1,000 matches
-
1 de alt neam și 2 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 6.062 ortodocși (61,69%), 1.750 mozaici (17,80%), 1.385 romano-catolici (14,09%), 369 evanghelici (luterani) (3,75%), 245 greco-catolici (2,49%), 5 reformați (calvini), 3 unitarieni, 3 armeno-catolici, 1 armeno-gregorian, 1 fără religie (liber-cugetători) și 2 de religie nedeclarată. Ca urmare a încheierii Tratatului româno-german prin care locuitorilor germani ai României li se permitea să emigreze în Germania, majoritatea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
și romi (7,78%). Pentru 4,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,36%), dar există și minorități de reformați (9,06%), penticostali (3,84%), baptiști (2,89%) și greco-catolici (1,05%). Pentru 4,16% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Comuna Gilău, Cluj () [Corola-website/Science/300331_a_301660]
-
și culturală este foarte mare în localitate . Conform recensământului din 2002 majoritatea locuitorilor sunt Reformați(812 adică 51,32%), dar mai sunt și minorități de Ortodocși (659 adică 41,68%), Penticostali (84 adică 5,31%), Romano-Catolici(14 adică 0,89%), Greco-Catolici (13 adică 0,82%), iar 43 nu au dorit să-și declare religia sau sunt persoane non-religioase.
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Győr-Moson-Sopron, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, sătul Fertőendréd avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de greco-catolici (%), persoane fără religie (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Fertőendréd, Győr-Moson-Sopron () [Corola-website/Science/332169_a_333498]
-
clar și au fost limitate, ei putându-se adresa în chestiunile legale direct curților de justiție austriece de orice nivel. Biserica „Unită” de Rit Răsăritean a fost redenumită „Greco-Catolică”, punând-o astfel pe picior de egalitate cu Biserica Romano Catolică. Greco-catolicii au reușit în aceste condiții să creeze, și cu ajutorul autorităților austriece, mai multe seminare și să-și aleagă un mitropolit. Toate reformele au fost acceptate cu greu de către aristocrația locală, dar au fost primite foarte bine de majoritatea populației, atât
Regatul Galiției și Lodomeriei () [Corola-website/Science/319632_a_320961]
-
o criptă cu 140 de locuri de înmormântare. Biserica a fost restaurată pentru prima dată în 1775, alte restaurări având loc în 1831, în 1943, în 1970, iar cea mai recentă în anii 2005-2006. În anul 1956 credincioșii și preoții greco-catolicii au organizat în fața bisericii unul dintre cele mai mari proteste anticomuniste. Scopul acțiunii, la care au participat mai multe mii de credincioși, a fost acela de a demonstra că este neadevărată afirmația că Biserica Română Unită a încetat să existe
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
satelor Giurtelecu Hododului și Motiș, fără efect.”. De înțeles că în contextul acelor operațiuni militare, o „coloană de nord” a armatei române pornise de la Cehu spre Supuru de Jos, ocupând pas cu pas terenul din față. La 1908, erau 1400 greco-catolici in Giurtelecu Hododului. Construcția bisericii având hramul Adormirii Maicii Domnului a început în 1946 și s-a terminat în 1970. Potrivit Recensământul populației din 2002 (România), cei 816 locuitorii erau: După limbă:
Giurtelecu Hododului, Satu Mare () [Corola-website/Science/301764_a_303093]
-
un deceniu În Închisorile sovietice, deci În cunoștință de cauză, autorul mărturisește că În Închisoare singurii care au rezistat spălării pe creier și care nu au trădat au fost cei cu o identitate religioasă sau națională puternică, precum naționaliștii baltici, greco-catolicii ucraineni, penticostalii sau cel mai bun prieten din Gulag al lui Sharansky, rusul ortodox Volodea Porea, care a făcut greva foamei, (ca și Sharansky), pentru că i s-a confiscat Biblia. „Cei care și-au păstrat un simț al valorii istoriei
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
1947, printr-o linie de tramvai electric. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 5.281 locuitori, dintre care 5.229 români, 32 țigani, 13 germani, 4 maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.798 ortodocși, 454 greco-catolici, 11 romano-catolici, 7 luterani, 7 baptiști, 4 reformați ș.a. Biserica a fost construită din piatră și cărămidă între anii 1725-1758 pe cheltuiala episcopului greco-catolic Petru Pavel Aron de la Blaj. Edificiul a fost realizat în stil baroc, ca sursă de inspirație
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
rit ortodox să frecventeze alte filii înființate în satele din jur și în Avrig. "Reactivată" după anul 1944, filia ortodoxă apare ca fiind administrată de Vladimir Roadedeal iar în anul următor de I.Boiu. Chiar dacă Valeriu Florianu era un fervent greco-catolic este interesant de menționat existența unei ciorne a unui memoriu semnat de 251 de racoviceni în frunte cu Valeriu Florianu având ca dată 20 februarie 1939, prin care se cerea Consistorului blăjean construirea unei case parohiale în localitate cu specificația
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice a declarat ca monumente istorice mai
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Alte persoane s-au declarat: ruteni (3 persoane), polonezi (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,35%), dar existau și romano-catolici (2,45%), mozaici (1,15%) și evanghelici\luterani (0,85%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (5 persoane).
