă din prispă către bărbatul ei: -Băă! Tu n-auzi ce strigă zăltații ăia la poartă? Omul lăsă ascuțitul aracilor și întrebă: -Ce strigă, fa? Femeia, furioasă, puse mâinile în șolduri, arătând spre poartă: -Ascultă-i
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427912939.html [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
gândind. Artemie se însurase doar pentru hirotonisire?! De ce nu-și alesese o femeie pe care s-o iubească? Întrebări superflue... Se însurase cu Marieta care se încadra în standardele impuse de tatăl său, natură tipic rural-tradiționalistă, pentru care nevasta era gospodina casei și desemnată perpetuării speciei. Doar față de bunica Geta, Vidu avusese o altă atitudine, copleșit de firea ei blajină, de echilibrul în tot ceea ce făcea, de totala devoțiune față de el și ai casei și, nu în ultimul rând, de iubirea
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1450596731.html [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
și încercând să-i descopăr formele de acum 20 de ani! Are un apartament aranjat cu gust, o bibliotecă elegantă în care observ numai cărți de colecție. Curățenie și ordine, impecabile. Îmi zic că unguroaicele sunt niște femei foarte bune gospodine și nu numai. Îmi vine să râd, când mă gândesc la un banc. ''Cică, dacă vrei o femeie bună la pat, dar și gospodină e bine să te însori cu o unguroaică. Dar dacă vrei una credincioasă e bine să
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_tineretea_vietii_george_safir_1331293170.html [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
cărți de colecție. Curățenie și ordine, impecabile. Îmi zic că unguroaicele sunt niște femei foarte bune gospodine și nu numai. Îmi vine să râd, când mă gândesc la un banc. ''Cică, dacă vrei o femeie bună la pat, dar și gospodină e bine să te însori cu o unguroaică. Dar dacă vrei una credincioasă e bine să-ți iei de nevastă o moldoveancă. Face moldoveanca niște pomeniri!'' Îi spun și ei de ce zâmbeam. Râdem împreună, cu subînțeles. E blondă originală, numai
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_tineretea_vietii_george_safir_1331293170.html [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
în carne și oase. O să redau un scurt fragment de dialog spontan și sincer: CORNELIA APOSTOL (IAMANDI) Reporter: Sărut mâna Cornelia! Bine te-am găsit! Te-ai înțelenit aici, la Ivești - Galați, ai o căsuță frumoasă, o curte ordonată, ești gospodină și mă bucur. Tu îți mai aduci aminte de colegii tăi de la liceu? Cornelia Apostol (Iamandi): Îmi aduc aminte de toți, cu drag. R: Ai o viață plină. Mi-ai spus că ești mulțumită de ea. De unde izvorăște această mulțumire
O LECŢIE VIE DE ISTORIE ŞI CULTURĂ DE MARE CLASĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1440592865.html [Corola-blog/BlogPost/362944_a_364273]
-
valori. Cu alte cuvinte numim entitate culturală modul cum comunicăm între noi verbal, vizual sau prin intermediul scrisului și cititului. Dar entitate culturală poate fi și o operă arhitecturală, chiar colibă de-ar fi, un fel de bucate preparat de o gospodină sau un vehicul oarecare. Toate sunt realizări ale oamenilor și pot avea caracter material sau spiritual. De regulă cultura este specifică regiunilor atât în limba vorbită cât și în specificul vestimentar, arhitectural sau gastronomic. Un om născut la munte diferă
EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1420806513.html [Corola-blog/BlogPost/350107_a_351436]
-
unei bănci, fie de o cofetărie, fie de un „second hand”. Totuși, ceva a scăpat de sub incidența schimbării. Pe strada Moților, la numărul 15, mai ființează un mic bar care și-a păstrat, oarecum, profilul. Pe vremuri, purta numele de „Gospodina” și era frecventat de activiștii Raionului de partid, aflat vizavi. Printre produsele care îmi făceau cu ochiul din galantar, se numărau două feluri de prăjituri: cu mere și cu nucă. Pentru mine, acest amănunt era nesemnificativ. Rar, când primeam câte
„O PRĂJITURĂ CU UN LEU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436280096.html [Corola-blog/BlogPost/368918_a_370247]
-
Printre produsele care îmi făceau cu ochiul din galantar, se numărau două feluri de prăjituri: cu mere și cu nucă. Pentru mine, acest amănunt era nesemnificativ. Rar, când primeam câte o bancnotă mototolită, de la tata, alergam într-un suflet la „Gospodina” și, cu nasul lipit de tejghea, îi ceream vânzătoarei: „Tanti, vă rog să-mi dați o prăjitură cu un leu!” Ioan CIORCA Referință Bibliografică: „O PRĂJITURĂ CU UN LEU” / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1649, Anul V
„O PRĂJITURĂ CU UN LEU” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1436280096.html [Corola-blog/BlogPost/368918_a_370247]