358 matches
-
dintâi Paul Zaiafopul. S-a observat că gustul pentru formele vechi ale comicului este și „gustul pentru burlesc și caricatură, pentru tehnica paiațeriei și a oricărei modalități a teatrului popular”<footnote I.Constantinescu, op. cit., p. 70. footnote> , Caragiale aparținând mimus-ului greco-latin. Acestor idei li se mai poate adăuga aceea că însuși Caragiale întrebuințează în locul termenului „personajele” pe acela de „oamenii dramaturgului” sau „păpușile lui”<footnote I. L. Caragiale, Oare teatrul este literatură?, în op. cit., p. 317. footnote>. Înrudirea comediei caragialești cu mimus-ul
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Stilistic, se Înregistrează pe această filieră ceva paradoxal: o nostalgie a clasicului. Un neoclasicism „frenator”, oarecum compensatoriu pentru excesele modernității, coexistă, Într-unul și același autor, Într-una și aceeași operă, cu forme de o modernitate radicală, devastatoare. Recuperarea mitologiei greco-latine pe toate meridianele „noului stil” poate să surprindă un ochi neavizat. Nu vom face aici și acum inventarul temelor, motivelor și personajelor, invarianților stilistici care invadează literatura și arta de după 1900. După cum nu face obiectul cărții noastre o analiză a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mai străin acestei firi ironice decât Înregimentarea În ceea ce s-a numit „estetismul de gheață” al școlii franceze. Wilde poate fi orice altceva, dar nu prizonierul formulei definitive, al normei necruțătoare - adică al Încremenirii. În fapt, evoluția sa dinspre clasicismul greco-latin spre romantismul târziu, resimțit atât de puternic În poezie, spre „parnasianismul” ironic din teatru, până la modernismul acut din confesiunile epistolare ce culminează cu De profundis descurajează, cu argumente solide, o astfel de ipoteză. Dar ceea ce-l derutează până la totala confuzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
geniul uneia sau mai multor culturi europene, rămânând ele înseși și continuând să creeze în spiritul neamului lor. (Ce a însemnat geniul spaniol pentru Corneille, cel italian pentru Ronsard sau Sa de Miranda, cel englez pentru Voltaire și romantici, cel greco-latin pentru Goethe, cel german pentru romanticii anglo-saxoni - sunt lucruri bine știute). Dar când națiunile în întregul lor încearcă (sau sunt silite) să imite una sau alta din țările europene, împrumutînd sisteme de gândire și de guvernământ - atunci ori naufragiază, ori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a simțurilor” pe care o trăiește bărbatul aproape sexagenar, pe care „a avut norocul” (precizează el, autoironic!) să-l cunoască la timp! Deși ajuns oarecum la „vârsta filosofiei”, înclină mai mult spre un hedonism păgân venind de undeva din lumea greco-latină. Hedonismul ar fi, spune P.H.L., un fel de exacerbare a plăcerii, ce nu exclude, totuși, un anume control rațional, astfel încât plăcerea să nu fie urmată de neplăcere. Ar fi cel mai la îndemână și mai „comod” principiu. Să văd mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Jack Kerouac, scris în 1951 și publicat în 1957. 168 În limba latină, "bucură-te de ziua de azi". Înțelesul expresiei este că fiecare zi trebuie trăită ca și cum ar fi ultima. Tema lui carpe diem este una recurentă în literatura greco-latină. 169 Interviu cu Marcel Carné în Radio-Ciné-Télé, 11 noiembrie 1958. Liga pentru Independența Vietnamului. A fost o mișcare comunistă revoluționară de eliberare națională înființată de Ho Și Min în anul 1941, pentru a câștiga independența Vietnamului față de Franța, cât și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de Nicolae Liu. Iași: Junimea, 1981, 359 p. (Eminesciana 25) * TODORAN, Eugen. M. Eminescu: epopeea română. Iași: Junimea, 1981, 400 p. (Eminesciana 26) * DRĂGAN, Mihai. Mihai Eminescu. Interpretări: vol. 1. Iași: Junimea, 1982, 264 p. (Eminesciana; 27) * Eminescu și clasicismul greco-latin. Studii și articole. Ediție îngrijită, prefață, note, bibliografie, indice de Traian Diaconescu. Iași: Junimea, 1982, 293 p. (Eminesciana 28) * AVĂDANEI, Ștefan. Eminescu și literatura engleză. Iași: Junimea, 1982, 184 p. (Eminesciana 29) * POPA, George. Spațiul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și o ironie terapeutică prin care începe deja să prindă contur o geografie simbolică absolut inimitabilă, în centrul căreia se poate localiza "Cetatea Putreziciune". Viziunile fantaste ale poetului sunt mai întâi umplute cu elemente descinse direct din bestiarul autohton ori greco-latin și din bogata floră taumaturgică (Vasiliscul cel bun, cârtița devenită solul preferat al actantului, melcul Adeodatul, miliardele de pureci care "puiesc" în praful de stele, pelicanii apți a vedea înăuntrul lazaretului, cei Trei frați pătați, plecați ca să moară "Pe luna
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
