4,781 matches
-
-cu tine în gând -2016-Colecția Grai Românesc; Antologie de poezie românească ,,Literatura de ieri de azi și de mâine”-2016-Editura Liric graph - continui să public proză și poezie pe mai multe situri literare,(Cronopedia, Negru pe Alb, Însemne Culturale, Literatură, Grai Românesc, Dialoguri culturale ) și reviste: Confluențe Literare, Negru pe Alb, Taifas Literar, Castelul cuvântului. Referință Bibliografică: Maria Giurgiu / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate
MARIA GIURGIU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380153_a_381482]
-
cum e un jar! Iar straiele ÎI străluceau, ca-n Soare clasica zăpadă Că Petru, Iacov și Ioan, se căzneau ca să-L mai vadă ! Cu Proorocii Moise și Ilie, trimiși de TATĂL-Adonai ÎL ascultau cutremurați ce spune, prin tunătorul Divin grai : "Acesta este FIUL Meu, în Care am Binevoit Și de EL să ascultați, că-I Cel ales și Cel iubit !" Să ne dea DOMNUL Metanoia : care e, schimbarea minții Apoi schimbarea la față, ca inima, cum o au Sfinții ! Și
SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380204_a_381533]
-
10), Chișinău 2004 • Putin la Papa de la Roma. În: Magazin, Timișoara, ian. 2004 • Revenirea românilor la Roma. În: România Mare, Nr. 700-704, Buc. 2004 • Roma, Bizanțul și postcomuniștii. În: Vremea, București, 6 apr. 1996 • Românii și maghiarii la Limes. În: Graiul Maramureșului, Baia Mare 6-22 martie 1995; în: Totuși iubirea, Buc., mai 1996; în: Curierul Primăriei, Cluj-Napoca 1,1995,9-17 • România´s Transformation 1711-2003. În: The 27Th Annual Congress - ARA, Târgu Jiu, 3 iun. 2003; în: Lumina. Nr.4-5-6, Pancevo 2003; în
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
încrucișarea intereselor imperiale. Cu H. Hofbauer. Buc. 1989, 188 p. • Transition în România. În: The BAL Baloldali Alternativa Egyesülés, Budapest, 1 nov. 1997 • Unirea cu Roma - 1698 și 1998 - integrarea în Uniunea Europeană. În: România Mare, Buc., 16. Ian 1998; în: Graiul Maramureșului, Baia Mare, 17, 18 ian. 1998, • Unirea cu Roma a Românilor. În: Clipă, Nr. 672-4, Anaheim (SUA) 2004. Referință Bibliografică: Viorel ROMAN - GERMANIZAREA EUROPEI (2) / Viorel Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1679, Anul V, 06 august 2015. Drepturi
GERMANIZAREA EUROPEI (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380211_a_381540]
-
era ocupat cu școala, cu parohia, cu pământul. Faptul că am rămas fără mama a făcut ca eu și sora mea să fim foarte uniți. Ea nu a putut suporta să rămână fără mine. Când am venit acasă, își pierduse graiul de plâns și atunci tatăl meu mi-a zis: «Ori o iei și pe soră-ta, ori nu mai pleci nici tu.»... Firul poveștii continuă cu perioada liceului, absolvit la Beiuș, unde vedeai oamenii mergând la plug cu căruța, iar
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR DUHOVNICESC NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380177_a_381506]
-
dăruiră Providența, Existând Poet, iubind poeții, A luminat pe lume Eminența. Averile le-avea în suflet Și-mpovărat cu sine însuși, Era icoana dulcelui precuget, Izvor de lacrimă, purtându-și. În ochii mari se-nveșnicea Luceafărul, de sus, urcând, Eminescu -n grai se regăsea Mai melancolic, dulce gând. Și frageda eternitatea Sa Azi se preschimbă într-un lotus. În puritatea limbii, El e lacrima, Ce Eminescu o avea cu sine, totuși. Destinul de poet se-adeveri Senin să fie, ca văzduhul, Iubind
OMAGIU LUI EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380239_a_381568]
-
se îndrepte spre cântecul religios, știut fiind că, așa cum spunea un om al bisericii „Cântând te rogi a doua oară“ iar în privința muzicii ușoare, greu de suportat pentru unii, l-am citat pe Anton Pann: „Cântă măi frate române Pe graiul și limba ta Și, lasă cele străine Ei de a și le cânta“. Într-un alt articol „Religiozitatea lui George Enescu“ am căutat să le demonstrez unora care sunt de părere că „muzicianul nepereche“ al românilor a fost ateu, că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului au gândit și au simțit în frumoasa limbă românească, au militat pentru păstrarea și îmbogățirea ei, pentru