Comuna Todirești, Suceava () [Corola-website/Science/302005_a_303334]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (%), romano-catolici (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Bánhorváti () [Corola-website/Science/313931_a_315260]
-
respectat de către conaționali. În calitate de vicepreședinte al Fundației Mitropolit Alexandru Șterca-Șuluțiu din Blaj, toate recomandările sale pentru continuarea studiilor erau onorate, la fel erau tratate și recomandările către Comitetul Fundației Emanoil Gojdu. A protestat ferm împotriva încercării de încorporare a românilor greco-catolici din Budapesta, în parohia greco-catolică maghiară de Muncaci, reușind să fie puși sub jurisdicția Episcopiei Române unite din Oradea. Deși înalt funcționar de stat, a rămas împreună cu toți membrii familiei sale români devotați în ciuda interdicțiilor de tot felul impuse prin
Ioan Mezei Câmpeanu () [Corola-website/Science/328791_a_330120]
-
a fostului comitat Abaúj-Torna a devenit parte a regiunii Košice din Slovacia independentă. În 1910, populația comitatului era de 202.288 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 118.179 erau romano-catolici, 42.728 reformați, 20.089 greco-catolici, 14.251 israeliți și 6.832 evanghelici luterani. În 1941, populația comitatului era de 226.861 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 140.377 erau romano-catolici, 45.384 reformați, 22.476 greco-catolici, 14.764 israeliți, 4
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
728 reformați, 20.089 greco-catolici, 14.251 israeliți și 6.832 evanghelici luterani. În 1941, populația comitatului era de 226.861 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 140.377 erau romano-catolici, 45.384 reformați, 22.476 greco-catolici, 14.764 israeliți, 4.773 evanghelici luterani, 339 ortodocși, 116 baptiști și 55 unitarieni. La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Abaúj-Torna" (Abov-Turňa) erau următoarele: Orașele Füzér, Szikszó, Gönc și Abaújszántó se află în prezent în Ungaria.
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
datează de la 1598 și era din lemn. Astăzi există două locașuri de cult, unul aparținând Bisericii Ortodoxe, iar celălalt Bisericii Greco-Catolice. Recensământul din 2002 arată că, din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 sunt ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Astăzi există o
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de 543 de mărinani, 537 erau greco-catolici, unul era ortodox, iar cinci erau de religie mozaică. În 1880, găsim în Marin 475 de români, nouă maghiari, un german și 12 persoane cu limbă maternă necunoscută. După religie apar 488 de greco-catolici și nouă israeliți. În anul 1900, din cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
german și 12 persoane cu limbă maternă necunoscută. După religie apar 488 de greco-catolici și nouă israeliți. În anul 1900, din cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cele 577 de persoane 561 sunt de naționalitate română, iar 16 de naționalitate germană; după religie sunt 561 de greco-catolici și 16 israeliți. În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În anul 1910 populația Marinului este de 702, după cum urmează: 689 români, un maghiar, 12 germani; 689 greco-catolici, un reformat, un evanghelic și 11 israeliți. Din cei 913 mărinani, care formau populația satului în anul 1930, trei sunt ortodocși, 899 greco-catolici, un romano-catolic și 10 mozaici. În recensămintele care au urmat, centralizările s-au făcut pe total comună, iar în perioada comunistă nu apar informații cu privire la religia cetățenilor chestionați. În aprilie 1940, în Marin apar 1199 de români și 10 evrei
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
1948 al statului comunist Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, iar bunurile ei au fost trecute fie în proprietatea statului, fie în proprietatea Bisericii Ortodoxe. În aceste condiții mărinanii au devenit ortodocși în majoritate covârșitoare. Greco-catolicii din Marin au fost nevoiți să activeze în ilegalitate timp de 41 de ani. Ei erau în majoritate credincioși terțiari din Ordinul al III-lea Franciscan, înființat de preotul Miron Biluca. Biserica greco-catolică din Marin a dat și un preot
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
În 1996 a fost sfințit locul pentru construcția unei noi biserici, iar pe data de 21 noiembrie 1998 a fost sfințită biserica unită din Marin, cu hramul “Intrarea în Biserică a Preacuratei Fecioare Maria”. De menționat faptul că, deși reapariția greco-catolicilor în anii ‘90 a fost privită cu rezerve și chiar cu ostilitate de către unii săteni, ulterior relațiile enoriașilor din cele două culte au intrat în normalitate. Adică ajutor, colaborare și respect reciproc. La multe evenimente, slujitorii altarului de la cele două
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cele 1.199 de persoane cu domiciul stabil în Marin sunt în totalitate de naționalitate română. Statisticile din anul 2002 consemnează și religia populației stabile din Marin; din totalul de 995 de cetățeni (populație stabilă) - 895 ortodocși (89,9%), 97 greco-catolici (9,8%), doi baptiști (0,2%) și un penticostal (0,1%). Cea mai veche mențiune scrisă despre învățământul din Marin este din anul 1830, când aici exista o școală confesională greco-catolică, cu o singură sală de clasă. Cu siguranță, începuturile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de maghiari (10,3%) și romi (2,51%). Pentru 9,04% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,19%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), reformați (5,18%), greco-catolici (4,52%), penticostali (3,59%) și martori ai lui Iehova (1,14%). Pentru 9,54% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Primarul ales în data de 8 mai 2011 este Cătălin Cherecheș, din partea PNL pe listele USL. La alegerile
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]