al Călăuzei, al Salvatorului. Prin aceste personaje simbolice se exprimă viziunea coerentă și completă a unui destin colectiv. În jurul lor se manifestă, prin accese puternice, emoția, așteptarea, speranța, adeziunea. În concluzie, aimîndoi sînt eroi în sensul pe care vechiul mit greco-latin îl atribuia acestui Icrmen... Dar sînt eroi puși sub semne diferite, dotați cu însușiri contradic-lorii, chemați să îndeplinească funcții diferite. Unul este eroul normal, celălalt este eroul excepțional. PATRU MODELE Erou normal, erou excepțional... Ne aflăm, în acest caz, la
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
se servește de procedee generale; despre acestea se va discuta, în funcție de proiectul personal de scriitură (de scopul și de finalitatea lui). Capitolul 1 Descrierea ornamentală Originea descrierilor pe care le calificăm drept ornamentale trebuie căutată, cu precădere, în literatura romanescă greco-latină și în epopee. [...] studiind descrierea epopeilor grecești, constatăm că în ele se pune accentul, în cvasitotalitate, pe obiectele al căror caracter ornamental și estetic deosebit este afirmat și subliniat. R. Debray-Genette, 1980, p. 296 Dacă vorbim despre ceea ce aduc nou
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fie pregătită prin alte elaborări teoretice. Din analiza pe care o întreprinde asupra trecutului, Ghibu aprecia că, datorită condițiilor istorice în care a trăit, poporul român n-a cunoscut o integrală încadrare în cultura europeană. Un contact masiv cu cultura greco-latină, cu filosofia clasică a antichității, ar fi îngăduit poporului român să treacă el însuși printr-o perioadă de Renaștere, putîndu-se integra "normal" în cultura Occidentului. O astfel de "renaștere" ar fi permis, mai întîi, constituirea, în spirit național, a unor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dar gratuită, atâta vreme cât aveau spectacolele din arenă să-i amuze, "fast-food și distracție" s-ar putea referi la oamenii din toată lumea care au cedat tentației Coca-Cola și MacDonald's și tipului de amuzament oferit de industria culturală. Dacă din Antichitatea greco-latină am preluat ideea de sistem politic, conceptele de bază ale filosofiei, înțelesul termenului de tragedie și idealul de frumusețe, Evul Mediu pare a fi acela care le pro-blematizează. Potrivit lui Umberto Eco, "Evul Mediu reprezintă sursa tuturor problemelor noastre arzătoare, de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
faptului că diverse culturi au obiceiuri diferite de a transcrie numele proprii de persoane sau de localități. În general, În acest caz este bine să consultăm Îndreptarele ortografice și de punctuație ale limbii române, care au liste privind transcrierea numelor greco-latine sau din alte limbi, conform adaptării tradiționale. Orașul Haga, de pildă, unde se află faimosul Tribunal Internațional, se ortografiază În diferite feluri: Den Haag, The Hague, La Haye sau L’Aja! Varșovia este transcris Warsow, Warshawa etc. • Să fim foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
suflet”. Titlul Coenaesthesicon face trimitere la sinteza lumii sub semnul esteticului, jocul livresc al etimoanelor grecești continuând în Aionios, care sugerează eternitatea. Titlul altei cărți, Eudaimonia, are similitudini cu grecescul eudaimon („norocos”), culegerea cuprinzând poeme ce invocă personaje ale Antichității greco-latine în poemele Către Aurora, Către Tais. Poetul tinde spre cunoaștere metafizică, cultivând tragicul existenței perceput în note expresioniste. El creează o geografie spirituală, lipsită însă de coerență, de vreme ce viziunea se întemeiază pe imagini poetice disparate. Se simt influențe mai cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
o limbă mult deosebită de cea a originalelor), apoi cultivată și răspîndită de filozofii arabi, iar comentariile acestora, traduse în latină, au devenit cunoscute europenilor, ceea ce a inițiat apoi -mai ales prin Renaștere și prin umanism− o valorificare a antichității greco-latine ca bază pentru dezvoltarea europeană în sens modern. Se poate constata, de aceea, că traducerea operelor filozofice repre-zintă nu numai o necesitate a comunicării interumane, dar și o necesitate a înseși perenității operelor filozofice și a evoluției gîndirii filozofice. Din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asemenea situație favorizează traducerea textelor filozofice, nu numai din greacă într-o limbă europeană modernă, ci dintr-o astfel de limbă în alta. În cazul limbii germane, situația este diferită, deoarece, pe de o parte, aceasta a preluat elemente terminologice greco-latine ce se pot regăsi și în alte idiomuri europene, dar are și multe constructe realizate pe terenul ei, iar, pe de altă parte, fiecare dintre aceste idiomuri are o relație specială cu această limbă, în sensul că acceptă sau nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a Nathaliei Sarraute și a altor reprezentanți ai Noului Roman. Încă de la începuturile artei apar caractere ce vor individualiza, la timpul lor, stilul realist și, cu specificările și rezervele de rigoare, se poate vorbi de un r. primitiv, preistoric, oriental, greco-latin, medieval, cu atât mai mult de un r. al Renașterii, al clasicismului și al romantismului. Promotorii mișcării romantice franceze de la mijlocul secolului al XIX-lea își revendicau ca precursori, între alții, pe Scarron, Diderot, Balzac, Stendhal, Dickens. Totuși, atributele existenței