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
15 purtat între col. Gheorghe Matei și Rodica Subțirelu. Dan Liviu Mut oferă cititorilor la pagina 17 o nouă evocare a Țării Zarandului: Dimineți de altădată. Este amintirea unei zile din copilăria petrecută la Țebea, redată cu mult farmec în graiul locului. Pagina 18 aduce în atenția melomanilor personalitatea îndrăgitului interpret de muzică ușoară, Dan Spătaru, purtând semnătura lui Ionel Stoica. În acest număr mai puteți citi articole semnate de prof. dr. Corina Popescu, V. Greceanu, expert contabil, Speranța Ștefănescu, critic
CRONICA TIMPULUI NR. 24 – ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/94234_a_95526]
-
media elevată. Există un cuvânt mai presus de cuvânt! El e acela clădit de gândul ce peregrinează de la minte la inimă, - „clădit”, pentru că un cuvânt poate fi un castel de trăiri reale și levitații! Cuvântul mai presus de cuvânt înstelează graiul uman, cuvântul mai presus de cuvânt e traseu între om și pacea lui, înțelegerea omenească, iubirea omului, altruismul uman...! Dintre safirele limbii române, Adrian Ursu alege, spre a vorbi despre Majestatea Sa Regele Mihai I al României, cuvântul ziditor. Istoria
ADRIAN URSU. TRECE DE LA NOBLEŢEA UMANĂ LA CUVÂNTUL OMULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378216_a_379545]
-
încântată a fost și este Mariana Didu de poemele filozofice în proză dedicate de Constantin NOICA subtilităților inefabile ale limbii române, încât aproape că îl pastișează, ,,traducându-i’’ și ,,adaptându-i’’ multe concepte, sintagme memorabile și judecăți de valoare în graiul specific lirosofiei și erosofiei sale (a Marianei Didu). Jumătatea a doua a volumului ,,Poemele ființei’’ este constituită, în cvasitotalitatea sa, din creații poetice provocate de scrierile lui Constantin Noica. Ultimele 10-11 poeme ies de sub aripa atât de originalului sistem de
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
lui, căci un ucrainean, dar nu un român, a creat o impresionabilă peliculă documentară ce reflectă viața, obiceiurile și aspirațiile unui popor încercat de soartă, cu un destin tragic, dar care, în pofida vicisitudinilor vitregite ale istoriei sale, și-a păstrat graiul, tradițiile, identitatea și demnitatea națională. Astfel, sala festivă a Căminului Cultural din orășelul Crasna a fost arhiplină. Crăsnenii, împreună cu familiile, prietenii și oaspeții din Cernăuți, au venit să vizioneze pelicula documentară despre vestita lor Malancă, înveșnicită pe peliculă de regizorul
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
filmul „MALANCA DIN CRASNA” va putea fi vizionat în fiecare week-end în sala festivă a Căminului Cultural din s. Crasna, raionul Storojineț, pentru ca fiecare crăsnean să poată admira eroii, scenele spectaculoase, pentru a învăța să iubească la fel de mult tradițiile străbune, graiul, portul, ca în orice împrejurări să-și păstreze demnitatea națională, la fel ca românii rezistenți din „MALANCA DIN CRASNA”, care, în pofida vitregiilor sorții, și-au menținut cultura și identitatea națională, călăuziți de cuvintele identificatoare din tradiționalul spectacol al Malăncii: „NU
CRASNA – o oază a culturii româneşti [Corola-blog/BlogPost/93571_a_94863]
-
și bogata limbă românească, introducând în lexicon cuvinte de origine străină, e unicul, probabil, român, originar din s. Berestea, raionul Noua Suliță, care citește „ZORILE BUCOVINEI” „cu dicționarul în mână”, pentru a înțelege sensul și a pătrunde în seva dulcelui grai matern. Sincer vorbind, s-a pregătit intens și din timp de discuția noastră ce a decurs pe o notă filosofică de percepție a vieții, existenței și fericirii omului pe pământ, sosind cu un teanc de cărți ce atestă incontestabila afirmare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul 1985. După absolvirea liceului a fost învățătoare în satul natal, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont. 8 Treznea, localitate martir a neamului românesc: monografie Din noiembrie 2001 și până la pensionare a fost consilier la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Sălaj, ocupându-se, printre altele, de cultura scrisă. A consiliat peste
