316 matches
-
cum ar │fi alfa-cuarțul, calcitul, cloritul, dolomitul, │magnezitul și flogopitul Denumirea chimică │Metasilicat de magneziu hidrogen Iesce │238-877-9 Formula chimică │Mg(3)[Și(4)O(10)][OH](2) Masa moleculară │379,22 Descriere │Pulbere ușoară, omogenă, albă sau aproape albă, │grasă la pipăit Identificare │ A. Absorbție IR │Valori de vârf caracteristice de 3 677, 1 018 │și 669 cm-1 B. Difracție raze X │Valori de vârf de 9,34/4,66/3,12 angstromi C. Solubilitate │Insolubil în apă și etanol
ORDIN nr. 192 din 19 februarie 2009 pentru modificarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438 / 295/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214606_a_215935]
-
cum ar │fi alfa-cuarțul, calcitul, cloritul, dolomitul, │magnezitul și flogopitul Denumirea chimică │Metasilicat de magneziu hidrogen Iesce │238-877-9 Formula chimică │Mg(3)[Și(4)O(10)][OH](2) Masa moleculară │379,22 Descriere │Pulbere ușoară, omogenă, albă sau aproape albă, │grasă la pipăit Identificare │ A. Absorbție IR │Valori de vârf caracteristice de 3 677, 1 018 │și 669 cm-1 B. Difracție raze X │Valori de vârf de 9,34/4,66/3,12 angstromi C. Solubilitate │Insolubil în apă și etanol
ORDIN nr. 302 din 7 mai 2009 pentru modificarea Normelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214617_a_215946]
-
cum ar │fi alfa-cuarțul, calcitul, cloritul, dolomitul, │magnezitul și flogopitul Denumirea chimică │Metasilicat de magneziu hidrogen Iesce │238-877-9 Formula chimică │Mg(3)[Și(4)O(10)][OH](2) Masa moleculară │379,22 Descriere │Pulbere ușoară, omogenă, albă sau aproape albă, │grasă la pipăit Identificare │ A. Absorbție IR │Valori de vârf caracteristice de 3 677, 1 018 │și 669 cm-1 B. Difracție raze X │Valori de vârf de 9,34/4,66/3,12 angstromi C. Solubilitate │Insolubil în apă și etanol
ORDIN nr. 14 din 20 martie 2009 pentru modificarea Normelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214616_a_215945]
-
unei categorii de calitate, indicații geografice sau denumiri de origine controlată; nu pot fi folosite cuvinte sau părți de cuvinte folosite în denumirea soiurilor de vin, precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Busuioacă, Busuioc, Galbenă, Golden, Noir, Negru, Grasa și altele. ... (6) Reprezentarea grafică a fructelor, arbuștilor sau pomilor fructiferi din cultura ori flora spontană sau a părților vegetale ale acestora ori a materiilor prime agricole din care au fost obținute băuturile prevăzute în prezentele norme tehnice, pe etichetă
NORME TEHNICE din 11 iunie 2009 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214158_a_215487]
-
unei categorii de calitate, indicații geografice sau denumiri de origine controlată; nu pot fi folosite cuvinte sau părți de cuvinte folosite în denumirea soiurilor de vin, precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Alba, Blanc, Busuioacă, Busuioc, Galbenă, Golden, Noir, Negru, Grasa și altele. ... (6) Reprezentarea grafică a fructelor, arbu��tilor sau pomilor fructiferi din cultura ori flora spontană sau a părților vegetale ale acestora ori a materiilor prime agricole din care au fost obținute băuturile prevăzute în prezentele norme tehnice, pe
NORME TEHNICE din 16 iunie 2009 privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214165_a_215494]
-
grase" erau produse de fapt de industria comunitară, pe lângă cele exportate în Comunitate din anumite țări în cauză. Totuși, numai diametrul lor mare le distinge de granulatele clasice. Nu există motive să se afirme că costul de producție al granulatelor "grase" este mai ridicat sau că aceste produse au fost vândute la o valoare suplimentară în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, s-a concluzionat că nu există nici un motiv ca granulatele "grase" să se considere ca fiind un tip de
jrc5675as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90845_a_91632]
-
se afirme că costul de producție al granulatelor "grase" este mai ridicat sau că aceste produse au fost vândute la o valoare suplimentară în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, s-a concluzionat că nu există nici un motiv ca granulatele "grase" să se considere ca fiind un tip de produs distinct. (122) Anumiți producători-exportatori au reafirmat cererea lor de ajustare cu privire la diferența de calitate a produsului lor. Totuși, nu s-a adus nici o dovadă în sprijinul acestei cereri. În plus, s-