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Magazinului istoric, și nu ale exigențelor științifice, academicianul D.M. Pippidi a preferat să-și dea demisia. Fapt și mai remarcabil: întregul colectiv al acestui volum s-a solidarizat cu șeful său. Acad. Pippidi o autoritate internațional recunoscută în domeniul epigrafiei greco-latine n-a acceptat, și spre onoarea sa, rolul de activist istoric pur propagandistic. Soarta tot mai precară a o serie de valoroase publicații literare și științifice, subminate, dezorganizate, nepopularizate, abia tolerate, dovedește același clivaj existent între cele două culturi: oficială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
frecventator de saloane, o divagație amabilă, în tradiția Fontenelle, în jurul ideii de vânătoare, debutând într-o pură manieră clasică. Erudiția digestibilă era încă foarte la modă din epoca preromantică. Text plin de exclamații și exaltări, aparat critic gemând de citate greco-latine, iată maniera. Winkelmann, Barthélemy sunt astfel de erudiți lirici. Ceva mai târziu afectarea conversației libere apare ca un dispreț pentru haosul fanteziei romantice. Erudit, rafinat om de gust fără imaginație, Odobescu era făcut pentru acest joc comparabil cu Voyage autour
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și mod particular de a proceda”. Întreaga distincție între păcat și corupție se bazează pe această determinare inedită a corupției, ca un rău ce se califică prin faptul că a devenit un habitus. Termenul aristotelic hexis, cuvânt cheie al paideei greco-latine, pentru a indica cum virtuțile (dar e valabil și pentru vicii) se dobândesc cu practica, familiaritatea, prin care se configurează totalitatea dispozițiilor, proprii umanității subiective și care dau naștere fie modalităților de a fi ale persoanei fie abilităților individuale. Este
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
a desfăta. De a participa, altfel zis, la configurarea unui paradis oriental În care legea supremă este amorul și scopul existenței e desfătarea. Este surprinzător faptul că Bolintineanu ține departe poezia lui sudică de orice mitologie. Chateaubriand, Hugo cultivă miturile greco-latine. Cel dinții creează un peisaj edenic bazat În Întregime pe valorile lumii grecești. CÎnd intervine elementul otoman, el reprezintă violența și fanatismul („Prezența lui - remarcă Jean Pierre Richard În Paysage de Chateaubriand - este o insultă permanentă adusă fericirii grecești; barbaria
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rațională. Conform acesteia, a cunoaște înseamnă a cunoaște prin cauze. Însuși Dumnezeu a fost definit în raționalismul scolastic medieval drept cauza supremă, față de care o alta e de neconceput. Modelul gândirii raționale a fost preluat în cultura europeană din civilizația greco-latină și dus spre o limită a sa: raționalismul. (Acestei teme, Umberto Eco îi consacră un splendid eseu, publicat inițial în Lettre Internationale). Dintotdeauna știința a pariat totul pe existența și funcționabilitatea a trei principii logice: al identității, al non-contradicției și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
este sau poate fi raportat și unor scriitori extra-europeni (africani, asiatici etc.), este evident că literatura europeană a primit o altă definiție, mult mai extinsă și vădit generalizantă. Dacă se recunoaște literaturii europene o pluralitate de rădăcini și izvoare comune (greco-latine, iudeo creștine, germane, celtice, arabe, slave etc.), de ce același model nu s-ar aplica și literaturilor din alte zone, la limită totalității literaturilor? Dacă se admite acest principiu pentru Europa, de ce el n-ar fi valabil și pentru alte literaturi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Picardia, de remii din Champagne etc. Nu poți decît să fii frapat de multitudinea acestor popoare pe teritoriul Galiei. Care putea fi organizarea lor? Organizarea Galiei celtice Organizarea politică și socială a Galiei celtice este cunoscută aproape exclusiv prin surse greco-latine, în special din relatarea cuceririi Galiei de către Caius Iulius Caesar (Cezar), în De bello Gallico (Războiul Galilor). De aceea nu trebuie să fim surprinși dacă vedem utilizate cel mai adesea cuvinte latine pentru a desemna instituțiile galice. Teritoriul cetății sau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și un portic din piatră cu alveole în care erau cranii. Este evident că în aceste aspecte se regăsește ponderea elementelor celtice prezente în Galia de Sud, chiar dacă este vorba doar de tradiția capetelor tăiate ale dușmanilor evocate de sursele greco-latine... Dar rolul Marsiliei este foarte important și fără a fi nevoie de a raporta sistematic totul la acest oraș. De fapt, Marsilia este stimulentul care favorizează trecerea de la o economie cu circuit închis, bazată pe subzistență, la o economie de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]