999 matches
-
1,37%). Pentru 8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane. Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
de maghiari (24,79%) și romi (6,22%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (59,3%), dar există și minorități de reformați (16,99%), romano-catolici (7,92%), greco-catolici (5,14%) și adventiști de ziua a șaptea (1,96%). Pentru 5,76% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc" (traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
minorități sunt cele de maghiari (16,37%) și romi (3,5%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,49%), dar există și minorități de reformați (13,42%), greco-catolici (5,06%), romano-catolici (3,2%) și penticostali (2,16%). Pentru 4,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația localității a evoluat astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea: " Hărți " " Street
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
12%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (14,71%) și romi (4,07%). Pentru 6,99% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,07%),cu minorități de reformați (12,06%), greco-catolici (3,19%) și romano-catolici (1,29%). Pentru 7,09% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Municipiul Aiud este înfrățit cu următoarele localități:
Aiud () [Corola-website/Science/296991_a_298320]
-
7%) și romi (3,3%). Pentru 6,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de romano-catolici (5,34%), reformați (4,09%), penticostali (2,58%), greco-catolici (1,45%) și baptiști (1,37%). Pentru 6,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
26%), germani (2,27%) și romi (2,19%). Pentru 5,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (35,53%), ortodocși (31,72%), reformați (19,52%) și greco-catolici (5,76%). Pentru 5,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Numărul locuitorilor în ultimele două secole se prezintă astfel: în anul 1789 - 7.823 locuitori, 1820 - 11.055, 1830 - 11.284, 1870 - 12.754, 1880 - 12.523, 1890
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
de maghiari (23,21%) și romi (6,29%). Pentru 4,44% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,69%), dar există și minorități de reformați (16,97%), romano-catolici (5,34%), greco-catolici (3,31%), penticostali (2,02%), adventiști de ziua a șaptea (1,15%) și martori ai lui Iehova (1,13%). Pentru 4,66% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
78,26%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,27%) și maghiari (6,32%). Pentru 6,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,27%), dar există și minorități de greco-catolici (13,24%), reformați (4,14%), romano-catolici (2,81%), baptiști (1,59%) și penticostali (1,11%). Pentru 6,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gemă
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
31%). Pentru 8,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,99%), dar există și minorități de romano-catolici (7,11%), penticostali (2,05%), reformați (1,3%), baptiști (1,23%) și greco-catolici (1,15%). Pentru 9,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datorită tradiției multietnice și multiconfesionale, Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România. Astăzi, circa 80,6% din timișoreni se declară ortodocși
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
lună o slujbă este realizată și în limba germană. Una dintre cele mai vechi biserici a românilor din Târgu Mureș este Biserica Bob, cunoscut și sub denumirea "Biserica de Piatră", ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
În 1750 românii catolici au primit o parcelă de la oraș în urma intervenției călugărului iezuit József Balogh. Cu ajutorul economic al unui comerciant român a fost ridicată aici o biserică de lemn. În 1792, după ce vechea biserică arsese într-un incendiu, episcopul greco-catolic Ioan Bob a acordat sprijinul material necesar pentru ridicarea unui lăcaș de cult din cărămidă în stil baroc, devenind astfel ctitorul bisericii, așa cum o demonstrează și inscripția aflată deasupra ușii. Lucrările au fost conduse de János Topler. Reprezentanții Școlii Ardelenești
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
89,79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,05%) și romi (1,4%). Pentru 6,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,82%), dar există și minorități de greco-catolici (1,94%), baptiști (1,04%) și evanghelici-luterani (1,01%). Pentru 6,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
de maghiari (8,75%) și romi (6,6%). Pentru 6,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,7%), dar există și minorități de reformați (6,39%), penticostali (4,3%), greco-catolici (4,14%), romano-catolici (1,67%) și baptiști (1,04%). Pentru 6,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Activități economice principale: extragerea sării, industria chimică anorganică, fermentarea tutunului. Alte activități economice: construcții civile și industriale, agricultură, confecții îmbrăcăminte, comerț
Ocna Mureș () [Corola-website/Science/297033_a_298362]
-
de maghiari (15,27%) și romi (1,01%). Pentru 7,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,62%), dar există și minorități de reformați (9,73%), romano-catolici (4,6%), greco-catolici (4,36%), penticostali (2,49%) și baptiști (1,11%). Pentru 7,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Clujul s-a dezvoltat din punct de vedere demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Lorena, Alsacia. Lor li se alătură maghiari, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială. Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,39%), cu o minoritate de romi (3,92%). Pentru 3,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (5,62%), penticostali (3,63%), baptiști (2,93%) și romano-catolici (1,7%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Forotic, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301083_a_302412]
-
Marga“. La 1470 se pomenește de un Iacob de Marga, comandant domn al fostei cetăți a Severinului. Unirea din 1700 a ajuns până la Marga care n-a primit-o, așa că Marga era și parohie de graniță confesională între ortodocși și greco-catolicii din parohia Băuțarul Inferior. În timpul Revoluției de la 1848 satul a fost incendiat. Satul a avut biserică de lemn, amintită în 1757, când erau 50 de case, iar în 1774, 180 case. In 1782 parohia avea doi preoți și filie. Biserica
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
sunt cele de romi (24,29%) și maghiari (1,02%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,86%), dar există și minorități de baptiști (5,69%) și greco-catolici (4,81%). Pentru 5,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În sat există 2 biserici ortodoxe, din care doar una (fosta Biserică Greco-Catolică) e folosită de clericii ortodocși, cealaltă fiind transformată în mănăstire de călugări. Există deasemeni o
Comuna Vărădia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301100_a_302429]
-
Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice a declarat ca monumente istorice mai
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
minorități sunt cele de maghiari (3,94%) și romi (2,79%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (10,91%), greco-catolici (3,87%) și baptiști (2,56%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Jamu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301332_a_302661]
-
care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată masiv de germani, Cerneteazul a rămas un sat românesc în care celelalte minorități nu au atins o pondere prea mare sub stăpânirea austro-ungară. Astfel, odată cu primele recensăminte moderne, precum
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
minorități sunt cele de maghiari (10,32%) și romi (2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
În Șipet, primii ortodocși au trecut la ritul greco-catolic în 1863, pe fondul foametei care a avut loc în acei ani. Cu toate acestea, doar 10-15% dintre credincioși au trecut la unire.La recensământul religios din 1869 erau 181 de greco-catolici dintr-o populație de 1.612 locuitori. În secolul XIX, datorită unei insuficiențe acute de teren arabil, localnicii erau nevoiți să-și suplimenteze veniturile cu alte activități. Ei s-au orientat spre creșterea oilor - obicei mai puțin obișnuit în câmpiile
Hitiaș, Timiș () [Corola-website/Science/301367_a_302696]