jrc5675as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90845_a_91632]
-
N-acilici de ulei de canola cu 3-amino-N-etil-N,N-dimetil-1-propanaminiu Agent antistatic/agent de condiționare a părului Capparis Spinosa Extract este un extract din muguri și boabe de caper, Capparis spinosa, Capparidaceae Calmant/agent de protecție a pielii Caprae Butyrum este substanța grasa semisolidă recuperată din laptele de capră Agent de întreținere a pielii/emolient Substanțe prezente în stare naturală, lapte de capră Agent de întreținere a pielii N,N-bis(2-hidroxietil)decan-1-amidă Agent antistatic/agent de reglare a vâscozității/agent de ameliorare
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Grasa de Cotnari este un soi de viță de vie tipic românesc, cultivat în România încă din secolul al XV-lea. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cilindroconici, uneori ramificați, cu boabe dese și nomogene, de culoare galben-verzuie, cu pete ruginii pe
Grasă de Cotnari () [Corola-website/Science/302290_a_303619]
-
la Pietroasele este Tămâioasă românească, varietatea locală fiind cea mai aromată dintre soiurile tămâioase produse în țară, profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în amestec cu cea de cocs) cocsifica, ca urmare este folosită la producerea cocsului, valorificare mult mai valoroasă decât prin ardere. Huilele slabă și antracitoasă au puține volatile, sunt greu de ars. Antracitul este cel mai vechi cărbune, datând din
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
românești, un brand național și internațional. În 2007, vinurile albe au deținut o cotă de 67,5% din piață iar vinurile roșii 32,3% din piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
formă de dioxid de carbon pe cale pulmonară sau renală, restul fiind metabolizat, generând radicalul liber al triclormetilului. Aproximativ 67% din doză absorbita este excretata în 24 de ore. Tetraclorura de carbon este cunoscută în primul rând că hepatotoxic, determinând degenerescenta grasă acută a ficatului, consecutiv blocării formării și eliberării lipoproteinelor de joasă densitate. Radicalii liberi formați determina peroxidarealipidelor, formarea de legături covalente cu structurile hepatice, alterând procesele energetice și sinteză proteinelor, cu lezare hepatică. Alcoolii de tip etanol și metanol cresc
Tetraclorură de carbon () [Corola-website/Science/325988_a_327317]
-
producția. La momentul respectiv, camembert-ul a fost definit ca „o brânză cu pasta moale scursă, nepresată, nemalaxată, ușor sărată, cu crustă de mucegai, cu formă rotundă, cu greutatea maximă de , cu diametrul de , cu un conținut de substanță uscată grasă mai mare decât 38%, preparată din lapte de vacă pur și produs în Normandia inferioară.” Totuși, Curtea de Apel din Orléans a statuat în 1926 ca numele „camembert” a devenit o denumire generică, trecută în domeniul public. Denumirea de origine
Camembert () [Corola-website/Science/334954_a_336283]
-
Onofrie Pârgariu, Pafnutie Zoritu, zis Herghelegiul, Didi Sfiosu, Oaie Seacă, Jupânu, Vergiliu Dinică, un Adamiță Dandanache al zilelor noastre, Erotida, Maidaneza, "făcută numai din draci și din lipici și din fățărnicie, cu un zâmbet perfid, incitant și răscolitor", și Marea Grasă, "două clopote ale aceluiași păcat"... Un captivant roman cu inserții autobiografice, cu personaje ale zilelor noastre, prinse în vasta arenă în care se caută echilibrul între pâine și circ, între cinism și povestea de dragoste, între deziluzie și speranță. O
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
de litru) și o sticlă rom de casă de 0,5 litri, potrivit alba24.ro. Din pivnița de consum s-au luat 20 de sticle "Riesling de Românești" (producția anului 1937), 20 din "Muscat de Dobrovăț" (din 1936), 20 din "Grasa de Cotnari" (1936), 20 din "Profiriu de Dobrovăț" (1937), 20 din "Pelin de Segarcea" (1937), 15 din "Burgogne Românesc" (1937), 15 din "Cabernet de Rușețu" (1937) și 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat și
Paștele la Casa Regală. Meniul unei mese de sărbătoare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103062_a_104354]