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
Craiului. Singuratica, pierduta în negura timpului Piatră a Craiului - adică a Dinastului ce va fi domnit pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-ar putea vorbi pe dată, dacă, purtători ai baghetei magice fiind, i-am putea dezlega limba, graiul din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
în gând și cu cele mai alese sentimente românești, noi - scriitorii hunedoreni, membri ai Asociației Scriitorilor din jud. Hunedoara și Colectivul de redacție al revistei „Ardealul literar“ - vă adresăm salutul nostru, cu prilejul mult așteptatei dumneavoastră sărbători întru spirit și grai românesc. De câțiva ani încoace știm și noi despre minunata săptămână de la începutul lunii lui Cuptor, trăită cu cele mai înalte sentimente de neam și grai, ce se desfășoară la Hamilton pe pământ canadian, dar pe atât de frumosul numit
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
literar“ - vă adresăm salutul nostru, cu prilejul mult așteptatei dumneavoastră sărbători întru spirit și grai românesc. De câțiva ani încoace știm și noi despre minunata săptămână de la începutul lunii lui Cuptor, trăită cu cele mai înalte sentimente de neam și grai, ce se desfășoară la Hamilton pe pământ canadian, dar pe atât de frumosul numit Câmpul Românesc, unind pe toți cei cu trăire spirituală românească din diaspora. O adevărată efervescență de cultură românească. Astfel, trăiți în bucurie, sentimentul de neam și
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
doilea” și „Generația X”, corespondențe speciale din Delta Dunării, de la cel mai cunoscut și apreciat critic de film din România, Irina Margareta Nistor; Ziua Limbii Române: „Despre limba română și distribuția ei geografică”, „Limbile înrudite cu română și vitalitatea lor”, „Graiuri românești și istoria limbii române”, „Influență altor limbi și neologismele”, „Elemente de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
și la Carapciu, raionul Hliboca, în frumoasa baștină a regretatului patriot român, poetului Vasile LEVIȚCHI, care, prin dragostea-i imensă față de tot ce respiră românește, a contribuit nemijlocit la trezirea națională, românii locali au demonstrat că își iubesc cu adevărat graiul matern - Limba Română a obținut statut de limbă regională. Ce-i drept, decizia hotărâtoare de a-și pune Graiul Matern la loc de cinste pentru a se bucura de aceleași drepturi ca și limba de stat, ucraineana, a fost adoptată
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
imensă față de tot ce respiră românește, a contribuit nemijlocit la trezirea națională, românii locali au demonstrat că își iubesc cu adevărat graiul matern - Limba Română a obținut statut de limbă regională. Ce-i drept, decizia hotărâtoare de a-și pune Graiul Matern la loc de cinste pentru a se bucura de aceleași drepturi ca și limba de stat, ucraineana, a fost adoptată încă cu un an în urmă, la sesiunea Consiliului Sătesc din 23 octombrie 2012. 10 deputați, prezenți în sală
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
această veche vatră străbună, unde majoritatea populației o constituie vorbitorii de limbă română, a implementat, printre primele în ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
ținut, Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor”, locuitorii ei demonstrând prin fapte concrete că își iubesc cu adevărat graiul, păstrează cu sacralitate memoria străbunilor și nu se înstrăinează de rădăcini. Or, focul dragostei față de neam și grai arde viu în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]